[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Monarhie vs. Republica

MONARHIE vs. REPUBLICĂ

  • În eventualitatea organizării unui referendum privind opțiunea pentru monarhie sau republică, 58,2% dintre români rămân fideli opţiunii republicane. 20,4% ar opta pentru monarhie, totul pe fondul unui număr semnificativ nehotărâţi (13,8%) şi de non-răspunsuri (7,7%).
  • Republica pare a fi cu atât mai populară cu cât creşte vârsta respondenţilor: 50% din segmentul 18-30 de ani ar opta pentru republică, 59,4% din segmentul 31-50 de ani şi 61,3% din cei de peste 50 de ani.
  • Opţiunea pentru monarhie nu depinde foarte mult de vârstă – 21,4% dintre cei între 18 şi 30 de ani, 18,9% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 20,9% din cei peste 50 de ani ar vota pentru monarhie la un referendum pe aceată temă.
  • Nehotărârea pare a fi mai degrabă opusul republicanismului din punct de vedere al distribuţiei pe segmente de vârstă: cu cât creşte vârsta, cu atât scade procentul de nehotărâţi – 18,1% dintre cei între 18 şi 30 de ani se declară nehotărâţi în privinţa unei alegeri între monarhie şi republică, 14,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 11,1% dintre cei peste 50 de ani.
  • 29,5% dintre români cred că ar fi fost mai bine în România dacă monarhia ar fi fost adoptată imediat după 1989. 21,4% cred că ar fi fost mai rău, în timp ce 21% nu cred că ar fi fost vreo schimbare dacă România devenea monarhie după 1989. De asemenea, un număr impresionant de non-răspunsuri – 28,2%.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Opţiunea pentru monarhie este interesantă cantitativ – cam o cincime din populaţie -, dar rămâne încă o opţiune la marginea sistemului politic românesc actual. Probabil de aici şi popularitatea, atâta cât este, a alternativei monarhice. Probabil nu este neapărat alternativa la republică, ci mai degrabă alternativa la sistemul şi clasa politică de care populaţia este dezamăgită. Dificultatea alegerii între sistemul republican şi monarhic este marcată şi de numărul impresionant de nehotărâţi şi non-răspunsuri.”
  • Pe criteriul vârstei, cele mai semnificative diferenţe se înregistrează la răspunsul conform căruia, în eventualitatea instaurării monarhiei în România după 1989, lucrurile ar fi stat mai rău decât acum: 13,9% dintre cei între 18 şi 30 de ani aleg această variantă, 19,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, la fel ca 26,6% din segmentul de peste 50 de ani.

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Monarhie vs. Republica[:en]MONARHIE vs. REPUBLICĂ

  • În eventualitatea organizării unui referendum privind opțiunea pentru monarhie sau republică, 58,2% dintre români rămân fideli opţiunii republicane. 20,4% ar opta pentru monarhie, totul pe fondul unui număr semnificativ nehotărâţi (13,8%) şi de non-răspunsuri (7,7%).
  • Republica pare a fi cu atât mai populară cu cât creşte vârsta respondenţilor: 50% din segmentul 18-30 de ani ar opta pentru republică, 59,4% din segmentul 31-50 de ani şi 61,3% din cei de peste 50 de ani.
  • Opţiunea pentru monarhie nu depinde foarte mult de vârstă – 21,4% dintre cei între 18 şi 30 de ani, 18,9% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 20,9% din cei peste 50 de ani ar vota pentru monarhie la un referendum pe aceată temă.
  • Nehotărârea pare a fi mai degrabă opusul republicanismului din punct de vedere al distribuţiei pe segmente de vârstă: cu cât creşte vârsta, cu atât scade procentul de nehotărâţi – 18,1% dintre cei între 18 şi 30 de ani se declară nehotărâţi în privinţa unei alegeri între monarhie şi republică, 14,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 11,1% dintre cei peste 50 de ani.
  • 29,5% dintre români cred că ar fi fost mai bine în România dacă monarhia ar fi fost adoptată imediat după 1989. 21,4% cred că ar fi fost mai rău, în timp ce 21% nu cred că ar fi fost vreo schimbare dacă România devenea monarhie după 1989. De asemenea, un număr impresionant de non-răspunsuri – 28,2%.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Opţiunea pentru monarhie este interesantă cantitativ – cam o cincime din populaţie -, dar rămâne încă o opţiune la marginea sistemului politic românesc actual. Probabil de aici şi popularitatea, atâta cât este, a alternativei monarhice. Probabil nu este neapărat alternativa la republică, ci mai degrabă alternativa la sistemul şi clasa politică de care populaţia este dezamăgită. Dificultatea alegerii între sistemul republican şi monarhic este marcată şi de numărul impresionant de nehotărâţi şi non-răspunsuri.”
  • Pe criteriul vârstei, cele mai semnificative diferenţe se înregistrează la răspunsul conform căruia, în eventualitatea instaurării monarhiei în România după 1989, lucrurile ar fi stat mai rău decât acum: 13,9% dintre cei între 18 şi 30 de ani aleg această variantă, 19,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, la fel ca 26,6% din segmentul de peste 50 de ani.

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]