DECEMBRIE 2014 – ATUNCI vs.ACUM

de | dec. 17, 2014 | -2014-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Acum vs. Atunci

ATUNCI vs. ACUM

  • Românii cred în proporție de 40,5% că la 25 de ani de la căderea comunismului viața în România e mai rea decât înainte de 1989. 32,9% cred că este mai bună, 17,2% că este la fel.
  • Impresia că viața este acum mai rea decât atunci crește o dată cu vârsta: 30,7% dintre cei până în 30 de ani, 40% dintre cei între 31 și 50 de ani și 45,8% dintre cei peste 50 de ani cred că viața este mai rea acum. La celelalte variante de răspuns distribuțiile pe categorii de vârstă sunt mai apropiate unele de altele.
  • Darie Cristea, coordonator programe Inscop: “O diferență semnificativă se constată la non-răspunsuri: per total, 9,4% au ales nu știu/ nu răspund, dar din interiorul categoriei 18-30 de ani 21,8% au ales acest tip de răspuns. Deci foarte mulți. De altfel, este și segmentul de vârstă care nu are amintiri personale relevante despre perioada anterioară Revoluției”.
  • 52% dintre români cred că în următorii 25 de ani viața în România va fi mai bună decât azi. 23,3% cred că va fi la fel, 12% că va fi mai rea (non-răspunsuri, 12,7%).
  • Cel mai optimist segment de populație este cel între 31-50 de ani (58,6% din această categorie crede că va fi mai bine).
  • În continuare am solicitat respondenților să evalueze mai multe sectoare economico-sociale, astăzi comparativ cu perioada anterioară lui decembrie 1989:
  • Sunt apreciate ca mergând mai bine acum decât înainte de 1989 transportul public (63,4% mai bine acum, 27% mai bine înainte de 89), turismul (56,5% acum, 33,3% înainte), apărarea țării (56,4% acum, 31,1% înainte), politica externă (54,3% acum, 26,8% înainte), justiția (49,9% acum, 38,2% atunci), administrația publică (45,6% acum, 36,6% atunci).
  • Sunt considerate ca mergând mai degrabă mai rău decât înainte de 1989 sănătatea (40,1% mai bine acum, 51,3% mai bine atunci), ordinea publică (37,8% mai bine acum, 52% mai bine atunci), educația (31,1% acum, 60% atunci), agricultura (28% acum, 62,1% atunci), industria (24% mai bine acum, 66,9% mai bine atunci).
  • Deși apărarea țării și politica externă sunt date de mulți teoreticieni ca fiind puncte tari în imaginarul popular despre epoca Ceaușescu, vedem că o serie de evoluții pozitive din ultimii ani pe aceste domenii (apartenența României la NATO și UE de exemplu) ajung să puncteze decisiv la aceste capitole pentru perioada postdecembristă.
  • Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Au fost, pe de altă parte, considerate ca mergând mai prost decât în perioada comunistă sectoare percepute de public a fi afectate de o anumită dezordine, cumva specifică tranziției din România: siguranța publică (evident că un stat totalitar lasă aparența unei ordini publice mai bune decât unul democratic sau în tranziție spre un sistem liberal-democratic), sănătatea, educația (cu nenumăratele lor reforme), industria și agricultura, veritabile “mărci” ale dictaturilor de dezvoltare, dar puse la pământ, într-un fel sau altul, de tranziție”.
  • Pe segmente de vârstă, se observă că românii între 31 și 50 de ani și cei peste 50 de ani fac o analiză mai detaliată a sectoarelor în discuție, diferențele de scor între înainte și după fiind mai accentuate decât la sectorul 18-30 de ani (care nu are de altfel informații din perspectiva experienței personale pentru o comparație obiectivă).
  • 81,8% dintre români sunt de acord că după 25 de ani de democrație România este o țară mai liberă (14,5% nu sunt de acord). 45,9% cred că România este acum o țară mai unită (46,5% cred că nu) și 44,7% sunt de acord că România este o țară mai sigură decât înainte de 89 (48,5% nu sunt de acord).
  • 41,6% dintre români cred că acum suntem o țară mai prosperă (52,4% împotrivă) și doar 39,8% cred că după 25 de ani în România este mai multă dreptate (53,9% cred că nu).
  • Pe diferite segmente de vârstă nu sunt decalaje mari de percepție cu excepția indicatorului libertate: 75,6% acord că România este acum o țară mai liberă la cei între 18-30 de ani, 86,4% la 31-50 de ani, 81,4% la cei peste 50 de ani. Ca tendință generală însă, cu excepția capitolului libertate, românii între 18 și 30 de ani par să aprecieze mai pozitiv evoluția postdecembristă a unor itemi din listă (vizibil la percepția unității și prosperității). Dar, repetăm, la această categorie nu există termenul direct de comparație.
  • 89,8% dintre români apreciază ca o schimbare pozitivă (buna si foarte buna) după 1989 dobândirea dreptului de a călători și munci în străinătate, 94,9% consideră tot ca o schimbare pozitivă dreptul de a ne alege conducătorii.
  • 92,9% dintre respondenți consideră de asemenea o schimbare pozitivă căpătarea dreptului de a merge și a ne stabili oriunde în țară. 90% consideră bune și foarte bune libertatea presei și libertate de expresie.
  • De asemenea, 86,8% dintre români apreciază tot ca o schimbare în bine și foarte bine faptul că după 1989 au început să apară mult mai multe bunuri și servicii pe piață, în timp ce 81,2% văd ca pozitivă apariția firmelor private.
  • 75,8% consideră o schimbare bună și foarte bună apariția mai multor partide după 1989, în timp ce doar 37,3% consideră ca pozitivă privatizarea marilor întreprinderi care au aprținut statului în socialism.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: “Ce ne spun acești indicatori? Simplu – românii nu sunt sub nicio formă atașați de comunism. Chiar atunci când par că regretă aspecte ale societății socialiste, nu este vorba de un regret ideologic și, cum ne arată cifrele de mai sus, în niciun caz de unul valoric. Este cel mult vorba de cateva aspecte funcționale percepute ca mergând mai bine atunci decât acum, majoritatea din jurul ideii siguranței și predictibilității zilei de mâine. Lucruri pe care, până la urmă, trebuie să le asigure și un capitalism care chiar funcționează”.
  • Dacă ne uităm pe distribuția răspunsurilor pe vârste observăm: cu cât crește vârsta, cu atât scade opinia favorabilă despre privatizarea întreprinderilor de stat; cei între 31-50 de ani apreciază în mai mare măsură decât cei peste 50 de ani pluripartidismul (80,5% vs. 72,8%) (probabil că, în cazul ultimului segment, persoanele peste o anumită vârstă, obișnuite într-un sistem cu partid unic, nu îl văd atât de negativ precum cei ceva mai tineri). Un mic paradox apare în legătură cu cei între 18 și 30 de ani – doar 74,8% consideră pluralismul politic o schimbare bună și foarte bună – probabil rezultatul nemulțumirilor uzuale legate de clasa politică actuală.

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Acum vs. Atunci[:en]ATUNCI vs. ACUM

  • Românii cred în proporție de 40,5% că la 25 de ani de la căderea comunismului viața în România e mai rea decât înainte de 1989. 32,9% cred că este mai bună, 17,2% că este la fel.
  • Impresia că viața este acum mai rea decât atunci crește o dată cu vârsta: 30,7% dintre cei până în 30 de ani, 40% dintre cei între 31 și 50 de ani și 45,8% dintre cei peste 50 de ani cred că viața este mai rea acum. La celelalte variante de răspuns distribuțiile pe categorii de vârstă sunt mai apropiate unele de altele.
  • Darie Cristea, coordonator programe Inscop: “O diferență semnificativă se constată la non-răspunsuri: per total, 9,4% au ales nu știu/ nu răspund, dar din interiorul categoriei 18-30 de ani 21,8% au ales acest tip de răspuns. Deci foarte mulți. De altfel, este și segmentul de vârstă care nu are amintiri personale relevante despre perioada anterioară Revoluției”.
  • 52% dintre români cred că în următorii 25 de ani viața în România va fi mai bună decât azi. 23,3% cred că va fi la fel, 12% că va fi mai rea (non-răspunsuri, 12,7%).
  • Cel mai optimist segment de populație este cel între 31-50 de ani (58,6% din această categorie crede că va fi mai bine).
  • În continuare am solicitat respondenților să evalueze mai multe sectoare economico-sociale, astăzi comparativ cu perioada anterioară lui decembrie 1989:
  • Sunt apreciate ca mergând mai bine acum decât înainte de 1989 transportul public (63,4% mai bine acum, 27% mai bine înainte de 89), turismul (56,5% acum, 33,3% înainte), apărarea țării (56,4% acum, 31,1% înainte), politica externă (54,3% acum, 26,8% înainte), justiția (49,9% acum, 38,2% atunci), administrația publică (45,6% acum, 36,6% atunci).
  • Sunt considerate ca mergând mai degrabă mai rău decât înainte de 1989 sănătatea (40,1% mai bine acum, 51,3% mai bine atunci), ordinea publică (37,8% mai bine acum, 52% mai bine atunci), educația (31,1% acum, 60% atunci), agricultura (28% acum, 62,1% atunci), industria (24% mai bine acum, 66,9% mai bine atunci).
  • Deși apărarea țării și politica externă sunt date de mulți teoreticieni ca fiind puncte tari în imaginarul popular despre epoca Ceaușescu, vedem că o serie de evoluții pozitive din ultimii ani pe aceste domenii (apartenența României la NATO și UE de exemplu) ajung să puncteze decisiv la aceste capitole pentru perioada postdecembristă.
  • Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Au fost, pe de altă parte, considerate ca mergând mai prost decât în perioada comunistă sectoare percepute de public a fi afectate de o anumită dezordine, cumva specifică tranziției din România: siguranța publică (evident că un stat totalitar lasă aparența unei ordini publice mai bune decât unul democratic sau în tranziție spre un sistem liberal-democratic), sănătatea, educația (cu nenumăratele lor reforme), industria și agricultura, veritabile “mărci” ale dictaturilor de dezvoltare, dar puse la pământ, într-un fel sau altul, de tranziție”.
  • Pe segmente de vârstă, se observă că românii între 31 și 50 de ani și cei peste 50 de ani fac o analiză mai detaliată a sectoarelor în discuție, diferențele de scor între înainte și după fiind mai accentuate decât la sectorul 18-30 de ani (care nu are de altfel informații din perspectiva experienței personale pentru o comparație obiectivă).
  • 81,8% dintre români sunt de acord că după 25 de ani de democrație România este o țară mai liberă (14,5% nu sunt de acord). 45,9% cred că România este acum o țară mai unită (46,5% cred că nu) și 44,7% sunt de acord că România este o țară mai sigură decât înainte de 89 (48,5% nu sunt de acord).
  • 41,6% dintre români cred că acum suntem o țară mai prosperă (52,4% împotrivă) și doar 39,8% cred că după 25 de ani în România este mai multă dreptate (53,9% cred că nu).
  • Pe diferite segmente de vârstă nu sunt decalaje mari de percepție cu excepția indicatorului libertate: 75,6% acord că România este acum o țară mai liberă la cei între 18-30 de ani, 86,4% la 31-50 de ani, 81,4% la cei peste 50 de ani. Ca tendință generală însă, cu excepția capitolului libertate, românii între 18 și 30 de ani par să aprecieze mai pozitiv evoluția postdecembristă a unor itemi din listă (vizibil la percepția unității și prosperității). Dar, repetăm, la această categorie nu există termenul direct de comparație.
  • 89,8% dintre români apreciază ca o schimbare pozitivă (buna si foarte buna) după 1989 dobândirea dreptului de a călători și munci în străinătate, 94,9% consideră tot ca o schimbare pozitivă dreptul de a ne alege conducătorii.
  • 92,9% dintre respondenți consideră de asemenea o schimbare pozitivă căpătarea dreptului de a merge și a ne stabili oriunde în țară. 90% consideră bune și foarte bune libertatea presei și libertate de expresie.
  • De asemenea, 86,8% dintre români apreciază tot ca o schimbare în bine și foarte bine faptul că după 1989 au început să apară mult mai multe bunuri și servicii pe piață, în timp ce 81,2% văd ca pozitivă apariția firmelor private.
  • 75,8% consideră o schimbare bună și foarte bună apariția mai multor partide după 1989, în timp ce doar 37,3% consideră ca pozitivă privatizarea marilor întreprinderi care au aprținut statului în socialism.
  • Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: “Ce ne spun acești indicatori? Simplu – românii nu sunt sub nicio formă atașați de comunism. Chiar atunci când par că regretă aspecte ale societății socialiste, nu este vorba de un regret ideologic și, cum ne arată cifrele de mai sus, în niciun caz de unul valoric. Este cel mult vorba de cateva aspecte funcționale percepute ca mergând mai bine atunci decât acum, majoritatea din jurul ideii siguranței și predictibilității zilei de mâine. Lucruri pe care, până la urmă, trebuie să le asigure și un capitalism care chiar funcționează”.
  • Dacă ne uităm pe distribuția răspunsurilor pe vârste observăm: cu cât crește vârsta, cu atât scade opinia favorabilă despre privatizarea întreprinderilor de stat; cei între 31-50 de ani apreciază în mai mare măsură decât cei peste 50 de ani pluripartidismul (80,5% vs. 72,8%) (probabil că, în cazul ultimului segment, persoanele peste o anumită vârstă, obișnuite într-un sistem cu partid unic, nu îl văd atât de negativ precum cei ceva mai tineri). Un mic paradox apare în legătură cu cei între 18 și 30 de ani – doar 74,8% consideră pluralismul politic o schimbare bună și foarte bună – probabil rezultatul nemulțumirilor uzuale legate de clasa politică actuală.

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]