[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 02.2015. Atentatele de la Paris
ATENTATELE TERORISTE DE LA PARIS
- 45,8% dintre români afirmă că le este teamă de posibilitatea unui atentat terorist în România după atacurile de la Charlie Hebdo. Desigur, opinia este încă influențată de popularizarea în media a cazului de la Paris, ca şi de surpriza unui atentat de acest tip într-un oraş simbolic pentru Europa.
- Este posibil ca teama să se estompeze pe măsură ce ne îndepărtăm de episodul de la Paris. Pe de altă parte, noi atacuri de tipul celor din Copenhaga ar putea menține un nivel ridicat de alertă publică față de tema atacurilor teroriste.
- Este de remarcat faptul că întregul caz Charlie Hebdo a readus în actualitate terorismul în mentalul europenilor, inclusiv al respondenţilor din ţara noastră. 40,4% dintre români afirmă că nu le este teamă de un eventual atentat terorist după episodul de la Paris. 13,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- 71,9% dintre români afirmă că nu susţin publicarea în presă de caricaturi cu profetul Mahomed, în măsura în care acest demers ar jigni comunitatea musulmană. Doar 9,1% dintre respondenţi cred că într-un asemenea caz ar trebui privilegiată libertatea de exprimare în faţa sensibilităţii unei comunităţi. Numărul non-răspunsurilor este și el foarte mare, 19% evitând să se pronunțe asupra subiectului.
- 76,9% dintre români ar respinge de asemenea publicarea de caricaturi cu Isus Christos sau personaje biblice, în condiţiile în care aceste caricaturi ar jigni persoanele credincioase. Doar 6% ar privilegia şi în acest caz dreptul la liberă exprimare în faţa sensibilităţilor religioase. Numărul non-răspunsurilor este mare, 17,1% evitând să se pronunțe asupra subiectului.
- Românii au o raportare conservatoare la religie, dar o raportare conservatoare echitabilă – procentul de respondenţi care s-ar opune publicării unor caricaturi pe teme religioase jignitoare pentru comunitatea creştină este relativ similar cu procentul celor care s-ar opune publicării unor caricaturi echivalent jignitoare pentru comunitatea musulmană.
- Să nu uităm că ne aflăm într-o ţară majoritar ortodoxă destul de omogenă sub acest aspect. Desigur, s-ar putea invoca faptul că răspunsurile la aceste două întrebări au fost ghidate de ceea ce publicul a perceput a fi dezirabilitatea socială: să nu „râzi” de valorile fundamentale ale unei comunităţi. Se poate ca răspunsurile să fi fost ghidate şi de o asemenea tendinţă către ceea ce este considerat a fi „dezirabil social”, dar nu trebuie ignorat faptul că opţiunea de menajare a sensibilităţilor religioase este extrem de puternică (peste 70% în ambele cazuri prezentate în întrebări).
- În alte țări europene, mult mai secularizate, probabil că dezirabilitatea socială recomandă un echilibru mai mare între libertatea de exprimare și sensibilităţile religioase ale unei comunităţi sau a alteia.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP 02.2015. Atentatele de la Paris
[:en]ATENTATELE TERORISTE DE LA PARIS
- 45,8% dintre români afirmă că le este teamă de posibilitatea unui atentat terorist în România după atacurile de la Charlie Hebdo. Desigur, opinia este încă influențată de popularizarea în media a cazului de la Paris, ca şi de surpriza unui atentat de acest tip într-un oraş simbolic pentru Europa.
- Este posibil ca teama să se estompeze pe măsură ce ne îndepărtăm de episodul de la Paris. Pe de altă parte, noi atacuri de tipul celor din Copenhaga ar putea menține un nivel ridicat de alertă publică față de tema atacurilor teroriste.
- Este de remarcat faptul că întregul caz Charlie Hebdo a readus în actualitate terorismul în mentalul europenilor, inclusiv al respondenţilor din ţara noastră. 40,4% dintre români afirmă că nu le este teamă de un eventual atentat terorist după episodul de la Paris. 13,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- 71,9% dintre români afirmă că nu susţin publicarea în presă de caricaturi cu profetul Mahomed, în măsura în care acest demers ar jigni comunitatea musulmană. Doar 9,1% dintre respondenţi cred că într-un asemenea caz ar trebui privilegiată libertatea de exprimare în faţa sensibilităţii unei comunităţi. Numărul non-răspunsurilor este și el foarte mare, 19% evitând să se pronunțe asupra subiectului.
- 76,9% dintre români ar respinge de asemenea publicarea de caricaturi cu Isus Christos sau personaje biblice, în condiţiile în care aceste caricaturi ar jigni persoanele credincioase. Doar 6% ar privilegia şi în acest caz dreptul la liberă exprimare în faţa sensibilităţilor religioase. Numărul non-răspunsurilor este mare, 17,1% evitând să se pronunțe asupra subiectului.
- Românii au o raportare conservatoare la religie, dar o raportare conservatoare echitabilă – procentul de respondenţi care s-ar opune publicării unor caricaturi pe teme religioase jignitoare pentru comunitatea creştină este relativ similar cu procentul celor care s-ar opune publicării unor caricaturi echivalent jignitoare pentru comunitatea musulmană.
- Să nu uităm că ne aflăm într-o ţară majoritar ortodoxă destul de omogenă sub acest aspect. Desigur, s-ar putea invoca faptul că răspunsurile la aceste două întrebări au fost ghidate de ceea ce publicul a perceput a fi dezirabilitatea socială: să nu „râzi” de valorile fundamentale ale unei comunităţi. Se poate ca răspunsurile să fi fost ghidate şi de o asemenea tendinţă către ceea ce este considerat a fi „dezirabil social”, dar nu trebuie ignorat faptul că opţiunea de menajare a sensibilităţilor religioase este extrem de puternică (peste 70% în ambele cazuri prezentate în întrebări).
- În alte țări europene, mult mai secularizate, probabil că dezirabilitatea socială recomandă un echilibru mai mare între libertatea de exprimare și sensibilităţile religioase ale unei comunităţi sau a alteia.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
