IANUARIE 2014 – PERCEPTIA ASUPRA DIRECTIEI SI EVOLUTIEI ECONOMIEI

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP. Ian2014. Directia

DIRECȚIA ÎNSPRE CARE SE ÎNDREAPTĂ ȚARA

• 23,6% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 66,7% apreciază că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. 9,75% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Comparativ cu măsurătoarea efectuată în urmă cu aproape un an, în februarie 2013, ponderea celor care cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună a scăzut ușor cu 2 procente, de la 25,6% la 23,6%. Ponderea celor care cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită nu este mult schimbată, în condițiile în care, în februarie 2013, 65,9% indicau direcția greșită, pentru ca, în ianuarie 2014, 66,7% să opteze pentru această variantă de răspuns.
• Bărbații sunt ușor mai optimiști decât femeile, în timp ce categoria 35-49 de ani indică o pondere mai mare a răspunsului ”o direcție bună” decât categoriile de vârstă aflate la cele două extreme – tinerii și bătrânii – care sunt ceva mai pesimiști. Persoanele active și cele cu venituri mari sunt evident mai optimiste, în timp ce din punctul de vedere al mediului de rezidență nu se remarcă diferențe de opinie între populația din mediul rural, respectiv din mediul urban. Cei mai optimiști par locuitorii din Banat-Crișana-Maramureș, în timp ce respondenții cei mai pesimiști față de direcția înspre care se îndreaptă România sunt locuitorii din Transilvania.

 

PERCEPȚIA ASUPRA EVOLUȚIEI ECONOMIEI

• Comparativ cu indicatorul mai general privind direcția înspre care se îndreaptă lucrurile în România, evaluările mai concrete ale populației asupra evoluției economiei indică un tablou ceva mai clar.
• Astfel, 21,6% dintre români cred că economia României va avea o evoluție pozitivă în acest an, 29,1% declară că economia va stagna, în timp ce 44,6% cred că economia României va avea o evoluție negativă. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Comparativ cu februarie 2013, crește atât ponderea celor care cred că economia va avea o evoluție pozitivă (de la 19,3% în februarie, la 21,6%), cât și a celor care cred că economia va avea o evoluție negativă (de la 41,2%, la 44,6%). În schimb, scade ponderea celor care cred că economia va stagna de la 31,2% la 29,1%, precum și a celor care nu au o opinie formulată, de la 8,3% anul trecut, la 4,7% în ianuarie 2014.
• La fel ca și în cazul opiniilor cu privire la direcția în care merg lucrurile în România, cei mai optimiști cu privire la evoluția economiei sunt locuitorii din Banat-Crișana-Maramureș, iar cei mai pesimiști sunt cei din Transilvania, dar cu o diferența mai mică între opțiunile alese de respondenții din cele două regiuni.

 

PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI PROPRIU DE TRAI

• Coborârea din zona percepțiilor asupra evoluțiilor generale asociate sferei publice (direcția țării, evoluția economiei) în sfera privată conferită de percepțiile asupra nivelului propriu de trai suprinde o diminuare a opiniilor optimiste (17,2% indică faptul că vor avea un nivel de trai mai bun în 2014, comparativ cu 2013), față de percepția unei evoluții pozitive a economiei (21,6%).
• Pe de altă parte, și opțiunile pesimiste sunt mai puține (36,6% indică un nivel personal de trai mai prost în 2014, comparativ cu 2013), în condițiile în care 44,6% indică o evoluție negativă a economiei.
• În schimb, ponderea celor care apreciază că nivelul personal de trai în 2014 va fi la fel cu cel din 2013 – de 40% – este mai mare decât ponderea celor care își exprimă credința că în perioada următoare economia va stagna.
• 6,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Astfel comparativ cu aprecierea generală a evoluției economiei și a direcției, unde tendința este mai degrabă negativă, evaluarea nivelului propriu de trai surprinde o percepție mai nuanțată a populației care crede mai degrabă că nivelul de trai va fi la fel.
• Diferența dintre cei care apreciază o evoluție negativă a economiei și cei care apreciază o evoluție pozitivă este de 23 de procente. Diferența dintre cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai prost și cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai bun este de 19 procente.
• Comparativ cu evaluarea generală a nivelului de trai și a economiei, tinerii sunt ceva mai optimiști decât celelalte categorii de populație în ceea ce privește evaluarea nivelului propriu de trai în 2014 față de 2013. În schimb, categoria 50-64 de ani este mult mai pesimistă decât celelalte categorii de populație, majoritatea declarând că vor avea un nivel de trai mai prost în 2014.

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP. Ian2014. Directia[:en]DIRECȚIA ÎNSPRE CARE SE ÎNDREAPTĂ ȚARA

• 23,6% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 66,7% apreciază că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. 9,75% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Comparativ cu măsurătoarea efectuată în urmă cu aproape un an, în februarie 2013, ponderea celor care cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună a scăzut ușor cu 2 procente, de la 25,6% la 23,6%. Ponderea celor care cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită nu este mult schimbată, în condițiile în care, în februarie 2013, 65,9% indicau direcția greșită, pentru ca, în ianuarie 2014, 66,7% să opteze pentru această variantă de răspuns.
• Bărbații sunt ușor mai optimiști decât femeile, în timp ce categoria 35-49 de ani indică o pondere mai mare a răspunsului ”o direcție bună” decât categoriile de vârstă aflate la cele două extreme – tinerii și bătrânii – care sunt ceva mai pesimiști. Persoanele active și cele cu venituri mari sunt evident mai optimiste, în timp ce din punctul de vedere al mediului de rezidență nu se remarcă diferențe de opinie între populația din mediul rural, respectiv din mediul urban. Cei mai optimiști par locuitorii din Banat-Crișana-Maramureș, în timp ce respondenții cei mai pesimiști față de direcția înspre care se îndreaptă România sunt locuitorii din Transilvania.

 

PERCEPȚIA ASUPRA EVOLUȚIEI ECONOMIEI

• Comparativ cu indicatorul mai general privind direcția înspre care se îndreaptă lucrurile în România, evaluările mai concrete ale populației asupra evoluției economiei indică un tablou ceva mai clar.
• Astfel, 21,6% dintre români cred că economia României va avea o evoluție pozitivă în acest an, 29,1% declară că economia va stagna, în timp ce 44,6% cred că economia României va avea o evoluție negativă. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Comparativ cu februarie 2013, crește atât ponderea celor care cred că economia va avea o evoluție pozitivă (de la 19,3% în februarie, la 21,6%), cât și a celor care cred că economia va avea o evoluție negativă (de la 41,2%, la 44,6%). În schimb, scade ponderea celor care cred că economia va stagna de la 31,2% la 29,1%, precum și a celor care nu au o opinie formulată, de la 8,3% anul trecut, la 4,7% în ianuarie 2014.
• La fel ca și în cazul opiniilor cu privire la direcția în care merg lucrurile în România, cei mai optimiști cu privire la evoluția economiei sunt locuitorii din Banat-Crișana-Maramureș, iar cei mai pesimiști sunt cei din Transilvania, dar cu o diferența mai mică între opțiunile alese de respondenții din cele două regiuni.

 

PERCEPȚIA ASUPRA NIVELULUI PROPRIU DE TRAI

• Coborârea din zona percepțiilor asupra evoluțiilor generale asociate sferei publice (direcția țării, evoluția economiei) în sfera privată conferită de percepțiile asupra nivelului propriu de trai suprinde o diminuare a opiniilor optimiste (17,2% indică faptul că vor avea un nivel de trai mai bun în 2014, comparativ cu 2013), față de percepția unei evoluții pozitive a economiei (21,6%).
• Pe de altă parte, și opțiunile pesimiste sunt mai puține (36,6% indică un nivel personal de trai mai prost în 2014, comparativ cu 2013), în condițiile în care 44,6% indică o evoluție negativă a economiei.
• În schimb, ponderea celor care apreciază că nivelul personal de trai în 2014 va fi la fel cu cel din 2013 – de 40% – este mai mare decât ponderea celor care își exprimă credința că în perioada următoare economia va stagna.
• 6,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Astfel comparativ cu aprecierea generală a evoluției economiei și a direcției, unde tendința este mai degrabă negativă, evaluarea nivelului propriu de trai surprinde o percepție mai nuanțată a populației care crede mai degrabă că nivelul de trai va fi la fel.
• Diferența dintre cei care apreciază o evoluție negativă a economiei și cei care apreciază o evoluție pozitivă este de 23 de procente. Diferența dintre cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai prost și cei care apreciază că vor avea un nivel de trai mai bun este de 19 procente.
• Comparativ cu evaluarea generală a nivelului de trai și a economiei, tinerii sunt ceva mai optimiști decât celelalte categorii de populație în ceea ce privește evaluarea nivelului propriu de trai în 2014 față de 2013. În schimb, categoria 50-64 de ani este mult mai pesimistă decât celelalte categorii de populație, majoritatea declarând că vor avea un nivel de trai mai prost în 2014.

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]