[:ro]Descarcă PDF: INSCOP feb.2015 Vot Partide
INTENȚIA DE VOT PENTRU PARTIDE
- Primul sondaj realizat de Inscop Research în 2015 relevă ușoare modificări ale opțiunilor de vot ale românilor pentru partidele politice. Astfel, noul PNL (măsurat în chestionar sub fomula ”Noul PNL format din Partidul National Liberal și Partidul Democrat Liberal”) se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opțiunile exprimate votanți (în creștere față de decembrie 2014, când înregistra 41,7%).
- Noul PNL este urmat de Alianța PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mișcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie 2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare 1,1% (1,2% în decembrie) și PNȚCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opțiunea ”Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanți (1,4% în decembrie 2014).
- Cifrele se raportează la cei care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un sub-eșantion din care au fost eliminați cei care au ales opțiunile ”Nu sunt hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund”.
- Raportat la totalul populației investigate, 15,5% dintre respondenți au declarat că nu sunt hotărâți cu cine să voteze, 6,9% au indicat că nu merg la vot, iar 4,3% fie nu știu sau au ales să nu răspundă la această întrebare.
VOTUL IPOTETIC PENTRU UN PARTID NOU
- În ceea ce privește disponibilitatea românilor de a vota un partid nou înființat, sondajul relevă date surprinzătoare. Astfel, un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, iar 24% declară că nu sunt hotărâți. Este un bazin potențial mare care crează un orizont pozitiv pentru înființarea unor noi formațiuni politice. Evident, nu este obligatoriu ca intenția declarată și măsurată prin sondaj să se transforme în comportament efectiv de vot în mod automat și în proporții similare, dar aceste cifre rămân un reper semnificativ în acest sens.
- 38,4% dintre respondenți rămân probabil fideli partidelor actuale și declară că nu ar vota un partid nou înființat. Printre acești respondenți se numără și persoane care refuză votul în orice condiții.
- 11,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
FINANȚAREA PARTIDELOR, VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ, VOTUL PE LISTA
- 69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanțate atât de la buget cât și din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opțiune. Abordarea publicului este interesantă. Dacă dezbaterea politică din jurul finanțării partidelor se centrează pe reducerea cheltuielilor de campanie și un mai bun control al sursei banilor implicați într-o campanie electorală, agenda românilor pare mult mai relaxată pe acest subiect. Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Probabil că romanii au un resentiment puternic față de eventualitatea ca partidele să pună presiune strict pe bugetul de stat și atunci merg pe ideea că e preferabilă o varietate de surse de finanțare pentru acestea”.
- 70,9% dintre concetățenii noștri sunt de acord cu votul prin corespondență pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidențiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondență, iar 12,8% nu știu sau nu răspund.
- De asemenea interesant, 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%). Votul uninominal, cel în care sistemul electoral românesc investise multe speranțe, a dus la sporirea numărului de parlamentari prin disfuncționalități ale mecanismului matematicii electorale (alegere uninominală și distribuție proporțională a mandatelor), la creșterea costului campaniilor și la promovarea în prima linie a politicii a unor persoane care nu s-au dovedit foarte potrivite pentru poziția publică parlamentară. Aceste lucruri sunt evidente și din faptul că votul uninominal nu a reușit să genereze un Parlament care să trezească încrederea publicului. Prin urmare, după două utilizări succesive a votului uninominal (2008 și 2012), iată că peste 50% din electorat îl consideră un experiment politic eșuat.
- 86,1% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a persoanelor cu averi foarte mari (doar 9% dezacord). Opinia vine și în contextul în care bună parte a „marilor averi” au fost implicate în cazuri de corpuție în ultima vreme, deci percepția publică a capitalistului cinstit și muncitor care face ce vrea cu averea lui este cumva în pericol.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP feb.2015 Vot Partide
[:en]INTENȚIA DE VOT PENTRU PARTIDE
- Primul sondaj realizat de Inscop Research în 2015 relevă ușoare modificări ale opțiunilor de vot ale românilor pentru partidele politice. Astfel, noul PNL (măsurat în chestionar sub fomula ”Noul PNL format din Partidul National Liberal și Partidul Democrat Liberal”) se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opțiunile exprimate votanți (în creștere față de decembrie 2014, când înregistra 41,7%).
- Noul PNL este urmat de Alianța PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mișcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie 2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare 1,1% (1,2% în decembrie) și PNȚCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opțiunea ”Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanți (1,4% în decembrie 2014).
- Cifrele se raportează la cei care au formulat o opțiune clară de vot și sunt calculate pe un sub-eșantion din care au fost eliminați cei care au ales opțiunile ”Nu sunt hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund”.
- Raportat la totalul populației investigate, 15,5% dintre respondenți au declarat că nu sunt hotărâți cu cine să voteze, 6,9% au indicat că nu merg la vot, iar 4,3% fie nu știu sau au ales să nu răspundă la această întrebare.
VOTUL IPOTETIC PENTRU UN PARTID NOU
- În ceea ce privește disponibilitatea românilor de a vota un partid nou înființat, sondajul relevă date surprinzătoare. Astfel, un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, iar 24% declară că nu sunt hotărâți. Este un bazin potențial mare care crează un orizont pozitiv pentru înființarea unor noi formațiuni politice. Evident, nu este obligatoriu ca intenția declarată și măsurată prin sondaj să se transforme în comportament efectiv de vot în mod automat și în proporții similare, dar aceste cifre rămân un reper semnificativ în acest sens.
- 38,4% dintre respondenți rămân probabil fideli partidelor actuale și declară că nu ar vota un partid nou înființat. Printre acești respondenți se numără și persoane care refuză votul în orice condiții.
- 11,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
FINANȚAREA PARTIDELOR, VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ, VOTUL PE LISTA
- 69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanțate atât de la buget cât și din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opțiune. Abordarea publicului este interesantă. Dacă dezbaterea politică din jurul finanțării partidelor se centrează pe reducerea cheltuielilor de campanie și un mai bun control al sursei banilor implicați într-o campanie electorală, agenda românilor pare mult mai relaxată pe acest subiect. Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Probabil că romanii au un resentiment puternic față de eventualitatea ca partidele să pună presiune strict pe bugetul de stat și atunci merg pe ideea că e preferabilă o varietate de surse de finanțare pentru acestea”.
- 70,9% dintre concetățenii noștri sunt de acord cu votul prin corespondență pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidențiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondență, iar 12,8% nu știu sau nu răspund.
- De asemenea interesant, 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%). Votul uninominal, cel în care sistemul electoral românesc investise multe speranțe, a dus la sporirea numărului de parlamentari prin disfuncționalități ale mecanismului matematicii electorale (alegere uninominală și distribuție proporțională a mandatelor), la creșterea costului campaniilor și la promovarea în prima linie a politicii a unor persoane care nu s-au dovedit foarte potrivite pentru poziția publică parlamentară. Aceste lucruri sunt evidente și din faptul că votul uninominal nu a reușit să genereze un Parlament care să trezească încrederea publicului. Prin urmare, după două utilizări succesive a votului uninominal (2008 și 2012), iată că peste 50% din electorat îl consideră un experiment politic eșuat.
- 86,1% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a persoanelor cu averi foarte mari (doar 9% dezacord). Opinia vine și în contextul în care bună parte a „marilor averi” au fost implicate în cazuri de corpuție în ultima vreme, deci percepția publică a capitalistului cinstit și muncitor care face ce vrea cu averea lui este cumva în pericol.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
FEBRUARIE 2015: Intenția de vot pentru partide Votul ipotetic pentru un partid nou