DECEMBRIE 2014 – Candidați ipotetici: PCR și Nicolae Ceaușescu Președinții în regimul democratic Comunism vs. Democrație

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014 PCR, Ceausescu, presedinti, comunism vs democratie

COMUNISM SAU DEMOCRAȚIE?

• Deschidem seria de micro-studii dedicate împlinirii a 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989 cu o întrebare esențială privind opțiunile alternative ale românilor între comunism și democrație.
• La întrebarea generică – Dacă ați avea posibilitatea să alegeți acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) așa cum era înainte de 1989 și DEMOCRAȚIE (regim democratic cu economie liberă, de piață), dvs. ce ați alege? – marea majoritate a populației (80,9%) preferă democrația, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Având în vedere că testarea opiniilor cu privire la comunism vizează un regim care a dispărut în urmă cu 25 de ani, prin urmare, o parte semnificativă a populației nu are o memorie personală asupra acelei perioade, am împărțit indicatorul socio-demografic – vârstă în 3 categorii:
  • Categoria 18 – 30 de ani, adică respondenți care s-au născut fie după 1989 fie aveau maxim 5 ani în 1989, amintirile lor despre acea perioadă provenind din surse intermediare (rude, prieteni, școală, mass-media).
  • Categoria 31-50 de ani, care în 1989 avea între 6 și 25 de ani, adică persoane care au urmat parțial sau integral procesul educațional în perioada comunistă, având și elemente de memorie personală cu privire la acea perioadă. Astăzi, acest grup formează populația activă.
  • Categoria care are astăzi peste 50 de ani și care în 1989 avea peste 25 de ani, formând în acel moment grupul de populație activă, oamenii care au cunoscut cel mai bine, din punctul de vedere al experienței personale, regumul comunist (s-au născut, au fost educați și au muncit în perioada comunistă).
• Opțiunea pentru comunism este cea mai puternică în rândul categoriei ”peste 50 de ani”, cei care în 1989 aveau peste 25 de ani (18,8% ar alege comunismul în dauna democrației). Cu toate acestea, chiar și în rândul acestei categorii care are un nivel ridicat de cunoaștere asupra acelei perioade, 77% ar alege, dacă ar avea posibilitatea, regimul democratic cu economie liberă de piață.
• Generația 31-50 de ani, care cuprinde tinerii care au ieșit în stradă în 1989 pare a fi cea mai atașată de democrație, 85% alegând regimul democratic cu economie liberă de piață în dauna comunismului ca regim autoritar cu economie planificată controlată de stat.
• Remus Ștefureac, politolog – director INSCOP: ”După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democrație este puternică. În ciuda dificultăților sociale ale perioadei de tranziție și a unor neîmpliniri ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democrației precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au atașat de democrație. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câștig pentru națiunea română obținut în acest sfert de secol”.

 

 

CANDIDAȚI IPOTETICI: PCR ȘI NICOLAE CEAUȘESCU

• INSCOP Research a oferit participanților la sondaj ocazia unui exercițiu de imaginație, adresând două întrebări cu privire la opinia față de ipoteza unei candidaturi Partidului Comunist Român și a lui Nicolae Ceaușescu la alegerile parlamentare, respectiv prezidențiale din zilele noastre.
• Dacă s-ar reînființa Partidul Comunist Român cu aceleași obiective politice precum înainte de 1989 și ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar pune ștampila pe acest partid în timp ce 8,1% nu sunt hotărâți. 72,9% nu ar vota PCR în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare. După cum era de așteptat, categoria ”peste 50 de ani” ar vota în proporția cea mai mare PCR (18%), în timp ce tinerii ar vota în proporția cea mai mică acest partid (10%), procent totuși deloc de neglijat dacă adăugăm faptul că 12,2% dintre tinerii de 18-30 de ani nu sunt hotărâți dacă ar vota sau nu un asemenea partid. Rata cea mai ridicată de respingere a ipotezei unui vot pentru PCR este înregistrată în rândul categoriei 31-50 de ani (tinerii din 1989).
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democrației. Dacă avem în vedere și ponderea nehotărâților, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau in calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deși elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei șesimi dintre români. Practic, este bazinul potențial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PPDD si PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariția unor noi formațiuni de nișă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016.”
• Dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidențiale, 17,1% dintre români i-ar acorda votul. 70,9% nu ar lua în considerare acest lucru, 7,2% sunt nehotărți, iar 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Nicolae Ceaușescu pare ușor mai popular decât Partidul Comunist Român. Cei de peste 50 de ani (peste 25 de ani în 1989) reprezintă categoria de vârstă care l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), iar cei mai ostili lui Ceaușescu sunt categoria 31-50 de ani (tinerii din 1989) care ar vota pentru Nicolae Ceaușescu doar în proporție de 12,8%. Un scor surprinzător de ridicat ar obține fostul președinte comunist în rândul tinerilor de 18-30 de ani (născuți fie după 1989, fie care aveau maxim 5 ani atunci): 15,5% declară că ar vota cu Nicolale Ceaușescu dacă ar putea candida la alegerile prezidențiale.

 

TOPUL PREȘEDINȚILOR DIN ULTIMII 25 DE ANI

• La întrebarea, Care dintre cei 3 președinți ai României din ultimii 25 de ani credeți că a facut cele mai bune lucruri pentru țară, Traian Băsescu se clasează pe primul loc cu 30,3% dintre opțiuni. El este urmat de Ion Iliescu cu 23,8% și Emil Constantinescu (19,6%). Un procent important de 26,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opțiunile pentru Traian Băsescu sunt mai puternice în rândul tinerilor (34%) care indică și cel mai mare nivel al non-răspunsurilor (37,4%).
• De asemenea, Traian Băsescu beneficiază de un plus de recunoaștere în rândul persoanelor active (31-50 de ani). La nivelul acestei categorii de vârstă, Emil Constantinescu trece pe locul 2 cu 22,5%, iar Ion Iliescu coboară pe locul 3 (18,3%).
• Pentru persoanele de peste 50 de ani, cel mai bun președinte din ultimii 25 de ani este Ion Iliescu (32%), urmat de Traian Băsescu (26,6%) și Emil Constantinescu (20,7%).
• În comparație cu Nicolae Ceaușescu, opiniile românilor cu privire la cei trei sunt mai nuanțate. Emil Constantinescu și Traian Băsescu își dispută primul loc cu 49,9%, respectiv 49,3% dintre români care cred că cei doi au fost mai buni decât Nicolae Ceaușescu. Despre Ion Iliescu, 39,1% cred că a fost mai bun decât Nicolae Ceaușescu.
• 19,1% spun că Emil Constantinescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 24,1% spun că Traian Băsescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 23,9% spun că Ion Iliescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu.
• În rândul tinerilor (18-30 de ani), Traian Băsescu este considerat mai bun decât Nicolae Ceaușescu într-o proporție mai mare (48,7%), comparativ cu Emil Constantinescu considerat mai bun decât Ceaușescu de 37,8%). Ponderea tinerilor care îl consideră pe Ion Iliescu mai rău decât Nicolae Ceaușescu este ușor mai mare (26,9%, comparativ cu 25,2% care îl consideră mai bun).
• În rândul persoanelor active (31-50 de ani), Emil Constantinescu trece pe primul loc în topul opiniilor favorabile comparativ cu Nicolae Ceaușescu (55,3% cred că a fost mai bun decât Ceaușescu). Despre Traian Băsescu au această opinie 53,9%, iar despre Ion Iliescu 38,3%.
• În rândul persoanelor vârstnice (peste 50 de ani), Emil Constantinescu se menține pe primul loc cu 51,9% dintre respondenții de peste 50 de ani care cred că Emil Constantinescu a fost un președinte mai bun decât Nicolae Ceaușescu. Ion Iliescu trece e locul 2 cu 46,7% opțiuni pozitive, în timp ce Traian Băsescu coboară pe locul 3 cu 46% răspunsuri favorabile.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Traian Băsescu este perceput drept cel care a făcut cele mai multe lucruri bune dintre președinții post-decembriști, cu precizarea că nu vorbim despre o opinie majoritară, ci de o împărțire relativ echilibrată a părerilor. În comparație cu Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu recuperează probabil în contextul în care este perceput drept cel mai democratic dintre cei trei președinți post-decembriști, în contrast cu Nicolae Ceaușescu, exponentul prin excelență al regimului dictatorial”.

 

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014 PCR, Ceausescu, presedinti, comunism vs democratie[:en] 

COMUNISM SAU DEMOCRAȚIE?

• Deschidem seria de micro-studii dedicate împlinirii a 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989 cu o întrebare esențială privind opțiunile alternative ale românilor între comunism și democrație.
• La întrebarea generică – Dacă ați avea posibilitatea să alegeți acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) așa cum era înainte de 1989 și DEMOCRAȚIE (regim democratic cu economie liberă, de piață), dvs. ce ați alege? – marea majoritate a populației (80,9%) preferă democrația, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Având în vedere că testarea opiniilor cu privire la comunism vizează un regim care a dispărut în urmă cu 25 de ani, prin urmare, o parte semnificativă a populației nu are o memorie personală asupra acelei perioade, am împărțit indicatorul socio-demografic – vârstă în 3 categorii:
  • Categoria 18 – 30 de ani, adică respondenți care s-au născut fie după 1989 fie aveau maxim 5 ani în 1989, amintirile lor despre acea perioadă provenind din surse intermediare (rude, prieteni, școală, mass-media).
  • Categoria 31-50 de ani, care în 1989 avea între 6 și 25 de ani, adică persoane care au urmat parțial sau integral procesul educațional în perioada comunistă, având și elemente de memorie personală cu privire la acea perioadă. Astăzi, acest grup formează populația activă.
  • Categoria care are astăzi peste 50 de ani și care în 1989 avea peste 25 de ani, formând în acel moment grupul de populație activă, oamenii care au cunoscut cel mai bine, din punctul de vedere al experienței personale, regumul comunist (s-au născut, au fost educați și au muncit în perioada comunistă).
• Opțiunea pentru comunism este cea mai puternică în rândul categoriei ”peste 50 de ani”, cei care în 1989 aveau peste 25 de ani (18,8% ar alege comunismul în dauna democrației). Cu toate acestea, chiar și în rândul acestei categorii care are un nivel ridicat de cunoaștere asupra acelei perioade, 77% ar alege, dacă ar avea posibilitatea, regimul democratic cu economie liberă de piață.
• Generația 31-50 de ani, care cuprinde tinerii care au ieșit în stradă în 1989 pare a fi cea mai atașată de democrație, 85% alegând regimul democratic cu economie liberă de piață în dauna comunismului ca regim autoritar cu economie planificată controlată de stat.
• Remus Ștefureac, politolog – director INSCOP: ”După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democrație este puternică. În ciuda dificultăților sociale ale perioadei de tranziție și a unor neîmpliniri ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democrației precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au atașat de democrație. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câștig pentru națiunea română obținut în acest sfert de secol”.

 

 

CANDIDAȚI IPOTETICI: PCR ȘI NICOLAE CEAUȘESCU

• INSCOP Research a oferit participanților la sondaj ocazia unui exercițiu de imaginație, adresând două întrebări cu privire la opinia față de ipoteza unei candidaturi Partidului Comunist Român și a lui Nicolae Ceaușescu la alegerile parlamentare, respectiv prezidențiale din zilele noastre.
• Dacă s-ar reînființa Partidul Comunist Român cu aceleași obiective politice precum înainte de 1989 și ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar pune ștampila pe acest partid în timp ce 8,1% nu sunt hotărâți. 72,9% nu ar vota PCR în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare. După cum era de așteptat, categoria ”peste 50 de ani” ar vota în proporția cea mai mare PCR (18%), în timp ce tinerii ar vota în proporția cea mai mică acest partid (10%), procent totuși deloc de neglijat dacă adăugăm faptul că 12,2% dintre tinerii de 18-30 de ani nu sunt hotărâți dacă ar vota sau nu un asemenea partid. Rata cea mai ridicată de respingere a ipotezei unui vot pentru PCR este înregistrată în rândul categoriei 31-50 de ani (tinerii din 1989).
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democrației. Dacă avem în vedere și ponderea nehotărâților, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau in calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deși elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei șesimi dintre români. Practic, este bazinul potențial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PPDD si PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariția unor noi formațiuni de nișă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016.”
• Dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidențiale, 17,1% dintre români i-ar acorda votul. 70,9% nu ar lua în considerare acest lucru, 7,2% sunt nehotărți, iar 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Nicolae Ceaușescu pare ușor mai popular decât Partidul Comunist Român. Cei de peste 50 de ani (peste 25 de ani în 1989) reprezintă categoria de vârstă care l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), iar cei mai ostili lui Ceaușescu sunt categoria 31-50 de ani (tinerii din 1989) care ar vota pentru Nicolae Ceaușescu doar în proporție de 12,8%. Un scor surprinzător de ridicat ar obține fostul președinte comunist în rândul tinerilor de 18-30 de ani (născuți fie după 1989, fie care aveau maxim 5 ani atunci): 15,5% declară că ar vota cu Nicolale Ceaușescu dacă ar putea candida la alegerile prezidențiale.

 

TOPUL PREȘEDINȚILOR DIN ULTIMII 25 DE ANI

• La întrebarea, Care dintre cei 3 președinți ai României din ultimii 25 de ani credeți că a facut cele mai bune lucruri pentru țară, Traian Băsescu se clasează pe primul loc cu 30,3% dintre opțiuni. El este urmat de Ion Iliescu cu 23,8% și Emil Constantinescu (19,6%). Un procent important de 26,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opțiunile pentru Traian Băsescu sunt mai puternice în rândul tinerilor (34%) care indică și cel mai mare nivel al non-răspunsurilor (37,4%).
• De asemenea, Traian Băsescu beneficiază de un plus de recunoaștere în rândul persoanelor active (31-50 de ani). La nivelul acestei categorii de vârstă, Emil Constantinescu trece pe locul 2 cu 22,5%, iar Ion Iliescu coboară pe locul 3 (18,3%).
• Pentru persoanele de peste 50 de ani, cel mai bun președinte din ultimii 25 de ani este Ion Iliescu (32%), urmat de Traian Băsescu (26,6%) și Emil Constantinescu (20,7%).
• În comparație cu Nicolae Ceaușescu, opiniile românilor cu privire la cei trei sunt mai nuanțate. Emil Constantinescu și Traian Băsescu își dispută primul loc cu 49,9%, respectiv 49,3% dintre români care cred că cei doi au fost mai buni decât Nicolae Ceaușescu. Despre Ion Iliescu, 39,1% cred că a fost mai bun decât Nicolae Ceaușescu.
• 19,1% spun că Emil Constantinescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 24,1% spun că Traian Băsescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 23,9% spun că Ion Iliescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu.
• În rândul tinerilor (18-30 de ani), Traian Băsescu este considerat mai bun decât Nicolae Ceaușescu într-o proporție mai mare (48,7%), comparativ cu Emil Constantinescu considerat mai bun decât Ceaușescu de 37,8%). Ponderea tinerilor care îl consideră pe Ion Iliescu mai rău decât Nicolae Ceaușescu este ușor mai mare (26,9%, comparativ cu 25,2% care îl consideră mai bun).
• În rândul persoanelor active (31-50 de ani), Emil Constantinescu trece pe primul loc în topul opiniilor favorabile comparativ cu Nicolae Ceaușescu (55,3% cred că a fost mai bun decât Ceaușescu). Despre Traian Băsescu au această opinie 53,9%, iar despre Ion Iliescu 38,3%.
• În rândul persoanelor vârstnice (peste 50 de ani), Emil Constantinescu se menține pe primul loc cu 51,9% dintre respondenții de peste 50 de ani care cred că Emil Constantinescu a fost un președinte mai bun decât Nicolae Ceaușescu. Ion Iliescu trece e locul 2 cu 46,7% opțiuni pozitive, în timp ce Traian Băsescu coboară pe locul 3 cu 46% răspunsuri favorabile.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Traian Băsescu este perceput drept cel care a făcut cele mai multe lucruri bune dintre președinții post-decembriști, cu precizarea că nu vorbim despre o opinie majoritară, ci de o împărțire relativ echilibrată a părerilor. În comparație cu Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu recuperează probabil în contextul în care este perceput drept cel mai democratic dintre cei trei președinți post-decembriști, în contrast cu Nicolae Ceaușescu, exponentul prin excelență al regimului dictatorial”.

 

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]