IANUARIE 2014 – MODIFICAREA CONSTITUTIEI – PARTEA I

de | ian. 31, 2014 | -2014-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Ian. 2014 – Constitutie

Constituţia

  • 50,8% din populaţia României crede că o modificare a Constituţiei ar fi necesară în mare şi foarte mare măsură. Dacă luăm în calcul şi cei 14% care preferă să nu răpundă la întrebare, reiese un procent totuşi minoritar al celor care consideră modificarea Constituţiei o problemă de importanţă relativ mică (modificarea ar fi necesară în mică şi foarte mică măsură – 35,2%)
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP Research: „Trebuie remarcat însă că un relativ acord, atât cât există, în ceea ce priveşte necesitatea modificării Constituţiei nu ne indică în sine şi direcţia în care se îndreaptă schimbările aşteptate, în România aproape întreg spectrul politic vizând modificări mai mici sau mai mari ale Legii Fundamentale. Desigur, este de luat în seamă faptul că alianţa de la guvernare (USL) susţine modificarea Constituţiei. Întrebarea este în ce măsură direcția de modificare a Constituției vizată de populație concordă cu proiectul USL.”
  • O altă serie de indicatori a vizat câteva teme generale de schimbări politice fundamentale discutate în ultimii ani. Întrebarea s-a referit la acordul cu privire la prezența într-o eventuală nouă Constituție a respectivelor prevederi.
  • Astfel, cea mai populară schimbare din lista prezentată respondenţilor este cea legată de interzicerea traseismului politic al parlamentarilor – 82% dintre români sunt de acord cu o asemenea prevedere (atenție, cifrele sunt procente din total eșantion, nu doar din numărul celor care cred că modificarea Constituției ar fi necesară!). 10,3% sunt împotrivă, 7,7% aleg să nu răspundă.
  • Reducerea mandatului președintelui la 4 ani este următoarea modificare din listă considerată semnificativă de respondenți – 63,4% ar fi de acord cu această măsură, 19,2% dezacord, 17,4% non-răspunsuri. Mandatul de 5 ani al președintelui, decuplat de cel de 4 ani al Parlamentului a complicat calendarul electoral al politicii românești în percepția alegătorilor deja solicitați la urne cu o frecvență prea mare.
  • Părerile sunt echilibrat împărțite în privința introducerii în Constituție a dreptului Parlamentului de a chema orice persoană fizică în fața unei comisii parlamentare: 40,1% acord, 40,2% dezacord și un număr mare de respondenți care aleg să nu răspundă (19,7%), ceea ce ne indică mai degrabă că avem de-a face mai degrabă cu o temă care nu este foarte presantă pe agenda populației decât cu una foarte disputată.
  • Introducerea regiunilor ca unități administrativ teritoriale pare a fi marele eșec al reformei administrative – doar 36,2% dintre respondenți sunt de acord cu introducerea regiunilor în noua Constituție. De asemenea, indicatorul surprinde un număr de non-răspunsuri mare – 17,8%, ceea ce semnalează faptul că ne aflăm, cel puțin parțial, și în fața unui proces a cărui utilitate nu a fost înțeleasă.
  • 50,2% dintre români ar vrea mai degrabă un Parlament“unicameral, pentru ca deciziile să se ia mai repede”. 30,1% preferărămânerea la Parlament“bicameral, pentru a evita deciziile abuzive printr-un control”. 19,7% aleg nu știu/nu răspund. Cifrele nu s-au schimbat mult față de martie 2013, când Inscop a pus aceeași întrebare, în aceeași formă  (46,8% unicameral, 30,9% bicameral, 22,4% non-răspunsuri ne indica măsurătoarea de atunci).
  • Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Preferința pentru un Parlament unicameral este cert mai populară decât cea pentru Parlament bicameral, această opinie fiind totuşi una conjuncturală, influențată nu de beneficiile democratice de substanţă ale unui proces legislativ complex cu două camere ale Parlamentului, pe care populaţia nu pare a le conştientiza suficient, cât mai ales de imaginea negativă a Parlamentului/ parlamentarilor.”

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP Ian. 2014 – Constitutie[:en]Constituţia

  • 50,8% din populaţia României crede că o modificare a Constituţiei ar fi necesară în mare şi foarte mare măsură. Dacă luăm în calcul şi cei 14% care preferă să nu răpundă la întrebare, reiese un procent totuşi minoritar al celor care consideră modificarea Constituţiei o problemă de importanţă relativ mică (modificarea ar fi necesară în mică şi foarte mică măsură – 35,2%)
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP Research: „Trebuie remarcat însă că un relativ acord, atât cât există, în ceea ce priveşte necesitatea modificării Constituţiei nu ne indică în sine şi direcţia în care se îndreaptă schimbările aşteptate, în România aproape întreg spectrul politic vizând modificări mai mici sau mai mari ale Legii Fundamentale. Desigur, este de luat în seamă faptul că alianţa de la guvernare (USL) susţine modificarea Constituţiei. Întrebarea este în ce măsură direcția de modificare a Constituției vizată de populație concordă cu proiectul USL.”
  • O altă serie de indicatori a vizat câteva teme generale de schimbări politice fundamentale discutate în ultimii ani. Întrebarea s-a referit la acordul cu privire la prezența într-o eventuală nouă Constituție a respectivelor prevederi.
  • Astfel, cea mai populară schimbare din lista prezentată respondenţilor este cea legată de interzicerea traseismului politic al parlamentarilor – 82% dintre români sunt de acord cu o asemenea prevedere (atenție, cifrele sunt procente din total eșantion, nu doar din numărul celor care cred că modificarea Constituției ar fi necesară!). 10,3% sunt împotrivă, 7,7% aleg să nu răspundă.
  • Reducerea mandatului președintelui la 4 ani este următoarea modificare din listă considerată semnificativă de respondenți – 63,4% ar fi de acord cu această măsură, 19,2% dezacord, 17,4% non-răspunsuri. Mandatul de 5 ani al președintelui, decuplat de cel de 4 ani al Parlamentului a complicat calendarul electoral al politicii românești în percepția alegătorilor deja solicitați la urne cu o frecvență prea mare.
  • Părerile sunt echilibrat împărțite în privința introducerii în Constituție a dreptului Parlamentului de a chema orice persoană fizică în fața unei comisii parlamentare: 40,1% acord, 40,2% dezacord și un număr mare de respondenți care aleg să nu răspundă (19,7%), ceea ce ne indică mai degrabă că avem de-a face mai degrabă cu o temă care nu este foarte presantă pe agenda populației decât cu una foarte disputată.
  • Introducerea regiunilor ca unități administrativ teritoriale pare a fi marele eșec al reformei administrative – doar 36,2% dintre respondenți sunt de acord cu introducerea regiunilor în noua Constituție. De asemenea, indicatorul surprinde un număr de non-răspunsuri mare – 17,8%, ceea ce semnalează faptul că ne aflăm, cel puțin parțial, și în fața unui proces a cărui utilitate nu a fost înțeleasă.
  • 50,2% dintre români ar vrea mai degrabă un Parlament“unicameral, pentru ca deciziile să se ia mai repede”. 30,1% preferărămânerea la Parlament“bicameral, pentru a evita deciziile abuzive printr-un control”. 19,7% aleg nu știu/nu răspund. Cifrele nu s-au schimbat mult față de martie 2013, când Inscop a pus aceeași întrebare, în aceeași formă  (46,8% unicameral, 30,9% bicameral, 22,4% non-răspunsuri ne indica măsurătoarea de atunci).
  • Remus Ştefureac, director INSCOP Research: „Preferința pentru un Parlament unicameral este cert mai populară decât cea pentru Parlament bicameral, această opinie fiind totuşi una conjuncturală, influențată nu de beneficiile democratice de substanţă ale unui proces legislativ complex cu două camere ale Parlamentului, pe care populaţia nu pare a le conştientiza suficient, cât mai ales de imaginea negativă a Parlamentului/ parlamentarilor.”

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]