[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Mandatul presedintelui

MANDATUL PREȘEDINTELUI

  • Românii consideră că prioritățile președintelui sunt următoarele: să creeze locuri de muncă – 34,1% (față de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Constituției – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupția – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate națională a României – 10,2% (9,2% în septembrie), să susțină măsuri de protecție socială – 4,8% (față de 5,6% la măsurătoarea precedentă). Observăm că respondenții atribuie președintelui o prioritate din zona principalelor îngrijorări de pe agenda populației – locurile de muncă, nu tocmai consonantă cu „fișa postului de președinte”, dar și una clasică pentru această poziție (garantarea Constituției și a respectării legii).
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Se poate observa că, deși măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorități, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidați, ci au ținut mai degraba de profilul pe care românii îl dau funcției prezidențiale”.
  • Principalele surse de îngrijorare pentru populația României sunt: diminuarea veniturilor – 23% (16% în mai 2014, 20,2% în februarie 2014), starea de sănătate – 20,1% (17% mai 2014, 15,4% februarie 2014), creșterea prețurilor – 19% (față de 24,5% în mai 2014 și 25,5% în februarie 2014), pierderea locului de muncă – 14,5% (22,7% mai 2014, 23,8% februarie 2014), posibilitatea unui conflict în zonă – 9,1% (9,9% mai 2014, 4,1% februarie 2014), calamități naturale – 3,6% (2,6% în mai 2014, 3,3% în februarie 2014). Primele două surse de îngrijorare par a se fi agravat serios față de prima jumătate a anului, în timp ce, tot față de prima jumătate a anului, a mai scăzut teama față de creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă (dar și aici, nivelul de îngrijorare rămâne la cote semnificative). Teama față de un conflict în zonă, pe fondul mediatizării crizei din Ucraina, rămâne în jurul nivelului cel mai înalt atins în acest an (în luna mai). În general însă, aspectele legate de politică externă generează mai puțină îngrijorare publicului decât problemele cotidiene.
  • 74,2% dintre respondenți cred că alegerile i-au unit pe români (fapt oarecum paradoxal având în vedere sloganul de campanie al lui Victor Ponta). Procentul este calculat din total răspunsuri, deci fără cei care nu au răspuns la această întrebare, cu mențiunea că în chestionar nu a fost precizată în mod explicit opțiunea ”nu răspund”.
  • 71,7% declară că sunt mulțumiți de rezultatul prezidențialelor (procent din total răspunsuri). 28,3% nu sunt mulțumiți de rezultatul alegerilor.
  • 76,5% cred că președintele ales Klaus Johannis va fi un președinte diferit față Traian Băsescu (tot procent calculat din total răspunsuri), iar 23,5% că va fi un președinte la fel ca Traian Băsescu.
  • 60,5% dintre cei care au ales o variantă de răspuns la întrebare cred că președintele Johannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta. Este un răspuns care arată dorința românilor de a se evita intrarea într-o criză politică și de a se pune capăt conflictelor excesive dintre președinte și primul-ministru percepute drept constisitoare din punct de vedere al interesului public.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop:„Este posibil ca opțiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări și în următoarea perioadă, în funcție de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de președintele ales, de premier, de cele două mari partide – PSD și PNL -, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz”.
  • 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca președintele și primul ministru să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc (43,1% susțin opusul acestei variante). Aceste opțiuni sunt alimentate atât de simpatizanții PSD, cât și de publicul votant al altor partide sau fără opțiuni partizane care dorește o situație politică de echilibru.
  • 93,45% dintre români văd corupția ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice. Doar 6,6% consideră corupția un fenomen care afectează un singur partid politic. Este un răspuns net care arată nemulțumirea românilor față de ansamblul clasei politice vulnerabilă pe un subiect – corupția – foarte vizibil în ultima perioadă din perspectiva acțiunilor Direcție Naționale Anticorupție care vizează actori politici din toate partidele parlamentare.

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Mandatul presedintelui[:en]MANDATUL PREȘEDINTELUI

  • Românii consideră că prioritățile președintelui sunt următoarele: să creeze locuri de muncă – 34,1% (față de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Constituției – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupția – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate națională a României – 10,2% (9,2% în septembrie), să susțină măsuri de protecție socială – 4,8% (față de 5,6% la măsurătoarea precedentă). Observăm că respondenții atribuie președintelui o prioritate din zona principalelor îngrijorări de pe agenda populației – locurile de muncă, nu tocmai consonantă cu „fișa postului de președinte”, dar și una clasică pentru această poziție (garantarea Constituției și a respectării legii).
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Se poate observa că, deși măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorități, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidați, ci au ținut mai degraba de profilul pe care românii îl dau funcției prezidențiale”.
  • Principalele surse de îngrijorare pentru populația României sunt: diminuarea veniturilor – 23% (16% în mai 2014, 20,2% în februarie 2014), starea de sănătate – 20,1% (17% mai 2014, 15,4% februarie 2014), creșterea prețurilor – 19% (față de 24,5% în mai 2014 și 25,5% în februarie 2014), pierderea locului de muncă – 14,5% (22,7% mai 2014, 23,8% februarie 2014), posibilitatea unui conflict în zonă – 9,1% (9,9% mai 2014, 4,1% februarie 2014), calamități naturale – 3,6% (2,6% în mai 2014, 3,3% în februarie 2014). Primele două surse de îngrijorare par a se fi agravat serios față de prima jumătate a anului, în timp ce, tot față de prima jumătate a anului, a mai scăzut teama față de creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă (dar și aici, nivelul de îngrijorare rămâne la cote semnificative). Teama față de un conflict în zonă, pe fondul mediatizării crizei din Ucraina, rămâne în jurul nivelului cel mai înalt atins în acest an (în luna mai). În general însă, aspectele legate de politică externă generează mai puțină îngrijorare publicului decât problemele cotidiene.
  • 74,2% dintre respondenți cred că alegerile i-au unit pe români (fapt oarecum paradoxal având în vedere sloganul de campanie al lui Victor Ponta). Procentul este calculat din total răspunsuri, deci fără cei care nu au răspuns la această întrebare, cu mențiunea că în chestionar nu a fost precizată în mod explicit opțiunea ”nu răspund”.
  • 71,7% declară că sunt mulțumiți de rezultatul prezidențialelor (procent din total răspunsuri). 28,3% nu sunt mulțumiți de rezultatul alegerilor.
  • 76,5% cred că președintele ales Klaus Johannis va fi un președinte diferit față Traian Băsescu (tot procent calculat din total răspunsuri), iar 23,5% că va fi un președinte la fel ca Traian Băsescu.
  • 60,5% dintre cei care au ales o variantă de răspuns la întrebare cred că președintele Johannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta. Este un răspuns care arată dorința românilor de a se evita intrarea într-o criză politică și de a se pune capăt conflictelor excesive dintre președinte și primul-ministru percepute drept constisitoare din punct de vedere al interesului public.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop:„Este posibil ca opțiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări și în următoarea perioadă, în funcție de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de președintele ales, de premier, de cele două mari partide – PSD și PNL -, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz”.
  • 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca președintele și primul ministru să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc (43,1% susțin opusul acestei variante). Aceste opțiuni sunt alimentate atât de simpatizanții PSD, cât și de publicul votant al altor partide sau fără opțiuni partizane care dorește o situație politică de echilibru.
  • 93,45% dintre români văd corupția ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice. Doar 6,6% consideră corupția un fenomen care afectează un singur partid politic. Este un răspuns net care arată nemulțumirea românilor față de ansamblul clasei politice vulnerabilă pe un subiect – corupția – foarte vizibil în ultima perioadă din perspectiva acțiunilor Direcție Naționale Anticorupție care vizează actori politici din toate partidele parlamentare.

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]