IANUARIE 2014 – OPINIA PUBLICĂ DESPRE NICOLAE CEAUȘESCU ȘI TEZAURUL ROMÂNIEI

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP noiembrie ISTORIE

PERSONALITĂŢI ALE ISTORIEI RECENTE

  • Inventarierea popularităţii personajelor istorice în rândul românilor a fost începută de Inscop Research în sondajul din septembrie. În noiembrie am continuat cu demersul menţionat, întrebarea vizând de data aceasta personaje reprezentative ale regimului comunist.
  • Respondenţii au fost solicitaţi să indice dacă o serie de personaje istorice au avut mai degrabă un rol pozitiv sau negativ în istoria României.
  • Nicolae Ceauşescu, preşedintele care părăsea demonizat scena politică în decembrie 1989 este, la aproape un sfert de secol de la revoluţie, considerat un personaj politic cu un rol pozitiv în istoria României de 47,5% dintre români. 46,9% îl etichetează drept o personalitate negativă. Segmentul 18-34 de ani este ceva mai precaut decât celelalte în aprecierea lui Nicolae Ceauşescu drept un personaj pozitiv, fiind singurul tronson de vârstă în care percepţia majoritară este aceea a unui Ceauşescu cu rol mai degrabă negativ. De asemenea, persoanele cu studii medii şi primare îl văd pe fostul dictator semnificativ mai pozitiv decât cele cu studii superioare.
  • Gheorghe Gheorghiu-Dej beneficiază de o receptare similară lui N. Ceauşescu. Personaj cheie atât pentru instaurarea comunismului în România cât şi pentru ruptura treptată de Moscova din anii 60, Gheorghiu-Dej este receptat ca personaj cu un rol pozitiv de 42,3% dintre români. 39,1% îl văd ca un personaj negativ. Procentul de persoane care au ales nu ştiu/nu răspund este de 18,5%, deci mult mai mare decât în cazul lui Ceauşescu, aceasta fiind de fapt şi principala diferenţă dintre percepţia publică a celor doi pe indicatorul măsurat. Printre persoanele de 65 de ani şi peste pare a fi ceva mai prezentă opinia că Gheorghiu-Dej a fost un personaj istoric cu influenţă mai degrabă pozitivă.
  • Elena Ceauşescu „beneficiază” de o receptare stereotipică şi care pare a confirma imaginea prin care umorul politic al anilor 80 a fixat-o în conştiinţa publică. 80,2% dintre români o consideră un personaj cu o influenţă negativă asupra istoriei naţionale.

TEZAURUL PIERDUT

  • 56,9% dintre români consideră recuperarea tezaurului din Rusia o problemă „foarte importantă”, 27,8% „importantă” şi abia 11,1% văd recuperarea tezaurului ca o problemă „puţin importantă” şi „foarte puţin importantă”. Doar 4,1% au ales varianta nu ştiu/nu răspund. Evident, în contextul crizei economice, cei mai mulţi români au căpătat interes faţă de chestiunea tezaurului românesc trimis la Moscova.

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie ISTORIE[:en] 

PERSONALITĂŢI ALE ISTORIEI RECENTE

  • Inventarierea popularităţii personajelor istorice în rândul românilor a fost începută de Inscop Research în sondajul din septembrie. În noiembrie am continuat cu demersul menţionat, întrebarea vizând de data aceasta personaje reprezentative ale regimului comunist.
  • Respondenţii au fost solicitaţi să indice dacă o serie de personaje istorice au avut mai degrabă un rol pozitiv sau negativ în istoria României.
  • Nicolae Ceauşescu, preşedintele care părăsea demonizat scena politică în decembrie 1989 este, la aproape un sfert de secol de la revoluţie, considerat un personaj politic cu un rol pozitiv în istoria României de 47,5% dintre români. 46,9% îl etichetează drept o personalitate negativă. Segmentul 18-34 de ani este ceva mai precaut decât celelalte în aprecierea lui Nicolae Ceauşescu drept un personaj pozitiv, fiind singurul tronson de vârstă în care percepţia majoritară este aceea a unui Ceauşescu cu rol mai degrabă negativ. De asemenea, persoanele cu studii medii şi primare îl văd pe fostul dictator semnificativ mai pozitiv decât cele cu studii superioare.
  • Gheorghe Gheorghiu-Dej beneficiază de o receptare similară lui N. Ceauşescu. Personaj cheie atât pentru instaurarea comunismului în România cât şi pentru ruptura treptată de Moscova din anii 60, Gheorghiu-Dej este receptat ca personaj cu un rol pozitiv de 42,3% dintre români. 39,1% îl văd ca un personaj negativ. Procentul de persoane care au ales nu ştiu/nu răspund este de 18,5%, deci mult mai mare decât în cazul lui Ceauşescu, aceasta fiind de fapt şi principala diferenţă dintre percepţia publică a celor doi pe indicatorul măsurat. Printre persoanele de 65 de ani şi peste pare a fi ceva mai prezentă opinia că Gheorghiu-Dej a fost un personaj istoric cu influenţă mai degrabă pozitivă.
  • Elena Ceauşescu „beneficiază” de o receptare stereotipică şi care pare a confirma imaginea prin care umorul politic al anilor 80 a fixat-o în conştiinţa publică. 80,2% dintre români o consideră un personaj cu o influenţă negativă asupra istoriei naţionale.

TEZAURUL PIERDUT

  • 56,9% dintre români consideră recuperarea tezaurului din Rusia o problemă „foarte importantă”, 27,8% „importantă” şi abia 11,1% văd recuperarea tezaurului ca o problemă „puţin importantă” şi „foarte puţin importantă”. Doar 4,1% au ales varianta nu ştiu/nu răspund. Evident, în contextul crizei economice, cei mai mulţi români au căpătat interes faţă de chestiunea tezaurului românesc trimis la Moscova.

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

IANUARIE 2014 – OPINIA PUBLICĂ DESPRE NICOLAE CEAUȘESCU ȘI TEZAURUL ROMÂNIEI
Scroll to top