DECEMBRIE 2013: PERCEPŢII ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP noiembrie Perceptii Comunism

PERCEPŢII ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

• Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”): 45,5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44,7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce locuitorii din Moldova au cel mai ridicat grad de apreciere pozitivă a  regimului comunist.
• Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai: 44,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic. Distribuţia opiniei pe regiuni se păstrează în sensul unei aprecieri mai reduse a nivelui de trai de dinainte de 1989 în Banat-Crişana-Maramureş, comparativ cu o apreciere mai mare în Moldova.
• Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii: alimente şi căldură).
• Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului şi ale trecutului mai apropiat.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie Perceptii Comunism[:en] 

PERCEPŢII ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

• Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”): 45,5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44,7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce locuitorii din Moldova au cel mai ridicat grad de apreciere pozitivă a  regimului comunist.
• Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai: 44,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic. Distribuţia opiniei pe regiuni se păstrează în sensul unei aprecieri mai reduse a nivelui de trai de dinainte de 1989 în Banat-Crişana-Maramureş, comparativ cu o apreciere mai mare în Moldova.
• Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii: alimente şi căldură).
• Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului şi ale trecutului mai apropiat.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]