FEBRUARIE 2015 – Combaterea corupției

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015 Anticoruptia

COMBATEREA CORUPȚIEI

• Vizibilitatea mare a acțiunilor anticorupție are un impact puternic asupra opiniei publice. Majoritatea românilor (aproape două treimi) sunt de părere că acțiunile din ultima perioadă ale instituțiilor statului s-au îmbunătățit (64,1%). 26,4% declară că acțiunile insituțiilor pentru combaterea corupției nu s-au îmbunătățit, iar 9,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Un efect secundar al dezbaterii ample, adesea excesive în spațiul public, a cauzelor de corupție este relativizarea în ochii populației a prezumției de nevinovăție. Deși ponderea celor care cred în prezumția de nevinovăție este mai mare, totuși numărul mare al celor care îi consideră vinovați pe cei acuzați, înainte de pronunțarea judecătorului, este ridicat.
  • 48,1% dintre respodenți declară că atunci când o persoană este acuzață de fapte de corupție, sunt înclinați să o considere pe acea persoană nevinovată până la decizia finală a judecătorului.
  • 43,1% în schimb, cred că atunci când o persoană este acuzată de DNA de fapte de corupție, acea persoană este vinovată de acuzațiile care i se aduc indiferent de decizia finală a judecătorului.
• Explicații probabile ale acestor răspunsuri sunt legate atât insatisfacția puternică a populației cu privire la dimensiunea amplă și efectele grave ale corupției din România (motiv pentru care diponibilitatea cetățeanului de a indentifica vinovați este foarte mare), cât și de vizibilitatea și densitatea ridicate ale acțiunilor anticorupție care domină agenda publică. In acest context, dezbaterea mediatică virulentă favorizează acceptarea facilă de către populație a etichetelor negative, ”judecata publică” a proceselor derulându-se foarte mult în baza emoțiilor.
• După cum era de așteptat DNA conduce în topul instituțiilor percepute drept cele mai implicate în combaterea corupției. 80,1% cred că DNA este implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției. Direcția Națională Anticorupție este urmată de Serviciul Român de Informații perceput de 69,1% dintre respondenți drept implicat și foarte implicat în combaterea corupției. Cele două instituții sunt urmate de Președinție, percepută de 61,8% dintre respondenți drept implicată și foarte implicată în combaterea corupției. Urmează în ordine Parchetul General (59,4%), Agenția Națională de Integritate (57,4%), Poliția (56,8%), Presa (55,1%), Înalta Curte de Justiție și Casație (53,5%) – pe fondul unei ponderi ceva mai mari a non-răspunsurilor (9,3%), în contextul probabil al unei notorietăți mai reduse a ICCJ – , Comisia Europeană (43,3%), Organizațiile societății civile (32,3%) – și în acest caz vorbim de o pondere mai mare a nonrăspunsurilor (13%). Guvernul și Parlamentul se clasează pe ultimele două locuri în acest clasament fiind percepute drept implicate în mare măsură în combaterea corupției de 26,9%, respectiv de 23% dintre respondenți.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015 Anticoruptia[:en]COMBATEREA CORUPȚIEI

• Vizibilitatea mare a acțiunilor anticorupție are un impact puternic asupra opiniei publice. Majoritatea românilor (aproape două treimi) sunt de părere că acțiunile din ultima perioadă ale instituțiilor statului s-au îmbunătățit (64,1%). 26,4% declară că acțiunile insituțiilor pentru combaterea corupției nu s-au îmbunătățit, iar 9,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Un efect secundar al dezbaterii ample, adesea excesive în spațiul public, a cauzelor de corupție este relativizarea în ochii populației a prezumției de nevinovăție. Deși ponderea celor care cred în prezumția de nevinovăție este mai mare, totuși numărul mare al celor care îi consideră vinovați pe cei acuzați, înainte de pronunțarea judecătorului, este ridicat.
  • 48,1% dintre respodenți declară că atunci când o persoană este acuzață de fapte de corupție, sunt înclinați să o considere pe acea persoană nevinovată până la decizia finală a judecătorului.
  • 43,1% în schimb, cred că atunci când o persoană este acuzată de DNA de fapte de corupție, acea persoană este vinovată de acuzațiile care i se aduc indiferent de decizia finală a judecătorului.
• Explicații probabile ale acestor răspunsuri sunt legate atât insatisfacția puternică a populației cu privire la dimensiunea amplă și efectele grave ale corupției din România (motiv pentru care diponibilitatea cetățeanului de a indentifica vinovați este foarte mare), cât și de vizibilitatea și densitatea ridicate ale acțiunilor anticorupție care domină agenda publică. In acest context, dezbaterea mediatică virulentă favorizează acceptarea facilă de către populație a etichetelor negative, ”judecata publică” a proceselor derulându-se foarte mult în baza emoțiilor.
• După cum era de așteptat DNA conduce în topul instituțiilor percepute drept cele mai implicate în combaterea corupției. 80,1% cred că DNA este implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției. Direcția Națională Anticorupție este urmată de Serviciul Român de Informații perceput de 69,1% dintre respondenți drept implicat și foarte implicat în combaterea corupției. Cele două instituții sunt urmate de Președinție, percepută de 61,8% dintre respondenți drept implicată și foarte implicată în combaterea corupției. Urmează în ordine Parchetul General (59,4%), Agenția Națională de Integritate (57,4%), Poliția (56,8%), Presa (55,1%), Înalta Curte de Justiție și Casație (53,5%) – pe fondul unei ponderi ceva mai mari a non-răspunsurilor (9,3%), în contextul probabil al unei notorietăți mai reduse a ICCJ – , Comisia Europeană (43,3%), Organizațiile societății civile (32,3%) – și în acest caz vorbim de o pondere mai mare a nonrăspunsurilor (13%). Guvernul și Parlamentul se clasează pe ultimele două locuri în acest clasament fiind percepute drept implicate în mare măsură în combaterea corupției de 26,9%, respectiv de 23% dintre respondenți.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]