[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Directia tarii si votul la alegerile prezidentiale
PARTICIPAREA LA VOT
- La aproape două săptămâni după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie. Procentul uriaș al declarațiilor cu privire la participarea la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale trebuie înțeles într-un context mai larg.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Biroul Electoral Central a anunțat o rată de prezență la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanți declarați oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care între 3 și 3,5 milioane de cetățeni români sunt plecați peste granițe, iar marea lor majoritate sunt adulți, rezultă că populația cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puțin 3-3,5 milioane ce cetățeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP. Prin urmare, raportat la populația cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezența la urne pe data de 16 decembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel record de 75% – 80%! Diferența până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentația răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicație a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulților plecați de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam – în jur de 4 milioane – situație în care procentul real de prezență la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăși nivelul de 80%.”
- 13,5% declară că nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.
- Din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% declară că problemele apărute la secțiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% spun că au fost determinați să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% dintre cei care declară că au votat spun că problemele de la secțiile de vot din străinătate nu au contribut deloc la decizia lor de a veni la vot.
- În ceea ce privește opțiunea de vot, din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot , 22,5% spun că opțiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secțiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opțiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secțiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opțiunea lor de vot.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Rezultatele cercetării sunt clare și confirmă prin date sociologice explicațiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secțiile de vot din străinătate au influențat decisiv atât prezența mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât și opțiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din țară a fost schimbat de disfuncționalitățile organizatorice ale votului din diaspora.”
DIRECȚIA ȚĂRII
- Rezultatul alegerilor prezidențiale a produs o modificare spectaculoasă a indicatorului ”direcția înspre care se îndreaptă România”. Astfel, 56,3% dintre respondenți declară că România se îndreaptă într-o o direcție bună, mai mult decât dublu comparativ cu luna octombrie, când această opinie era împărtățită de doar 24,3% dintre respondenți.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Practic, simpatizanții ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului ”direcție bună” în condițiile în care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcție. Plusul față de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanții președintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanția unor schimbări în bine pentru România.”
- Corelat cu nivelul ridicat al celor care indică direcția bună, doar 31,5% mai susțin că lucrurile în România merg într-o direcție greșită (comparativ cu 68,2% care susțineau acest lucru în sondajul din luna octombrie).
- 12,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Directia tarii si votul la alegerile prezidentiale[:en]PARTICIPAREA LA VOT
- La aproape două săptămâni după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie. Procentul uriaș al declarațiilor cu privire la participarea la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale trebuie înțeles într-un context mai larg.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Biroul Electoral Central a anunțat o rată de prezență la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanți declarați oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care între 3 și 3,5 milioane de cetățeni români sunt plecați peste granițe, iar marea lor majoritate sunt adulți, rezultă că populația cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puțin 3-3,5 milioane ce cetățeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP. Prin urmare, raportat la populația cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezența la urne pe data de 16 decembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel record de 75% – 80%! Diferența până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentația răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicație a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulților plecați de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam – în jur de 4 milioane – situație în care procentul real de prezență la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăși nivelul de 80%.”
- 13,5% declară că nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.
- Din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% declară că problemele apărute la secțiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% spun că au fost determinați să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% dintre cei care declară că au votat spun că problemele de la secțiile de vot din străinătate nu au contribut deloc la decizia lor de a veni la vot.
- În ceea ce privește opțiunea de vot, din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot , 22,5% spun că opțiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secțiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opțiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secțiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opțiunea lor de vot.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Rezultatele cercetării sunt clare și confirmă prin date sociologice explicațiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secțiile de vot din străinătate au influențat decisiv atât prezența mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât și opțiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din țară a fost schimbat de disfuncționalitățile organizatorice ale votului din diaspora.”
DIRECȚIA ȚĂRII
- Rezultatul alegerilor prezidențiale a produs o modificare spectaculoasă a indicatorului ”direcția înspre care se îndreaptă România”. Astfel, 56,3% dintre respondenți declară că România se îndreaptă într-o o direcție bună, mai mult decât dublu comparativ cu luna octombrie, când această opinie era împărtățită de doar 24,3% dintre respondenți.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Practic, simpatizanții ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului ”direcție bună” în condițiile în care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcție. Plusul față de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanții președintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanția unor schimbări în bine pentru România.”
- Corelat cu nivelul ridicat al celor care indică direcția bună, doar 31,5% mai susțin că lucrurile în România merg într-o direcție greșită (comparativ cu 68,2% care susțineau acest lucru în sondajul din luna octombrie).
- 12,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
