Februarie 2013: MODIFICAREA CONSTITUŢIEI ŞI NOUL PARLAMENT

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Românii nu par foarte entuziaşti de ideea participării la un referendum pentru modificarea Constituţiei, doar 41% indicând intenţia de a se prezenta în mod sigur la urne.
  • Pe de altă parte, 31% nu refuză din start ideea participării la un vot pentru schimbarea Constituţiei, optând pentru varianta “mă mai gândesc dacă merg să votez.”
  • Aparent, cumularea celor două procente indică un procent optimist de 72% dintre români care ar participa sau ar putea lua în considerare ideea de a se prezenta la votul pentru modificarea Constituţiei.
  • Cu toate acestea, compararea intenţiei declarate de a participa la referendum cu comportamentul electoral al românilor din ultimii ani (inclusiv în cazul referendumurilor) – care relevă o comprimare a prezenţie la urne – impune o abordare reţinută cu privire la o participare masivăa populației la un referendum pentru schimbarea legii fundamentale.
  • Prin urmare, reperul prezenţei la referendum este dat de ponderea celor 41% care declară că merg sigur la vot.
  • Acest procent se situează sub pragul necesar validării unui referendum de modificare a Constituţiei, ceea ce pune în pericol un demers politic major. Pentru majoritatea românilor, modificarea Legii Fundamentale este deocamdată un subiect steril, cu relevanță scăzută, ceea ce ar putea influenţa negativ inclusiv actorii politici asociaţi cu acest demers.
  • Schimbarea Constituţiei este un subiect major care, pentru a avea succes inclusiv din punctul de vedere al validării, trebuie însoţit de o campanie serioasă de popularizare şi conectare a dezbaterilor la priorităţile de pe agenda reală a oamenilor.

 

  • Pensionarii şi grupa de vârstă 35-40 de ani declară, într-o proporţie mai mare, că ar participa în mod sigur la referendumul pentru modificarea Constituţiei. În schimb, tinerii sunt cei mai reticenţi.
  • În mod paradoxal, românii cu studii superioare care ar trebui să fie depozitarii unui nivel de cultură politică mai ridicat sunt mai reţinuţi în a-şi declara o intenţie sigură de a participa la vot, comparativ cu persoanele cu studii primare care par ceva mai “entuziaste”.
  • Aceeaşi concluzie enunţată mai sus este valabilă în cazul persoanelor cu venituri mici care declară în proporţii mai mici decât media că ar participa sigur la vot, în timp ce persoanele cu venituri mici sunt mai înclinate să se prezinte la urne.
  • Locuitorii din mediul rural îşi declară într-o măsură mai mare intenţia de a participa în mod sigur la vot.
  • În ceea ce priveşte criteriul regiunii de provenienţă, moldovenii ar fi cei mai disciplinaţi în a participa la votul pentru schimbarea Constituţiei, urmaţi de locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş. În Transilvania se înregistrează o cotă mare de respondenţi care declară că sigur nu merg la vot.

Cum văd românii noul Parlament

  • O pondere substanțială a românilor (82%) sunt de părere că actualul Parlament este supradimensionat. Acest procent se explică pe de o parte prin perpetuarea imaginii negative a Parlamentului și în actuala legislatură și, pe de altă parte, este o rezultantă a ignorării voinței electoratului care s-a pronunțat prin referendum în sensul reducerii numărului de parlamentari.
  • Imaginea negativă a Parlamentului se reflectă inclusiv în procentul foarte ridicat (70%) al celor care consideră că noul statut al parlamentarilor le oferă acestora o imunitate prea mare. Se consacră astfel percepția conform căreia parlamentarii reprezintă o castă a privilegiațiilor în raport cu ceilalți români.
  • 38% dintre români opinează că majoritatea USL poate eficientiza activitatea Legislativului. 37% dintre respondenți consideră că majoritatea USL nu reprezintă în sine o garanție privind eficiența Parlamentului. Altfel spus, posibilitatea actualei majorități de a legifera cu ușurință nu este percepută, în mod necesar, drept o certitudine a elaborării unor legi care să răspundă așteptărilor cetățenilor.
  • În contextul hiper-majorităţii parlamentare a USL, acest tip de răspuns ascunde doar aparent o disonanţă cognitivă. În realitate, scepticismul românilor cu privire la eficientizarea activităţii parlamentare se fundamentează pe o experienţă lungă de dezamăgiri şi pe imaginea negativă cronică a Legislativului, consolidată de-a lungul timpului.

 

 

  • Persoanele cu studii superioare sunt cei mai severi critici ai numărului de parlamentari rezultat după alegerile din 2012 şi ai statului parlamentarilor care le oferă acestora o imunitate prea mare.
  • Persoanele cu studii primare cred, într-o măsură mai mare decât media, că Parlamentul nu va fi mai eficient pentru că USL are o majoritate de două treimi din mandate. De asemenea, persoanele cu venituri mici au aceeaşi atitudine sceptică faţă de eficientizarea activităţii parlamentare pe fondul unei majorităţi largi a USL. Aceste opinii relevă atât o dominanţă mai marea  clişeeşor imagologice asociate Parlamentului de către populaţia cu educaţie mai redusă şi venituri mici, cât şi o insuficientă înţelegere a mecanismelor de funcţionare parlamentară pe fondul lipsei de cunoştinţe.
  • Locuitorii din Moldova sunt cei mai severi critici ai numărului de parlamentari rezultat după alegeri, dar şi al statutului parlamentarilor care acordă o imunitate prea mare acestora. Moldovenii şi ardelenii sunt mai reticenţi decât muntenii şi bănăţenii în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii Parlamentului pe fondul majorităţii USL.
Februarie 2013: MODIFICAREA CONSTITUŢIEI ŞI NOUL PARLAMENT
Derulează în sus