FEBRUARIE 2014 -INCREDEREA IN INSTITUTII

Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014. Increderea in Institutii

INSTITUŢII POLITICE

  • Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia pierd puncte în topul încrederii, comparativ cu măsurătoarea efectuată în urmă cu două luni (noiembrie 2013)
  • Cifrele încrederii pentru începutul anului 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 44% (41,1% în noiembrie 2013), Guvernul – 32,4% (34,6% în noiembrie), Consiliile judeţene – 32,1% (33,5% în noiembrie), Curtea Constituţională – 31,6% (32,4% în noiembrie), Preşedinţia – 23,8% (25,6% în noiembrie), Parlamentul – 21% (25,5% în noiembrie), partidele politice – 13,2% (15,3% în noiembrie).
  • Ierarhiile de încredere ale instituţiilor rămân aceleaşi ca la sfârşitul lui 2013, în schimb, cu excepţia primăriei, toate instituţiile politice suferă o pierdere a încrederii.
  • Primăriile sunt instituţiile politice cele mai de încredere, chiar cu o creştere faţă de noiembrie 2013. Datele au fost însă culese înaintea problemelor meteo care au blocat Sudul şi Estul României. Este de aşteptat ca episodul deszăpezirii să influenţeze percepţia asupra instituţiilor centrale şi locale. 
  • Partidele politice continuă să se afle în partea inferioară a clasamentului încrederii în instituţii politice, dar şi a clasamentului general al încrederii în instituţii de orice tip. Deşi a fost o perioadă în care partidele sau Parlamentul nu au ocupat o poziţie centrală în spaţiul public (sărbătorile plus instalarea iernii după jumătatea lunii ianuarie), pierderile de încredere semnifică nemulţumiri structurale în cazul acestor tipuri de instituţii. În plus, Parlamentul a fost supus unei campanii intense de discreditare în contextul votului legat de modificarea Codului Penal („votul din marţea neagră”) care şi-a pus amprenta asupra percepţiei publice a instituţiei legislative. 
  • Remus Ştefureac, director INSCOP: „Pierderea de încredere care afectează în bloc principalele instituţii politice trebuie pusă atât pe seama scandalurilor conjuncturale care au lovit fiecare dintre aceste instituţii (Parlamentul sau Preşedinţia, de exemplu), cât şi prin efectul natural de erodare resimţit mai puternic în sezonul rece când populaţia, preocupată de costul mai mare al vieţii, evaluează mai sever actorii publici”.

 

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 65,8% (faţă de 67,6% în noiembrie), Jandarmeria 57,6% (57,1% în noiembrie), BNR 50,7% (faţă de 50,4% în toamnă), Poliţia 47,7% (faţă de 46,2% în noiembrie), SRI 47,5% (faţă de 48,3%), SIE 44,6% (faţă de 47,7%), DNA 43,8% (faţă de 43,4%).
  • Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări majore faţă de noiembrie şi nici oscilaţii semnificative ale scorurilor obţinute de instituţiile din listă. Şi în acest caz, trebuie ţinut cont de faptul că datele sunt culese înainte de episodul accidentului aviatic din Apuseni şi înaintea înrăutăţirii condiţiilor meteo, deci orice efect ar fi avut acestea asupra încrederii în instituţiile executive, el nu a fost surprins de sondaj. Pe de altă parte, este important de reţinut că evenimentele de mare intensitate, dar durată scurtă au, de obicei, efecte tranzitorii asupra opiniei publice şi nu o modifică structural.

 

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna ianuarie este dominat în continuare de Biserică: 62% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 65% în noiembrie.
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 47,5% faţă de 48% în noiembrie 2013, presă 36,3% (faţă de 37,5% în noiembrie), organizaţiile societăţii civile 34,2% (faţă de 37,5%), Sindicate 23,5% (faţă de 25,2% în noiembrie), Patronate 19,9% (faţă de 20,9% în noiembrie 2013) şi Bănci, 17% (faţă de 20,7%).
  • Remus Ştefureac, director INSCOP: „Băncile ajung la un minim absolut de încredere în condiţiile în care 83% din populaţia care exprimă o opţiune nu are încredere în acestea. Semnalul este foarte prost nu doar pentru bănci, ci pentru economie în ansamblu. Este rezultatul unei perioade îndelungate de austeritate la care se adaugă şi nemulţumirea populaţiei faţă de dobânzile mari care menţin un nivel ridicat al ratelor şi blochează creditarea în condiţii similare cu cele din Vestul Europei în ceea ce priveşte costul creditelor şi protecţia clienţilor.”

 

 

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Ierarhia este următoarea: NATO – 50,4% (51,4% în noiembrie 2013), ONU – 50,2% (52,7% în noiembrie), UE – 47% (48,6% în noiembrie), Parlamentul European – 43,7% (faţă de 45,4%), Comisia Europeană – 42,9% (44,7% în noiembrie), Banca Mondială – 30,7% (31,8% în noiembrie), FMI – 22,7% (23,5% în noiembrie). Cifrele nu sunt schimbate semnificativ faţă de măsurătoarea din noiembrie.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP Research: „Banca Mondială şi FMI rămân, pe fondul crizei, cele mai nepopulare instituţii internaţionale. Este o dinamică interesantă în ceea ce priveşte locul întâi în ierarhie. În a doua jumătate a anului 2013, ONU conducea topul încrederii în instituţiile internaţionale, NATO rămânând pe locul al doilea. În ianuarie 2014, fără o modificare semnificativă a cifrelor, şi fără a se înregistra diferenţe semnificative între cele două, NATO a trecut formal pe primul loc. Este posibil ca această reapropiere a scorurilor celor două instituţii să fie şi în contextul în care tulburările din Ucraina vecină au reactualizat ideea de stabilitate şi siguranţă cu care românii asociază în general NATO”.

 

 

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014. Increderea in Institutii

FEBRUARIE 2014 -INCREDEREA IN INSTITUTII
Derulează în sus