IULIE 2014 – AGENDA PUBLICA. INCREDEREA IN INSTITUTII

de | iul. 28, 2014 | -2014-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP raport iulie 2014 Directie, incredere institutii

AGENDA PUBLICĂ

  • 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcţie greşită. Nu ştiu sau nu răspund 9,5%. De reţinut că, în contextul de opinie din România, proporţia mare a celor care consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită a fost constant mult mai mare decât procentul celor care evaluează pozitiv direcţia.
  • Faţă de sondajele anterioare, procentul celor care apreciază drept bună direcţia în care se îndreaptă ţara nu a suferit scăderi semnificative (25,6% în februarie 2013, 23,6% ianuarie 2014, 21,4% în martie 2014), ceea ce indică o rată de erodare totuşi mică a încrederii în guvernare. În februarie 2013, 65,9% dintre români credeau că direcţia în care se îndreaptă ţara e greşită (69,1% în iulie 2014). Cota de 69% nemulţumiţi de direcţia în care merge ţara s-a atins în primăvara lui 2014 şi procentul a rămas stabil de atunci.

 

ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

  • Faţă de sondajul anterior procentele încrederii în instituţiile politice sunt într-o relativă stabilizare, pe fondul tendinţei deja constatate de scădere treptată pe termen lung. Un anumit recul în scăderea încrederii în instituţiile politice este pe undeva normal în condiţiile în care după perioada imediat anterioară, dominată de campania electorală, s-a intrat pentru scurt timp într-o perioadă mai degrabă de dezinteres faţă de politică.
  • Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop:“Dacă perioada campaniei pentru europarlamentare a adus o accelerare a scăderii încrederii în politic, relativa stabilizare a imaginii instituţiilor politice constatată în iulie se leagă mai degrabă de oboseala publicului vis-a-vis de supraexpunerea la informaţia politică în campanile şi, de ce nu, de dezinteresul faţă de politic specific vacanţei. Din septembrie discutăm iarăşi într-un context de campanie, unul mult mai interesant pentru public decât cel din mai”.
  • Singurele instituţii care continuă trendul uşor descrescător sunt cele prototipic politice şi angrenate în continuare în certurile uzuale: Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul.
  • Cifrele încrederii pentru iulie 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituţională – 31,2% (29,8% în mai), Consiliile judeţene – 29,6% (28,8% mai), Guvernul – 28,6% (29,2% în mai), Preşedinţia – 20,2% (21,8% în mai), Parlamentul – 16,5% (17,6% în mai), partidele politice – 12,5% (10,5% în mai). Consiliile județene și primăriile par a avea chiar o uşoară creştere de încredere odată eliberate de încărcătura politică dată de campania electorală din mai.
  • Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Primăriile și consiliile județene revin la imaginea lor de instituţii mai degrabă politico-administrative decât politice – în sensul de producătoare de voturi – odată ce alegerile europarlamentare au fost lăsate în urmă. De aici şi uşoara revenire de formă a acestora”.
  • Partidele rămân cele mai prost văzute instituții politice în iulie, deşi nu este de ignorat nici faptul că Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul sunt instituţiile aflate în cea mai mare scădere (şi în continuitatea unei tendinţe certe de scădere pe termen lung) faţă de măsurătorile anterioare.

 

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 67,6% (faţă de 66,1% în mai), Jandarmeria 60,7% (57,7% în mai), SRI 48,8% (faţă de 48,1%), DNA 48,6% (faţă de 47,1%), BNR 47,6% (faţă de 46,3% în mai), Poliţia 46,9% (faţă de 45,7% în mai), SIE 45,4% (faţă de 43,5%), Agenția Naţională de Integritate (ANI), 32,7% (31,1% în mai 2014).
  • Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări faţă de sondajul din mai.  Absolut toate instituţiile din listă au înregistrat creşteri uşoare faţă de luna mai. Faptul este explicabil şi dacă avem în vedere că după încheierea unei luni mai dominate de politic, cele mai multe evenimente din iunie şi iulie au avut în centru cazuri sonore de corupţie a căror aducere în ochiul public a întărit imaginea instituţiilor din spectrul ordinii şi siguranţei naţionale.

 

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna mai este dominat în continuare de Biserică cu 62% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 63,1% în mai.
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 43,1% faţă de 44,4% în mai 2014, presă 36,2% (faţă de 33,9% în mai), organizaţiile societăţii civile 27,9% (faţă de 29,8%), Sindicate 23,4% (faţă de 22,2% în mai), Patronate 19,3% (faţă de 17,7% în mai 2014) şi Bănci, 15,9% (faţă de 14,6% în mai). Ierarhia nu este schimbată față de măsurătoarea anterioară.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Prezența patronatelor și a  băncilor la coada clasamentului continuă şi ne arată că economia este încă departe de a fi funcţională din punct de vedere al vieţii de zi cu zi. Presa înregistrează şi acum o creştere de încredere, fiind premiată probabil pentru aducerea în faţa publicului a cazurilor de corupţie care au ţinut capul de afiş în ultimele săptămâni”.

 

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Ierarhia este următoarea: NATO – 52,5% (50,1% în mai 2014), ONU – 47,6% (44,4% în mai), UE – 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European – 41,9% (faţă de 40,2%), Comisia Europeană – 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială – 30,9% (29,2% în mai), FMI – 27,1% (23,9% în mai).
  • Instituţiile internaţionale se bucură de o încredere mai bună decât la măsurătoarea anterioară.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 6 iulie 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP raport iulie 2014 Directie, incredere institutii

 [:en]AGENDA PUBLICĂ

  • 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcţie greşită. Nu ştiu sau nu răspund 9,5%. De reţinut că, în contextul de opinie din România, proporţia mare a celor care consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită a fost constant mult mai mare decât procentul celor care evaluează pozitiv direcţia.
  • Faţă de sondajele anterioare, procentul celor care apreciază drept bună direcţia în care se îndreaptă ţara nu a suferit scăderi semnificative (25,6% în februarie 2013, 23,6% ianuarie 2014, 21,4% în martie 2014), ceea ce indică o rată de erodare totuşi mică a încrederii în guvernare. În februarie 2013, 65,9% dintre români credeau că direcţia în care se îndreaptă ţara e greşită (69,1% în iulie 2014). Cota de 69% nemulţumiţi de direcţia în care merge ţara s-a atins în primăvara lui 2014 şi procentul a rămas stabil de atunci.

 

ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

  • Faţă de sondajul anterior procentele încrederii în instituţiile politice sunt într-o relativă stabilizare, pe fondul tendinţei deja constatate de scădere treptată pe termen lung. Un anumit recul în scăderea încrederii în instituţiile politice este pe undeva normal în condiţiile în care după perioada imediat anterioară, dominată de campania electorală, s-a intrat pentru scurt timp într-o perioadă mai degrabă de dezinteres faţă de politică.
  • Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop:“Dacă perioada campaniei pentru europarlamentare a adus o accelerare a scăderii încrederii în politic, relativa stabilizare a imaginii instituţiilor politice constatată în iulie se leagă mai degrabă de oboseala publicului vis-a-vis de supraexpunerea la informaţia politică în campanile şi, de ce nu, de dezinteresul faţă de politic specific vacanţei. Din septembrie discutăm iarăşi într-un context de campanie, unul mult mai interesant pentru public decât cel din mai”.
  • Singurele instituţii care continuă trendul uşor descrescător sunt cele prototipic politice şi angrenate în continuare în certurile uzuale: Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul.
  • Cifrele încrederii pentru iulie 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituţională – 31,2% (29,8% în mai), Consiliile judeţene – 29,6% (28,8% mai), Guvernul – 28,6% (29,2% în mai), Preşedinţia – 20,2% (21,8% în mai), Parlamentul – 16,5% (17,6% în mai), partidele politice – 12,5% (10,5% în mai). Consiliile județene și primăriile par a avea chiar o uşoară creştere de încredere odată eliberate de încărcătura politică dată de campania electorală din mai.
  • Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Primăriile și consiliile județene revin la imaginea lor de instituţii mai degrabă politico-administrative decât politice – în sensul de producătoare de voturi – odată ce alegerile europarlamentare au fost lăsate în urmă. De aici şi uşoara revenire de formă a acestora”.
  • Partidele rămân cele mai prost văzute instituții politice în iulie, deşi nu este de ignorat nici faptul că Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul sunt instituţiile aflate în cea mai mare scădere (şi în continuitatea unei tendinţe certe de scădere pe termen lung) faţă de măsurătorile anterioare.

 

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 67,6% (faţă de 66,1% în mai), Jandarmeria 60,7% (57,7% în mai), SRI 48,8% (faţă de 48,1%), DNA 48,6% (faţă de 47,1%), BNR 47,6% (faţă de 46,3% în mai), Poliţia 46,9% (faţă de 45,7% în mai), SIE 45,4% (faţă de 43,5%), Agenția Naţională de Integritate (ANI), 32,7% (31,1% în mai 2014).
  • Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări faţă de sondajul din mai.  Absolut toate instituţiile din listă au înregistrat creşteri uşoare faţă de luna mai. Faptul este explicabil şi dacă avem în vedere că după încheierea unei luni mai dominate de politic, cele mai multe evenimente din iunie şi iulie au avut în centru cazuri sonore de corupţie a căror aducere în ochiul public a întărit imaginea instituţiilor din spectrul ordinii şi siguranţei naţionale.

 

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna mai este dominat în continuare de Biserică cu 62% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 63,1% în mai.
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 43,1% faţă de 44,4% în mai 2014, presă 36,2% (faţă de 33,9% în mai), organizaţiile societăţii civile 27,9% (faţă de 29,8%), Sindicate 23,4% (faţă de 22,2% în mai), Patronate 19,3% (faţă de 17,7% în mai 2014) şi Bănci, 15,9% (faţă de 14,6% în mai). Ierarhia nu este schimbată față de măsurătoarea anterioară.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Prezența patronatelor și a  băncilor la coada clasamentului continuă şi ne arată că economia este încă departe de a fi funcţională din punct de vedere al vieţii de zi cu zi. Presa înregistrează şi acum o creştere de încredere, fiind premiată probabil pentru aducerea în faţa publicului a cazurilor de corupţie care au ţinut capul de afiş în ultimele săptămâni”.

 

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Ierarhia este următoarea: NATO – 52,5% (50,1% în mai 2014), ONU – 47,6% (44,4% în mai), UE – 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European – 41,9% (faţă de 40,2%), Comisia Europeană – 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială – 30,9% (29,2% în mai), FMI – 27,1% (23,9% în mai).
  • Instituţiile internaţionale se bucură de o încredere mai bună decât la măsurătoarea anterioară.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 6 iulie 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

 [:]