Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, marea majoritate a respondenților consideră că România are nevoie de stabilitate, își dorește schimbarea clasei politice, continuarea reformelor economice și protejarea populației.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Acord Afirmații

87,8% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „România are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice”, în timp ce 7,5% sunt oarecum de acord. 1,3% sunt oarecum împotriva acestei afirmații, iar 2% sunt total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,3%.

Afirmația „Este momentul unei schimbări complete a clasei politice” întrunește acordul total al 68.7% dintre cei chestionați. 15.8% sunt oarecum de acord cu afirmația, 5.9% oarecum împotrivă, iar 6.3% sunt total împotrivă. 3.2% nu știu sau nu răspund.

46.9% dintre respondenți sunt total de acord cu afirmația „Statul trebuie să protejeze populația chiar și cu riscul de a nu ne mai putea plăti datoriile”, în timp ce 23.1% sunt oarecum de acord. 9.6% sunt oarecum împotrivă, iar 15.8% sunt total împotrivă. 4.6% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva afirmației într-un procent mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București.

Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația: „Reformele economice trebuie continuate chiar dacă sunt nepopulare”, 45.6% dintre cei intervievați spun că sunt total de acord, 21% sunt oarecum de acord, în timp ce 6.8% sunt oarecum împotrivă și 19.9% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.6%.

Votanții PNL și USR, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul public sunt de acord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât restul populației.

Descarcă prezentarea grafică: 27.05.2026 Barometrul Informat.ro-Inscop Research – Stabilitatea politică, schimbarea clasei politice, reformele economice

27,8% dintre români indică faptul că principala problemă a țării este corupția, în timp ce 48,2% consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor. Acestea sunt principalele concluzii ale BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes, pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor, în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației, prin utilizarea unor instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât „curățenie”, cât și redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor ”Românii” socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale.”

Principala problemă a României

Întrebați care este în opinia lor principala problemă a țării, 27,8% dintre respondenți menționează corupția, 14,9% – lipsa locurilor de muncă bine plătite, 13,4% – instabilitatea politică, 10,7% – inflația și costul vieții. 8. 8,1% dintre cei chestionați indică deficitul bugetar și datoria publică, 6,6% starea sistemului de educație, 5% starea sistemului de sănătate, 4,4% războiul și contextul internațional, 2,6% altceva. 2,4% nu știu sau nu răspund.

Votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare menționează corupția drept principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media.

Indică lipsa locurilor de muncă bine plătite într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.

Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media.

Măsuri pentru următoarea jumătate de an

48,2% dintre cei intervievați consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, 26,1% atragerea fondurilor europene, 25,8% reducerea cheltuielilor statului, 22,7% combaterea evaziunii fiscale, 16,4% stabilitatea politică și acordul între partide, 15% reforma administrației publice, 14,2% creșterea investițiilor publice, iar 9,1% organizarea de alegeri anticipate. 3,5% menționează altă prioritate, iar 2,1% nu știu sau nu răspund.

Menționează creșterea salariilor și pensiilor drept măsură prioritară  într-un procent mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.

Votanții AUR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din urbanul mic indică reducerea taxelor într-o proporție mai ridicată decât media.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare și angajații din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an.

Sunt de părere că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele 6 luni într-un procent mai mare ca majoritatea: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat.

Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară.

Descarcă prezentarea grafică: 26.05.2026 Raport Barometrul Informat.ro-Inscop Research – Probleme si Prioritati

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum pe această temă.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes, pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor, în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației, prin utilizarea unor instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Demiterea președintelui Nicușor Dan printr-un eventual referendum nu are susținere în societatea românească, nici măcar în urma aplicării unei întrebări care testează o situație ipotetică. Proximitatea față de momentul electoral din 2025 și riscurile sistemice percepute de majoritatea alegătorilor, în contextul electoral tensionat din 2024-2025, alimentează ostilitatea publicului față de un referendum de demitere a președintelui, care nu ar face decât să amplifice incertitudinile politice deja uriașe și costisitoare din punct de vedere economic și social. Altfel spus, în pofida polarizărilor politice contextuale, perspectiva unui moment de ruptură de o asemenea amploare strânge rândurile și determină revenirea populației la granițele bazinelor electorale configurate în turul doi al alegerilor prezidențiale”.

Referendum pentru demiterea președintelui

Dacă duminica viitoare ar fi organizat un referendum privind demiterea președintelui, 44% dintre români declară că ar vota pentru demiterea lui Nicușor Dan, în timp ce 50,7% ar vota împotriva demiterii. 5,4% nu știu sau nu răspund.

Dacă îi excludem pe cei 5,4% dintre respondenți care nu știu sau nu răspund la această întrebare, rezultă că 53,1% dintre români ar vota împotriva demiterii președintelui, în timp ce 46,9% ar vota pentru demitere în cazul organizării unui referendum.

Ar vota pentru demiterea președintelui Nicușor Dan într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%), utilizatorii Tiktok (59%).

Ar vota împotriva demiterii președintelui, într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoanele peste 60 de ani (59%), cei cu educație superioară (73%), locuitorii din București (68%) și din urbanul mare (61%).

Descarcă prezentarea grafică: 25.05.2026 Raport Barometrul Informat.ro-Inscop Research – Referendum pentru demiterea președintelui

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, 4 din 10 români cred că organizarea de alegeri parlamentare anticipate ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice din România.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate. Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai continue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnificativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală). Marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale. Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană. El atrage atenția atât asupra riscurilor narațiunilor anti-europene constante ale propagandei ruse, preluate de unii vectori politici și de influență autohtoni, cât și asupra nevoii de a corecta unele probleme structurale legate de faptul că beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană nu au fost distribuite echitabil în ultimii 19 ani. Eventuala amplificare a acestui curent din cauza populismului radical riscă să devină una dintre cele mai grave probleme ale țării”.

Soluții pentru depășirea crizei politice

50.7% dintre participanții la sondaj sunt de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament, în timp ce 41.3% cred că ar trebui organizate alegeri parlamentare anticipate. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Cred că cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice este formarea unui nou guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament într-un procent mai mare decât media: votanții PSD, PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din mediul urban.

Votanții AUR, bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații din sectorul privat consideră într-o proporție mai ridicată decât restul populației că cea mai bună soluție ar fi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Direcția viitorului guvern

65.6% dintre respondenți consideră că viitorul guvern ar trebui să continue direcția pro-europeană și pro-occidentală, în timp ce 26.2% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.2%.

Sunt de părere că viitorul guvern ar trebui să continue direcția pro-europeană și pro-occidentală într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD, PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București.

Votanții AUR și persoanele cu educație primară cred cel mai mult că viitorul guvern nu ar trebui să continue în direcția pro-europeană și pro-occidentală.

Descarcă prezentarea grafică: 21.05.2026 Barometrul Informat.ro-Inscop Research – Depășirea crizei politice

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, aproape jumătate dintre români cred că, prin poziționările publice din această perioadă, președintele Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Jumătate dintre români cred că prin poziționările publice exprimate în această perioadă, președintele Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, iar o treime cred contrariul și anume că a acționat pentru a aplifica neînțelegerile dintre partide și lideri politici. Votanții AUR sunt cei mai ostili președintelui, în timp ce votanții PSD, PNL și USR apreciză, în ponderi relativ similare, eforturile de mediere ale președintelui. În ceea ce privește activitatea președintelui Nicușor Dan, atrage atenția procentul mai ridicat de alegători PSD (46%), PNL (55%), USR (48%) mulțumiți de activitate sa, respectiv procentul foarte mare de alegători AUR nemulțumiți (95%). Polarizarea este diferită în cazul activității premierului Ilie Bolojan – de care se declară mulțumiți 84% dintre votanții PNL și 78% dintre votanții USR, în timp ce nemulțumiți se declară 91% dintre votanții PSD și 95% dintre votanții AUR. ”

Rolul președintelui în conflictul politic

49.2% dintre cei chestionați consideră că, prin poziționările publice din această perioadă, președintele Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36.3% cred că a contribuit la amplificarea acestora. Ponderea non-răspunsurilor este de 14.6%.

Sunt de părere că președintele Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București.

Votanții AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că președintele a contribuit la amplificarea neînțelegerilor dintre partide.

Activitatea Președintelui

27.6% dintre români e declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan (4.4% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan drept Președinte al României, iar 23.2% sunt destul de mulțumiți). 27.7% se declară destul de nemulțumiți, iar 42.8% foarte nemulțumiți. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.9%.

Se declară mulțumiți de activitatea Președintelui într-o proporție mai ridicată decât restul populației: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare.

Sunt nemulțumiți de activitatea lui Nicușor Dan într-un procent mai mare decât media: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural, angajații din sectorul privat.

Activitatea Premierului

30.5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea premierului Ilie Bolojan (dintre aceștia 12.8% dintre cei chestionați declară că sunt foarte mulțumiți de activitatea lui Ilie Bolojan drept Prim Ministru al României, în timp ce 17.7% sunt destul de mulțumiți). 20.2% destul de nemulțumiți și 47.7% foarte nemulțumiți. 1.5% nu știu sau nu răspund.

Sunt mulțumiți de activitatea liderului PNL în fruntea executivului într-un procent mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Se declară nemulțumiți de activitatea lui Ilie Bolojan într-o proporție mai ridicată decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară,  locuitorii din mediul rural.

Descarcă prezentarea grafică: 20.05.2026 Barometrul Informat.ro-Inscop Research – Evaluarea activității președintelui și a premierului

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, părerile românilor privind utilitatea și impactul moțiunii de cenzură sunt împărțite.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Polarizarea accentuată provocată de moțiunea de cenzură este confirmată de datele care arată că aproximativ jumătate dintre români (48,6%) crede că moțiunea de cenzură a fost un act politic inutil, care va înrăutăți lucrurile în România, iar celalată jumătate (44%) crede că moțiunea de cenzură a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. Mai mult, ruptura dintre electoratele principalelor patru partide este totală. 88% dintre votanții PNL, respectiv 92% dintre votanții USR cred că moțiunea va înrăutăți lucrurile în țară; în contrast, 69% dintre votanții PSD și 74% dintre votanții AUR cred că moțiunea va îmbunătăți situația țării. De asemenea 87% dintre votanții PNL și 85% dintre votanții USR cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile; în deplin contrast, 83% dintre votanții PSD și 84% dintre votanții AUR cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a crescut taxele și a gestionat prost situația economică a țării. Singurul aspect asupra căruia par să cadă de acord electoratele partidelor menținate este nivelul foarte ridicat de îngrijorare față de situația politică actuală în condițiile în care se declară foarte îngrijorați sau destul de îngrijorați 84% dintre alegătorii USR, 78% dintre alegătorii AUR, 75% dintre alegătorii PSD și 71% dintre alegătorii PNL” .

Situația politică a țării

43.7% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația politică actuală. 30.8% sunt destul de îngrijorați, 9.7% destul de puțin îngrijorați, iar 14.3% foarte puțin/ deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.5%.

Sunt îngrijorați de situația politică actuală a României într-un proporție mai mare decât restul populației: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, angajații la privat.

Sunt puțin sau deloc îngrijorați de situația politică actuală a țării într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.

Moțiunea de cenzură, act politic necesar vs. inutil

44% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a reprezentat un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. 48.6% sunt de părere că acțiunea celor două partide a reprezentat un act inutil care va înrăutăți situația. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare decât media că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România.

Sunt de părere că moțiunea de cenzură a reprezentat un act inutil care va înrăutăți situația într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Motivele pentru înlăturarea guvernului Bolojan

33.6% dintre români cred că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public, în timp ce 57.8% sunt de părere că acesta a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice. 6.8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.8% nu răspund.

Consideră că Guvernul Bolojan a fost înlăturat pentru că a încercat să reducă privilegiile, corupția și cheltuielile inutile din sectorul public într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară cred într-un procent mai ridicat decât media că executivul condus de Ilie Bolojan a fost înlăturat din cauza creșterii taxelor și a gestionării defectuoase a situației economice.

Descarcă prezentarea grafică: 19.05.2026 Barometrul Informat.ro-Motiunea de cenzura

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XI-a, realizat în perioada 11-14 mai 2026, PNL urcă pe poziția pe a doua în clasamentul preferințelor de vot pentru alegerile parlamentare, devansând PSD. Se observă unele diferențe importante între procentele din clasamentul intenției de vot raportat la cei care ale un partid și procentele din clasamentul celor care aleg un partid și declară că merg sigur la vot (votanții mobilizați).

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Primul Barometru Informat.ro-INSCOP realizat după moțiunea de cenzură arată câteva modificări importante în intenția de vot a românilor pentru partidele politice. AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variație în funcție de gradul de mobilizare al votanților).  O schimbare majoră se observă în ceea ce privește locul doi. În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între 3 puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste 8 puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR – SOS – POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR – SOS – POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente.”

Estimare participare vot parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 15.2% dintre români au ales 1, 0.5% au ales 2, 0.4% au ales 3, 0.3% au ales 4, 3.6% au ales 5, 1.2% au ales 6, 2.4% au ales 7. 4.4% indică 8, 3.1% 9 și 67.4% indică 10. 1.5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Intenția de vot pentru alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.4% din total eșantion)

• AUR:  38.2% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 37% în aprilie 2026, 38% în martie, 40.9% în ianuarie, 38% în noiembrie, 40% în octombrie, 40.8% în septembrie, 40.5% în iunie, 38.11% în mai 2025).
• PNL: 20.3% cu PNL (față de 15.5% în aprilie 2026, 14.5% în martie, 13.5% în ianuarie, 14.6% în noiembrie, 14.8% în octombrie, 15.2% în septembrie, 17.3% în iunie, 16% în mai 2025).
• PSD: 17.5% cu PSD (față de 20.1% în aprilie 2026, 19.2% în martie, 18.2% în ianuarie, 19.5% în noiembrie, 17.6% în octombrie, 17.9% în septembrie, 13.7% în iunie, 17.4% în mai 2025).
• USR: 10% cu USR (față de 12.7% în aprilie 2026, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai 2025).
• UDMR: pentru UDMR ar vota 5% din alegători (față de 4.3% în aprilie 2026, 4% în martie, 4.9% în ianuarie, 4.8% în noiembrie, 5.2% în octombrie, 4% în septembrie, 5.2% în iunie, 4.5% în mai 2025).
• SOS România: pentru SOS Romania – 2.9% (față de 2.8% în aprilie 2026, 3.3% în martie, 2.8% în ianuarie, 1.7% în noiembrie, 2% în octombrie, 2.8% în septembrie, 1.9% în iunie 2025).
• SENS: pentru SENS – 2.5% (față de 2.4% în aprilie 2026, 3.6% în martie, 4% în ianuarie, 3.2% în noiembrie, 3.4% în octombrie, 2.1% în septembrie, 2.4% în iunie 2025).
• POT: pentru POT ar vota 1.9% dintre alegători (față de 3.6% în aprilie 2026, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3.1% în noiembrie, 2.6% în octombrie, 3.3% în septembrie, 4.2% în iunie 2025)
• Independent: 0.9% își exprimă preferința pentru un candidat independent (față de 1% în aprilie 2026, 1.4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie, 1.3% în octombrie, 0.6% în septembrie, 1.4% în iunie 2025).
• Alt partid: 0.9% dintre votanți ar da votul unui alt partid (față de 0.7% în aprilie 2026, 1.6% în martie, 1.1% în ianuarie, 1.8% în noiembrie, 1.6% în octombrie, 0.6% în septembrie, 0.5% în iunie 2025)

Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă și au declarat că ar merge sigur la vot (57.9% din total eșantion)

41.4% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR, 21.9% cu PNL, 13.3% cu PSD, 10.8% cu USR. Pentru UDMR ar opta 3.4% dintre alegători, pentru  SOS România – 3.1%, pentru SENS – 2.3%, iar pentru POT – 1.7%. 0.9% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent, iar 1.1% pentru alt partid.

Descarcă prezentarea grafică:18.05.2026 Barometrul Informat.ro – Inscop – Vot parlamentare

Una dintre concluziile sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat de INSCOP Research în perioada 14-21 aprilie 2026, este aceea că 3 din 4 români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sprijinul oferit de România Republicii Moldova

73.4% dintre respondenți consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană (față de 56.3% în iulie 2015 și 72.8% în septembrie 2025), în timp ce 15.8% sunt de părere că nu face suficiente lucruri (față de 29.6% în iulie 2015 și 16.5% în septembrie 2025). Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 14.1% în iulie 2015 și 10.7% în septembrie 2025).

Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în UE.

Sunt de părere că România nu face suficiente lucruri pentru integrarea Republicii Moldova în UE într-un procent mai ridicat decât media: persoanele sub 44 de ani și locuitorii din urbanul mare.

Integrarea Europeană a Republicii Moldova

47.1% dintre respondenți (față de 40.5% în iulie 2015) sunt de acord cu afirmația: „Integrarea europeană a Republici Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene”, în timp ce 44.1% aleg afirmația (față de 46% în iulie 2015): „Integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării”. 8.8% nu știu sau nu răspund (față de 13.5% în iulie 2015).

Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că integrarea europeană a Republici Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene.

Sunt de părere că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării într-un procent mai ridicat decât media: votanții  PNL și USR, cei de peste 60 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Evoluția relației România – Republica Moldova

50.7% dintre cei chestionați consideră că relația dintre România și Republica Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani, 16.3% sunt de părere că s-a înrăutățit, iar 25.2% cred că a rămas la fel. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.9%.

Menționează că relația dintre România și Republica Moldova s-a îmbunătățit în ultimii ani într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural consideră într-un procent mai ridicat decât media că relația dintre cele două țări s-a înrăutățit.

Sunt de părere că relația România – Republica Moldova a rămas la fel într-o măsură mai mare decât majoritatea populației: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din urbanul mic.

Descarcă prezentarea grafică: 14.05.2026 Sondaj INSCOP Relația României cu Republica Moldova

Potrivit sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția a X-a, Emanuel Macron conduce în topul încrederii în lideri internaționali, urmat de Maia Sandu și Donald Trump.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a X-a, este un sondaj de opinie periodic realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Încredere personalități internaționale

Emanuel Macron conduce în topul încrederii în liderii internaționali, 32.9% dintre respondenți declarând că au foarte multă (9.6%) și destul de multă încredere (23.3%) în președintele francez. Clasamentul continuă cu Maia Sandu cu un capital de încredere de 28.6% încredere (respectiv încredere foarte multă 11.5% și 17.1% încredere destul de multă), Donald Trump cu 24.8% încredere (respectiv încredere foarte multă 10.1% și 14.7% încredere destul de multă), Ursula von der Leyen cu 23.7% (respectiv încredere foarte multă 4.7% și 19% încredere destul de multă) și Friederick Merz cu 20.9% (respectiv încredere foarte multă 4.8% și 16.1% încredere destul de multă).

Emanuel Macron

9.6% dintre cei intervievați menționează că au foarte multă încredere în Emanuel Macron, în timp ce 23.3% au destul de multă, 19.8% destul de puțină și 33.5% foarte puțină sau deloc. 2.5% nu știu sau nu răspund.

Au cea mai multă încredere în președintele francez: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani,  cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul public sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în Emanuel Macron.

Maia Sandu

11.5% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în Maia Sandu. 17.1% spun că au destul de multă încredere, 16.5% destul de puțină, iar 37.2% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Au încredere în președinta Republicii Moldova într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani,  cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural și angajații la stat au cea mai puțină încredere în Maia Sandu.

Donald Trump

10.1% dintre participanții la sondaj au foarte multă încredere în Donald Trump. 14.7% au destul de multă încredere, 24.5% destul de puțină, iar 46.4% foarte puțină sau deloc. 1.6% nu știu sau nu răspund.

Au încredere în președintele american într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară.

Votanții PNL și USR,  persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mic au cea mai puțină încredere în Donald Trump.

Ursula von der Leyen

Întrebați câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 4.7% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 19% destul de multă, 16.5% destul de puțină, iar 40.8% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2%.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații la stat  tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen.

Au puțină încredere sau deloc în șefa Comisiei Europene într-o măsură mai mare decât restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație medie.

Friedrich Merz

4.8% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în Friedrich Merz. 16.1% au destul de multă încredere, 10.2% destul de puțină, iar 16.7% foarte puțină sau deloc. 5.3% nu știu sau nu răspund.

Au încredere în cancelarul german într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Votanții PSD și AUR au cea mai puțină încredere în Friedrich Merz.

Descarcă prezentarea grafică:13.05.2026 Sondaj INSCOP Încrederea în lideri naționali și internaționali

Germania conduce în clasamentul țărilor percepute drept prietene (foarte prietene și destul de prietene), urmată de Republica Moldova și Franța, arată sondajul „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, ediția a X-a.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, ediția a X-a, este un sondaj de opinie periodic realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim-planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Republica Moldova este percepută de români mai degrabă ca un spațiu identitar apropiat, decât ca un stat extern obișnuit. Nivelul de încredere și simpatie pentru Chișinău este foarte ridicat, similar cu cel acordat marilor state occidentale, ceea ce arată că relația depășește logica geopolitică și intră în zona legăturilor culturale și istorice. Scepticismul față de Moldova se concentrează în zona electoratului AUR. Occidentul rămâne principala ancoră strategică a României. Germania, Franța și UE continuă să inspire încredere solidă, dar apar diferențe tot mai clare între segmentele educate, urbane mai pro-europene, respectiv electoratul AUR mai euroceptic. Chiar și în cazul acesta, ponderea votanților AUR pro-europeni este mai mare decât ponderea celor euro-sceptici. SUA păstrează un capital strategic ridicat, însă cu un nivel ceva mai scăzut în rândul alegătorilor USR. Ucraina reprezintă cea mai mare falie de opinie din societatea românească. Percepțiile sunt aproape împărțite între susținere și ostilitate, ceea ce arată că războiul din proximitate este filtrat prin războiul cognitiv și propaganda specifică. Tinerii, electoratul PNL și USR și publicul cu studii superioare sunt net mai favorabili Ucrainei, în timp ce electoratul AUR și segmentele mai conservatoare sau vulnerabile economic manifestă reticență accentuată. În fine, Rusia rămâne actorul extern cu cea mai puternică respingere în societatea românească, semn că neîncrederea în această țară este în continuare dominantă. Totuși, datele indică existența unui nucleu de toleranță sau de relativă simpatie concentrat în zona electoratului AUR, în mediul rural și în publicul cu nivel educațional mai redus. Această tendință sugerează o vulnerabilitate accentuată a acestor categorii la dezinformări și propagandă specifice. Totuși, doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia, comparativ cu două treimi care consideră Rusia o țară neprietenoasă”.

Relațiile dintre România și alte țări

În clasamentul țărilor percepute drept prietene (foarte prietene și destul de prietene) cu România, pe primul loc se află Germania cu 71.8%, urmată de Republica Moldova cu 71.1%, Franța  cu  70.8% și Uniunea Europeană cu 68.9%. Clasamentul continuă cu Turcia – 67,3%, Statele Unite ale Americii – 61.9% și China – 52.7%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria (51.1%), Ucraina (48.3%) și Rusia (19.3%).

Germania

71.8% dintre români consideră Germania o țară prietenoasă. (17.9% dintre participanții la sondaj văd Germania ca fiind țară foarte prietenă, cu relații excelente, în timp ce 53.9% sunt de părere că este o țară destul de prietenă, cu relații bune). 15.2% cred că este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 8.6% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.4%.

Consideră că Germania este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară.

Votanții PSD și AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Germania nu este o țară prietenă cu România.

Republica Moldova

71.1% dintre români consideră Republica Moldova o țară prietenoasă. 26.8% dintre respondenți consideră că Republica Moldova este o țară prietenă, cu relații excelente cu de România. 44.3% cred că este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 11.5% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.4%.

Consideră că Republica Moldova este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară.

Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Republica Moldova nu este o țară prietenă cu România.

Franța

70.8% dintre români consideră Franța o țară prietenoasă. 23.3% dintre cei intervievați consideră Franța ca o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România. 47.5% o văd ca fiind destul de prietenă, cu relații bune, 12.6% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.6% nu știu sau nu răspund.

Cred că Franța este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) cu România într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Franța nu este o țară prietenă cu România.

Uniunea Europeană

68.9% dintre români consideră Uniunea Europeană prietenoasă. 24.7% dintre români cred că Uniunea Europeană este foarte prietenă, având relații excelente cu România. 43.9% consideră UE destul de prietenă, cu relații bune, 14.6% nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 12.4% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.4% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că relația cu UE este una bună într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare și din București, angajații din sectorul privat.

Votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că relația cu UE este una tensionată.

Turcia

67.3% dintre români consideră Turcia o țară prietenoasă. În opinia a 13.3% dintre respondenți, Turcia este o țară foarte prietenă, cu relații excelente. 54.1% apreciază că Turcia este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 13.3% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 9.8% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.5%.

Sunt de părere că Turcia este prietenă (foarte și destul de prietenă) într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Votanții PNL și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară consideră într-un procent mai ridicat decât media că Turcia nu este o țară prietenă.

Statele Unite ale Americii

61.9% dintre români consideră SUA o țară prietenoasă. 14.9% dintre respondenți consideră că Statele Unite ale Americii sunt o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România, în timp ce 47% le percep ca fiind o țară destul de prietenă, cu relații bune. 21.5% apreciază că SUA sunt o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 10% le consideră o țară deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 6.6% nu știu sau nu răspund.

Cred că SUA sunt o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-o proporție mai mare ca restul populației: votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani.

Votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-un procent mai ridicat decât media că SUA sunt o țară nu prea /deloc prietenă.

China

52.7% dintre români consideră China o țară prietenoasă. 7% dintre cei intervievați consideră China o țară foarte prietenă, cu relații excelente față de România. 45.7% o văd ca fiind destul de prietenă, cu relații bune, 21.1% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 15% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 11.1%.

Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că țara condusă de Xi Jinping este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă).

Sunt de părere că statul chinez nu este o țară prietenă într-un procent mai ridicat decât media: persoanele între 18 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare.

Ungaria

51.1% dintre români consideră Ungaria o țară prietenoasă. 5.5% dintre români văd Ungaria drept o țară prietenă, cu relații excelente față de România, în timp ce 45.6% o consideră o țară destul de prietenă, cu relații bune. 27.7% sunt de părere că este o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 15% o consideră deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 6.3% nu știu sau nu răspund.

Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul public consideră într-o proporție mai mare ca restul populației  că Ungaria este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă).

Sunt de părere că Ungaria nu este o țară prietenă într-un procent mai ridicat decât media: persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din București.

Ucraina

48.3% dintre români consideră Ucraina o țară prietenoasă. 11.4% dintre respondenți cataloghează Ucraina ca fiind o țară prietenă, cu relații excelente față de România. 36.9% cred că este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 22% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 24.9% deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. 4.8% nu știu sau nu răspund.

Consideră că Ucraina este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară,  locuitorii din București.

Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară și medie și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că Ucraina nu este o țară prietenă cu România.

Rusia

19.3% dintre români consideră Rusia o țară prietenoasă. În opinia a 3.9% dintre respondenți, relația cu Rusia este excelentă, fiind o țară foarte prietenă. 15.3% apreciază că Rusia este o țară destul de prietenă, cu relații bune, 29.9% o țară nu prea prietenă, cu relații cam tensionate, iar 45.6% o țară deloc prietenă, cu relații foarte reci și tensionate. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.3%.

Cred că Rusia este o țară prietenă (foarte și destul de prietenă) într-un procent mai ridicat decât media: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din mediul rural.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că Rusia nu este o țară prietenă cu România.

Descarcă prezentarea grafică: 12.05.2026 Sondaj INSCOP Relațiile României cu alte țări