FEBRUARIE 2014 – ALEGERI PREZIDENTIALE (PARTEA A II-A)

de | feb. 11, 2014 | -2014-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014. Prezidential Partea a II-a

ALEGERI PREZIDENȚIALE: CANDIDAȚII PARTIDELOR

  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat al USL pentru alegerile prezidențiale, românii îl indică pe Victor Ponta pe primul loc cu 24% dintre optiuni. Următorii în clasament sunt Crin Antonescu (18,8%), Sorin Oprescu (16,2%) și Călin Popescu Tăriceanu (10,4%). Cei mai mulți însă, nu preferă niciuna dintre personalitățile menționate în întrebarea de tip listă înschisă de opțiuni (25,6%), în timp ce 4,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea PSD,opțiunile celor mai mulți respondenți se îndreaptă spre Victor Ponta (32,1%). Liderul PSD este urmat de Sorin Oprescu (19,8% din totalul respondenților) și Mircea Geoană care ar fi candidatul cel mai potrivit pentru funcția de președinte al României  în viziunea a 12% dintre români. Totuși, 31,5% dintre români cred că niciuna dintre personalitățile menționate nu ar fi potrivită pentru funcția de președinte, în timp ce 4,6% nu știu sau nu răspund la întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea PNL,27,2% dintre respondenți îl indică pe Crin Antonescu. Liderul PNL este urmat de Klaus Iohannis (20,9%), Călin Popescu Tăriceanu (19,7%). 27,7% dintre români cred că niciunul dintre cei menționați nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte din partea PNL, în timp ce 4,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea partidelor de dreapta,cele mai mult opțiuni favorabile se îndreaptă înspre Mihai Răzvan Ungureanu (22,9%), urmat de Cătălin Predoiu (13,4%), Emil Boc (8%), Elena Udrea (6,1%). Cea mai mare parte dintre respondenți (45,6%) afirmă că niciuna dintre personalitățile enumerate nu ar fi potrivită pentru funcția de președinte al României. 4,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Datele se raportează la întreaga populație, nu doar la votanții unui partid sau altul. Din această perspectivă, remarcăm în cazul opțiunilor dezirabile pentru candidatul USL o distribuție de aproximativ 1,5 la 1 în favoarea unor candidați asociați PSD care reproduce, până la un punct, raportul de forțe dintre cele două partide. În cazul candidaților PSD se observă o egalitate între opțiunile favorabile lui Victor Ponta și opțiunile cumulate favorabile lui Sorin Oprescu și Mircea Geoană. De asemenea, o pondere similară respinge orice variantă, dintre cele menționate. În cazul PNL, cele două nume alternative la Crin Antonescu – Klaus Iohannis și Călin Popescu Tăriceanu – adună împreună mai multe opțiuni favorabile decât cele exprimate pentru Crin Antonescu. În privința opțiunilor pentru candidații partidelor de dreapta, observăm cel mai ridicat grad de nehotărâre, detașându-se ca volum cei care nu sunt de acord cu niciuna dintre opțiunile formulate.

 

PROFILUL PREȘEDINTELUI

  • Am formulat 5 indicatori generali de măsurare a profilului președintelui (statutul politic, orientarea ideologică, vârsta, sexul și comportamentul politic).
  • Rezultatele sugerează un echilibru puternic în ceea ce privește poziționarea politică și orientarea ideologică, un dezechilibru în ceea ce privește vârsta preferată și mai ales sexul, și un echilibru doar partial în ceea ce privește comportamentul președintelui ideal în ochii românilor.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”În cazul ambilor indicatori care relevă rezultate echilibrate, în limita marjei de eroare, ponderea opțiunilor ar putea fi diferită dacă ne raportăm la persoanele active politic, cele care participă efectiv la procesul electoral prezidențial. 51,1% dintre români ar prefera un independent în funcția de președinte, în timp ce 48,9% preferă un membru al unui partid politic. Locuitorii din Transilvania, Banat și vestul țării sunt mai degrabă adepții unui președinte independent, în timp ce locuitorii din sud preferă mai mult președintele membru de partid. Moldovenii sunt echilibrați. 51,4% preferă un președinte de dreapta, în timp ce 48,6% preferă un președinte de stânga. Locuitorii din Transilvania sunt net orientați către un președinte de dreapta (68,5%), în timp ce locuitorii din Moldova, Bucovina preferă un președinte de stânga (56,2%). Locuitorii din sudul țării, din Banat, Crișana și Maramureș  au opinii echilibrate în ceea ce privește culoarea ideologică a președintelui, evident cu limitele legate de înțelegerea efectivă a ceea ce înseamnă stânga și dreapta politică”.
  • 69,8% dintre respondenți preferă o persoană echilibrată și echidistantă pentru funcția de președinte, în timp ce 30,2% ar dori un președinte implicat activ în viața politică.
  • Surprinzător, 75,1% dintre români ar prefera un președinte mai tânăr, față de doar 24,9% care ar prefera un președinte mai bătrân. Chiar dacă și ei preferă în majoritate modelul președintelui mai tânăr, transilvănenii sunt, într-o proporție mai mare (35%) decât media populației (24,9%), adepții unui președinte mai bătrân. Locuitorii din sud se pronunță net (81%) în favoarea unui președinte mai tânăr.
  • În ceea ce privește sexul viitorului președinte, opiniile românilor sunt foarte tranșante. Dacă ar trebui să aleagă între un bărbat și o femeie, 88,1% ar prefera un bărbat. Într-un sondaj aplicat în septembrie 2013 de INSCOP Research, pe un indicator mai general, 30% dintre români indicau un răspuns pozitiv față de posibilitatea de a alege o femeie în funcția de președinte. În fața unei alegeri tranșante, bărbat vs. femeie pentru funcția de președinte al României și pe fondul apropierii de momentul alegerilor prezidențiale când se cristalizează deciziile, opțiunile sunt mult mai ferme și aproape unidirecționale.  Românii din Transilvania, din Banat, Crișana, Maramureș ar alege într-o proporție semnificativ mai mare decât cei din Sud sau din Moldova, o femeie pentru funcția de președinte al țării.

 

PROFILUL CANDIDAȚILOR PE DISTRIBUȚIA OPȚIUNILOR STÂNGA-DREAPTA

  • După cum era de așteptat, Victor Ponta adună cele mai multe dintre opțiunile celor care preferă un președinte de stânga, urmat de Crin Antonescu și Mihai Răzvan Ungureanu. În schimb, Victor Ponta se clasează pe locul 3 în clasamentul celor care preferă un președinte de dreapta, după Crin Antonescu și Mihai Răzvan Ungureanu.
  • În clasamentul votanților care preferă un președinte de stânga, Victor Ponta ar obține mai multe voturi decât adună toți ceilalți candidați menționați în listă. Cu toate acestea, în clasamentul celor care vor un președinte de stânga, Victor Ponta nu reușește să obțină o majoritate de peste 50%.
  • În schimb, în clasamentul celor care preferă un președinte de dreapta, Crin Anonescu este depășit de opțiunile cumulate exprimate pentru Mihai Răzvan Ungureanu și Cătălin Predoiu.
  • Interesant de remarcat faptul că, probabil ca un efect al candidaturii sub sigla USL, votanții lui Crin Antonescu sunt în acest moment, în proporții relativ egale,  atât respondenți care vor un președinte de stânga, cât și respondenți care vor un președinte de dreapta.

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014. Prezidential Partea a II-a

[:en]ALEGERI PREZIDENȚIALE: CANDIDAȚII PARTIDELOR

  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat al USL pentru alegerile prezidențiale, românii îl indică pe Victor Ponta pe primul loc cu 24% dintre optiuni. Următorii în clasament sunt Crin Antonescu (18,8%), Sorin Oprescu (16,2%) și Călin Popescu Tăriceanu (10,4%). Cei mai mulți însă, nu preferă niciuna dintre personalitățile menționate în întrebarea de tip listă înschisă de opțiuni (25,6%), în timp ce 4,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea PSD,opțiunile celor mai mulți respondenți se îndreaptă spre Victor Ponta (32,1%). Liderul PSD este urmat de Sorin Oprescu (19,8% din totalul respondenților) și Mircea Geoană care ar fi candidatul cel mai potrivit pentru funcția de președinte al României  în viziunea a 12% dintre români. Totuși, 31,5% dintre români cred că niciuna dintre personalitățile menționate nu ar fi potrivită pentru funcția de președinte, în timp ce 4,6% nu știu sau nu răspund la întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea PNL,27,2% dintre respondenți îl indică pe Crin Antonescu. Liderul PNL este urmat de Klaus Iohannis (20,9%), Călin Popescu Tăriceanu (19,7%). 27,7% dintre români cred că niciunul dintre cei menționați nu ar fi potrivit pentru funcția de președinte din partea PNL, în timp ce 4,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Întrebați pe cine ar prefera în calitate de candidat la prezidențiale din partea partidelor de dreapta,cele mai mult opțiuni favorabile se îndreaptă înspre Mihai Răzvan Ungureanu (22,9%), urmat de Cătălin Predoiu (13,4%), Emil Boc (8%), Elena Udrea (6,1%). Cea mai mare parte dintre respondenți (45,6%) afirmă că niciuna dintre personalitățile enumerate nu ar fi potrivită pentru funcția de președinte al României. 4,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Datele se raportează la întreaga populație, nu doar la votanții unui partid sau altul. Din această perspectivă, remarcăm în cazul opțiunilor dezirabile pentru candidatul USL o distribuție de aproximativ 1,5 la 1 în favoarea unor candidați asociați PSD care reproduce, până la un punct, raportul de forțe dintre cele două partide. În cazul candidaților PSD se observă o egalitate între opțiunile favorabile lui Victor Ponta și opțiunile cumulate favorabile lui Sorin Oprescu și Mircea Geoană. De asemenea, o pondere similară respinge orice variantă, dintre cele menționate. În cazul PNL, cele două nume alternative la Crin Antonescu – Klaus Iohannis și Călin Popescu Tăriceanu – adună împreună mai multe opțiuni favorabile decât cele exprimate pentru Crin Antonescu. În privința opțiunilor pentru candidații partidelor de dreapta, observăm cel mai ridicat grad de nehotărâre, detașându-se ca volum cei care nu sunt de acord cu niciuna dintre opțiunile formulate.

 

PROFILUL PREȘEDINTELUI

  • Am formulat 5 indicatori generali de măsurare a profilului președintelui (statutul politic, orientarea ideologică, vârsta, sexul și comportamentul politic).
  • Rezultatele sugerează un echilibru puternic în ceea ce privește poziționarea politică și orientarea ideologică, un dezechilibru în ceea ce privește vârsta preferată și mai ales sexul, și un echilibru doar partial în ceea ce privește comportamentul președintelui ideal în ochii românilor.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”În cazul ambilor indicatori care relevă rezultate echilibrate, în limita marjei de eroare, ponderea opțiunilor ar putea fi diferită dacă ne raportăm la persoanele active politic, cele care participă efectiv la procesul electoral prezidențial. 51,1% dintre români ar prefera un independent în funcția de președinte, în timp ce 48,9% preferă un membru al unui partid politic. Locuitorii din Transilvania, Banat și vestul țării sunt mai degrabă adepții unui președinte independent, în timp ce locuitorii din sud preferă mai mult președintele membru de partid. Moldovenii sunt echilibrați. 51,4% preferă un președinte de dreapta, în timp ce 48,6% preferă un președinte de stânga. Locuitorii din Transilvania sunt net orientați către un președinte de dreapta (68,5%), în timp ce locuitorii din Moldova, Bucovina preferă un președinte de stânga (56,2%). Locuitorii din sudul țării, din Banat, Crișana și Maramureș  au opinii echilibrate în ceea ce privește culoarea ideologică a președintelui, evident cu limitele legate de înțelegerea efectivă a ceea ce înseamnă stânga și dreapta politică”.
  • 69,8% dintre respondenți preferă o persoană echilibrată și echidistantă pentru funcția de președinte, în timp ce 30,2% ar dori un președinte implicat activ în viața politică.
  • Surprinzător, 75,1% dintre români ar prefera un președinte mai tânăr, față de doar 24,9% care ar prefera un președinte mai bătrân. Chiar dacă și ei preferă în majoritate modelul președintelui mai tânăr, transilvănenii sunt, într-o proporție mai mare (35%) decât media populației (24,9%), adepții unui președinte mai bătrân. Locuitorii din sud se pronunță net (81%) în favoarea unui președinte mai tânăr.
  • În ceea ce privește sexul viitorului președinte, opiniile românilor sunt foarte tranșante. Dacă ar trebui să aleagă între un bărbat și o femeie, 88,1% ar prefera un bărbat. Într-un sondaj aplicat în septembrie 2013 de INSCOP Research, pe un indicator mai general, 30% dintre români indicau un răspuns pozitiv față de posibilitatea de a alege o femeie în funcția de președinte. În fața unei alegeri tranșante, bărbat vs. femeie pentru funcția de președinte al României și pe fondul apropierii de momentul alegerilor prezidențiale când se cristalizează deciziile, opțiunile sunt mult mai ferme și aproape unidirecționale.  Românii din Transilvania, din Banat, Crișana, Maramureș ar alege într-o proporție semnificativ mai mare decât cei din Sud sau din Moldova, o femeie pentru funcția de președinte al țării.

 

PROFILUL CANDIDAȚILOR PE DISTRIBUȚIA OPȚIUNILOR STÂNGA-DREAPTA

  • După cum era de așteptat, Victor Ponta adună cele mai multe dintre opțiunile celor care preferă un președinte de stânga, urmat de Crin Antonescu și Mihai Răzvan Ungureanu. În schimb, Victor Ponta se clasează pe locul 3 în clasamentul celor care preferă un președinte de dreapta, după Crin Antonescu și Mihai Răzvan Ungureanu.
  • În clasamentul votanților care preferă un președinte de stânga, Victor Ponta ar obține mai multe voturi decât adună toți ceilalți candidați menționați în listă. Cu toate acestea, în clasamentul celor care vor un președinte de stânga, Victor Ponta nu reușește să obțină o majoritate de peste 50%.
  • În schimb, în clasamentul celor care preferă un președinte de dreapta, Crin Anonescu este depășit de opțiunile cumulate exprimate pentru Mihai Răzvan Ungureanu și Cătălin Predoiu.
  • Interesant de remarcat faptul că, probabil ca un efect al candidaturii sub sigla USL, votanții lui Crin Antonescu sunt în acest moment, în proporții relativ egale,  atât respondenți care vor un președinte de stânga, cât și respondenți care vor un președinte de dreapta.

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]