ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNE

Instituții politice

• Topul încrederii în instituțiile politice este condus și în luna martie a acestui an de Președinție cu 45,2% încredere multă și foarte multă, însă, în scădere cu 6 procente față de luna noiembrie a anului trecut (51,2%).
• Pe locul al doilea în topul încrederii se situează Primăria, care se bucură de 37,3% încredere multă și foarte multă din partea românilor (față de 37,6% în noiembrie 2015).
• Curtea Constituțională ocupă poziția a treia, cu 34,9% încredere multă și foarte multă (față de 32,8% în noiembrie 2015), urmată de Consiliul Județean cu 26,3% încredere multă și foarte multă (față de 22,9% în noiembrie 2015).
• 22,6% dintre români au încredere multă și foarte multă în Guvern, care, pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate la adresa cabinetului Cioloș, înregistrează o scădere de aproximativ 8 procente față de noiembrie 2015 (30,9%).
• Clasamentul încrederii în instituțiile politice este încheiat de Parlament, cu 12,6% încredere multă și foarte multă (12,8% în noiembrie 2015) și de partidele politice, cu 8,3% încredere multă și foarte multă (8,6% în noiembrie 2015).

Instituții executive

• Primele trei poziții ale topului încrederii în instituțiile executive sunt ocupate de Pompieri, Armată și Jandarmerie – cotele de încredere înregistrate fiind totodată și cele mai ridicate, per total -.
• Astfel, 80,1% dintre români au încredere multă și foarte multă în Pompieri (față de 77,5% în noiembrie 2015).
• Urmează Armata cu 76,3% (față de 75,4% în noiembrie 2015) și Jandarmeria cu 72,3%, în creștere semnficativă față de noiembrie 2015, când 65,8% dintre români declarau că au încredere multă și foarte multă în această instituție.
• 59,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în DNA (față de 61,2% în septembrie).
• Urmează SIE cu 52,6% (50,9% în noiembrie 2015), SRI cu 50,4% (51,3% în noiembrie 2015), Poliția cu 50,2% (48,9% în noiembrie 2015), ÎCCJ cu 46,7% (46,2% în noiembrie 2015), BNR cu 44,2% (46,7% în noiembrie 2015), ANI cu 40,6% (37,1% în noiembrie 2015) și ANAF cu 39,5% (40,7% în noiembrie 2015).

Instituții sociale și private

• Biserica ocupă prima poziție în topul instituțiilor private sau sociale, cu 58,1% dintre opțiunile de încredere multă și foarte multă (față de 56,3% în noiembrie 2015).
• Pe locul al doilea se situează Universitățile, care se bucură de încrederea a 44,7% dintre cei intervievați (față de 43% în noiembrie 2015).
• Universitățile sunt urmate de Presă, cu 36,6% încredere multă și foarte multă, față de 35,7% în noiembrie 2015.
• Clasamentul încrederii în instituțiile sociale și private este continuat de Organizațiile Societății Civile cu 32,6% încredere multă și foarte multă (față de 30,2% în noiembrie 2015), Patronate cu 21,1% (19,7% în noiembrie 2015), Sindicate cu 20,3% (18,6% în noiembrie 2015) și Bănci cu 17,1% (17,6% în noiembrie 2015).

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNAȚIONALE

• Pe primul loc în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează în continuare NATO, cu 55,1% încredere multă și foarte multă (față de 55,7% în noiembrie 2015).
• 52,4% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în ONU (față de 54,8% în noiembrie 2015), iar 47,3% în Uniunea Europeană (față de 50,5% în noiembrie 2015).
• Pe poziția a patra se află Parlamentul European cu 41,5% (45,6% în noiembrie 2015), urmat de Comisia Europeană cu 41,1% (43,5% în noiembrie 2015).
• De remarcat este că se înregistrează o scădere ușoară a încrederii românilor în instituțiile europene (Uniunea Europeană, Parlamentului European, Comisia Europeană), cauzată, cel mai probabil, de criza imigranților, dar și de speculațiile cu privire la dezintegrarea Uniunii.
• Topul încrederii este încheiat de Banca Mondială cu 34% (33,8% în noiembrie 2015) și de Fondul Monetar Internațional cu 27,2% (29,5% în noiembrie 2015).

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Încredere personalităti[:en]ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNE

Instituții politice

• Topul încrederii în instituțiile politice este condus și în luna martie a acestui an de Președinție cu 45,2% încredere multă și foarte multă, însă, în scădere cu 6 procente față de luna noiembrie a anului trecut (51,2%).
• Pe locul al doilea în topul încrederii se situează Primăria, care se bucură de 37,3% încredere multă și foarte multă din partea românilor (față de 37,6% în noiembrie 2015).
• Curtea Constituțională ocupă poziția a treia, cu 34,9% încredere multă și foarte multă (față de 32,8% în noiembrie 2015), urmată de Consiliul Județean cu 26,3% încredere multă și foarte multă (față de 22,9% în noiembrie 2015).
• 22,6% dintre români au încredere multă și foarte multă în Guvern, care, pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate la adresa cabinetului Cioloș, înregistrează o scădere de aproximativ 8 procente față de noiembrie 2015 (30,9%).
• Clasamentul încrederii în instituțiile politice este încheiat de Parlament, cu 12,6% încredere multă și foarte multă (12,8% în noiembrie 2015) și de partidele politice, cu 8,3% încredere multă și foarte multă (8,6% în noiembrie 2015).

Instituții executive

• Primele trei poziții ale topului încrederii în instituțiile executive sunt ocupate de Pompieri, Armată și Jandarmerie – cotele de încredere înregistrate fiind totodată și cele mai ridicate, per total -.
• Astfel, 80,1% dintre români au încredere multă și foarte multă în Pompieri (față de 77,5% în noiembrie 2015).
• Urmează Armata cu 76,3% (față de 75,4% în noiembrie 2015) și Jandarmeria cu 72,3%, în creștere semnficativă față de noiembrie 2015, când 65,8% dintre români declarau că au încredere multă și foarte multă în această instituție.
• 59,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în DNA (față de 61,2% în septembrie).
• Urmează SIE cu 52,6% (50,9% în noiembrie 2015), SRI cu 50,4% (51,3% în noiembrie 2015), Poliția cu 50,2% (48,9% în noiembrie 2015), ÎCCJ cu 46,7% (46,2% în noiembrie 2015), BNR cu 44,2% (46,7% în noiembrie 2015), ANI cu 40,6% (37,1% în noiembrie 2015) și ANAF cu 39,5% (40,7% în noiembrie 2015).

Instituții sociale și private

• Biserica ocupă prima poziție în topul instituțiilor private sau sociale, cu 58,1% dintre opțiunile de încredere multă și foarte multă (față de 56,3% în noiembrie 2015).
• Pe locul al doilea se situează Universitățile, care se bucură de încrederea a 44,7% dintre cei intervievați (față de 43% în noiembrie 2015).
• Universitățile sunt urmate de Presă, cu 36,6% încredere multă și foarte multă, față de 35,7% în noiembrie 2015.
• Clasamentul încrederii în instituțiile sociale și private este continuat de Organizațiile Societății Civile cu 32,6% încredere multă și foarte multă (față de 30,2% în noiembrie 2015), Patronate cu 21,1% (19,7% în noiembrie 2015), Sindicate cu 20,3% (18,6% în noiembrie 2015) și Bănci cu 17,1% (17,6% în noiembrie 2015).

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII INTERNAȚIONALE

• Pe primul loc în topul încrederii în instituțiile internaționale se situează în continuare NATO, cu 55,1% încredere multă și foarte multă (față de 55,7% în noiembrie 2015).
• 52,4% dintre respondenți au încredere multă și foarte multă în ONU (față de 54,8% în noiembrie 2015), iar 47,3% în Uniunea Europeană (față de 50,5% în noiembrie 2015).
• Pe poziția a patra se află Parlamentul European cu 41,5% (45,6% în noiembrie 2015), urmat de Comisia Europeană cu 41,1% (43,5% în noiembrie 2015).
• De remarcat este că se înregistrează o scădere ușoară a încrederii românilor în instituțiile europene (Uniunea Europeană, Parlamentului European, Comisia Europeană), cauzată, cel mai probabil, de criza imigranților, dar și de speculațiile cu privire la dezintegrarea Uniunii.
• Topul încrederii este încheiat de Banca Mondială cu 34% (33,8% în noiembrie 2015) și de Fondul Monetar Internațional cu 27,2% (29,5% în noiembrie 2015).

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

ANGAJAȚI ȘI ANGAJATORI

• 54% din populație declară că autoritățile statului avantajează mai mult firmele străine decât pe cele autohtone. 20,3% dintre români apreciază că autoritățile tratează în mod egal firmele străine și pe cele românești. Doar 4,2%  consideră că firmele românești sunt mai avantajate decât cele străine.
• 40,8% dintre români declară că ar prefera să fie angajați în cadrul unei firme cu capital majoritar românesc decât ai uneia cu capital majoritar străin, în timp ce 29,3% afirmă contrariul. 22,9% dintre respondenți afirmă că nu este cazul să facă o astfel de alegere.
• Faptul că în opinia majorității populației firmele străine sunt avantajate de autorități și mulți români ar prefera să fie angajații unei firme autohtone sugerează ipoteza consolidării unor percepții asociate naționalismului economic. Nu este însă un fenomen propriu doar României. Dispariția multora dintre companiile autohtone, dificultățile celor rămase în competiția cu firmele străine, precum și abordările politice populiste  alimentează asemenea percepții în țările Uniunii Europene, atât în cele vestice (de unde companiile se relochează, diminuând numărul de locuri de muncă), cât și în cele ale Europei Centrale și de Est (unde se transferă o parte din investiții care generează locuri de muncă mai slab plătite).
• De asemenea, trebuie luată în calcul și influența curentului  nostalgic cu privire la situația de dinainte de 1989 (dispariția fabricilor industriei comuniste care asigurau locuri de muncă), acest curent fiind pus în evidență și de alte sondaje anterioare. În aceste condiții, datele nu exprimă atât o tendință ostilă investitorilor străini, cât o nemulțumire față de problemele economice și sociale care persistă în România după un sfert de secol de capitalism aproximativ. Așadar, este vorba despre un tip de naționalism economic izvorât din pauperizarea economică și socială prelungită a multor categorii sociale defavorizate de tranziția prelungită.

PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA PROIECTELOR DE LEGE CARE VIZEAZĂ SUPERMARKETURILE

• Inițiativa legislativă privind închiderea supermarketurilor în weekend nu este apreciată de populaţie, cei mai mulţi dintre români (67,3%) având o părere proastă despre acest proiect de lege. Doar 23,2% dintre respondenți au o părere bună despre această măsură legislativă. 9,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Întrebați despre o altă inițiativă legislativă, prin intermediul căreia supermarketurile ar fi obligate să aibă la vânzare un anumit procent de produse românești, 82,7% dintre români au o părere bună. Doar 10,8% din populație are o părere proastă despre această propunere legislativă, semn că majoritatea românilor își dorește ca producătorii autohtoni să beneficieze de un sprijin mai puternic în competiția cu importatorii pentru a pătrunde pe rafturile marilor magazine.

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Angajați angajatori_Supermarketuri

 [:en]METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

ANGAJAȚI ȘI ANGAJATORI

• 54% din populație declară că autoritățile statului avantajează mai mult firmele străine decât pe cele autohtone. 20,3% dintre români apreciază că autoritățile tratează în mod egal firmele străine și pe cele românești. Doar 4,2%  consideră că firmele românești sunt mai avantajate decât cele străine.
• 40,8% dintre români declară că ar prefera să fie angajați în cadrul unei firme cu capital majoritar românesc decât ai uneia cu capital majoritar străin, în timp ce 29,3% afirmă contrariul. 22,9% dintre respondenți afirmă că nu este cazul să facă o astfel de alegere.
• Faptul că în opinia majorității populației firmele străine sunt avantajate de autorități și mulți români ar prefera să fie angajații unei firme autohtone sugerează ipoteza consolidării unor percepții asociate naționalismului economic. Nu este însă un fenomen propriu doar României. Dispariția multora dintre companiile autohtone, dificultățile celor rămase în competiția cu firmele străine, precum și abordările politice populiste  alimentează asemenea percepții în țările Uniunii Europene, atât în cele vestice (de unde companiile se relochează, diminuând numărul de locuri de muncă), cât și în cele ale Europei Centrale și de Est (unde se transferă o parte din investiții care generează locuri de muncă mai slab plătite).
• De asemenea, trebuie luată în calcul și influența curentului  nostalgic cu privire la situația de dinainte de 1989 (dispariția fabricilor industriei comuniste care asigurau locuri de muncă), acest curent fiind pus în evidență și de alte sondaje anterioare. În aceste condiții, datele nu exprimă atât o tendință ostilă investitorilor străini, cât o nemulțumire față de problemele economice și sociale care persistă în România după un sfert de secol de capitalism aproximativ. Așadar, este vorba despre un tip de naționalism economic izvorât din pauperizarea economică și socială prelungită a multor categorii sociale defavorizate de tranziția prelungită.

PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA PROIECTELOR DE LEGE CARE VIZEAZĂ SUPERMARKETURILE

• Inițiativa legislativă privind închiderea supermarketurilor în weekend nu este apreciată de populaţie, cei mai mulţi dintre români (67,3%) având o părere proastă despre acest proiect de lege. Doar 23,2% dintre respondenți au o părere bună despre această măsură legislativă. 9,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Întrebați despre o altă inițiativă legislativă, prin intermediul căreia supermarketurile ar fi obligate să aibă la vânzare un anumit procent de produse românești, 82,7% dintre români au o părere bună. Doar 10,8% din populație are o părere proastă despre această propunere legislativă, semn că majoritatea românilor își dorește ca producătorii autohtoni să beneficieze de un sprijin mai puternic în competiția cu importatorii pentru a pătrunde pe rafturile marilor magazine.

 [:]

REPUBLICA MOLDOVA

• Când vine vorba despre o eventuală unire cu Republica Moldova, românii preferă exprimarea directă a voinței populare, poate și ca un rezultat al încrederii scăzute în instituția parlamentară.
• Aproape jumătate dintre români (48,8%) consideră că o eventuală unire României cu Republica Moldova ar trebui să se facă prin referendumuri organizate simultan în cele două state, care să materializeze astfel voința populară. Pe de altă parte, aproape un sfert dintre cei chestionați (24,7%) apreciază că o eventuală unire dintre România și Republica Moldova ar trebui să se realizeze prin decizii votate de Parlamentele ambelor țări, pentru a asigura eficiența procesului. Mai bine de un sfert din populație (26,5%) nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Românii au o opinie împărțită atunci când sunt întrebați dacă țara noastră ar beneficia de pe urma unirii cu Republica Moldova. 39,7% din populație consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje României, în timp ce 28,5% afirmă contrariul. Aproape o treime dintre români (31,8%) nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Pe fondul problemelor economice și crizelor politice repetate care au afectat țara vecină, 40,8% dintre respondenți consideră că integrarea ei în Uniunea Europeană depinde cel mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova. Pe de altă parte, 35% dintre români declară că integrarea Republicii Moldova depinde de România și alte state europene. Procentul non-răspunsurilor este de 24,3%.

ADERAREA ROMÂNIEI LA UE

• În opinia a 50,3% dintre români aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 31,2% sunt de părerea contrarie. 18,4% reprezintă non-răspunsuri.
• Faptul că majoritatea respondenților apreciază că integrarea țării noastre în Uniunea Europeană a adus beneficii României reprezintă reprezintă o bază semnificativă de susținere a proiectului european. Totuși, acest procent  este mai mic în comparație cu cercetările anterioare (65,6% dintre români apreciau în mai 2015 că integrarea a adus mai degrabă avantaje), semn că obligațiile pe care România trebuie să și le asume în raport cu Uniunea Europeană, precum cotele de refugiați impuse de Comisia Europeană, i-au determinat pe unii dintre români să reevalueze beneficiile aderării la UE.
• O treime dintre români consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă dezvantaje (31,2%), în timp ce 18,4% nu știu sau nu răspund.
• Opiniile românilor privind beneficiarii aderării României la Uniunea Europeană sunt împărțite. 33,7% din populație consideră că atât România cât și celelalte state membre ale Uniunii Europene au avut de câștigat de pe urma aderării țării noastre la spațiul comunitar. 29,9% dintre respondenți apreciază că aderarea a adus beneficii celorlalte state membre ale Uniunii Europene. 13% dintre români sunt de părere că România a avut cel mai mult de beneficiat de pe urma aderării la UE, în timp ce 9,9% consideră că nimeni nu a avut de câștigat. Procentul non-răspunsurilor este de 13,5%.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Republica Moldova_Aderare UE[:en]REPUBLICA MOLDOVA

• Când vine vorba despre o eventuală unire cu Republica Moldova, românii preferă exprimarea directă a voinței populare, poate și ca un rezultat al încrederii scăzute în instituția parlamentară.
• Aproape jumătate dintre români (48,8%) consideră că o eventuală unire României cu Republica Moldova ar trebui să se facă prin referendumuri organizate simultan în cele două state, care să materializeze astfel voința populară. Pe de altă parte, aproape un sfert dintre cei chestionați (24,7%) apreciază că o eventuală unire dintre România și Republica Moldova ar trebui să se realizeze prin decizii votate de Parlamentele ambelor țări, pentru a asigura eficiența procesului. Mai bine de un sfert din populație (26,5%) nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Românii au o opinie împărțită atunci când sunt întrebați dacă țara noastră ar beneficia de pe urma unirii cu Republica Moldova. 39,7% din populație consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje României, în timp ce 28,5% afirmă contrariul. Aproape o treime dintre români (31,8%) nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Pe fondul problemelor economice și crizelor politice repetate care au afectat țara vecină, 40,8% dintre respondenți consideră că integrarea ei în Uniunea Europeană depinde cel mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova. Pe de altă parte, 35% dintre români declară că integrarea Republicii Moldova depinde de România și alte state europene. Procentul non-răspunsurilor este de 24,3%.

ADERAREA ROMÂNIEI LA UE

• În opinia a 50,3% dintre români aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 31,2% sunt de părerea contrarie. 18,4% reprezintă non-răspunsuri.
• Faptul că majoritatea respondenților apreciază că integrarea țării noastre în Uniunea Europeană a adus beneficii României reprezintă reprezintă o bază semnificativă de susținere a proiectului european. Totuși, acest procent  este mai mic în comparație cu cercetările anterioare (65,6% dintre români apreciau în mai 2015 că integrarea a adus mai degrabă avantaje), semn că obligațiile pe care România trebuie să și le asume în raport cu Uniunea Europeană, precum cotele de refugiați impuse de Comisia Europeană, i-au determinat pe unii dintre români să reevalueze beneficiile aderării la UE.
• O treime dintre români consideră că aderarea la UE a adus mai degrabă dezvantaje (31,2%), în timp ce 18,4% nu știu sau nu răspund.
• Opiniile românilor privind beneficiarii aderării României la Uniunea Europeană sunt împărțite. 33,7% din populație consideră că atât România cât și celelalte state membre ale Uniunii Europene au avut de câștigat de pe urma aderării țării noastre la spațiul comunitar. 29,9% dintre respondenți apreciază că aderarea a adus beneficii celorlalte state membre ale Uniunii Europene. 13% dintre români sunt de părere că România a avut cel mai mult de beneficiat de pe urma aderării la UE, în timp ce 9,9% consideră că nimeni nu a avut de câștigat. Procentul non-răspunsurilor este de 13,5%.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

CRIZA REFUGIAȚILOR

• Față de sondajele precedente, în luna martie a acestui an a crescut semnificativ ponderea românilor care nu sunt de acord cu stabilirea refugiaților/ imigranților la noi în țară, respectiv în localitatea în care trăiesc.
• Astfel, 84,6% dintre respondenți declară că nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să se stabilească în România, procent în creștere față de noiembrie (80,2%), respectiv septembrie 2015 (65,3%). Doar 11% dintre cei chestionați își exprimă acordul cu o asemenea perspectivă (față de 16,1% în noiembrie și 26,5% în septembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 4,3%.
• Mai mult, 88,3% dintre cei chestionați afirmă în luna martie că nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să fie găzduiți în localitatea lor. Această opinie era împărtășită de 81,9% în luna noiembrie a anului trecut, respectiv de 67,1% în septembrie 2015.
• Și la această întrebare se înregistrează un procent relativ scăzut de nonrăspunsuri (3,9%). Pe fondul dezbaterilor intense care au avut loc în ultima perioadă pe marginea crizei refugiaților și a diasponibilității României de a îi găzdui, majoritatea românilor și-a cristalizat opiniile cu privire la subiect.
• De menționat că datele au fost culese la scurt timp după atentatele teroriste de la Bruxelles din 22 martie și pe fondul discuțiilor tot mai aprinse cu privire la presupusa legatură dintre terorism și valurile recente de imigranți. De asemenea, provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă în gestionarea crizei refugiaților și intensificarea mesajelor anti-imigrație atât la nivel european, cât și național au alimentat, cel mai probabil, dezacordul românilor față de stabilirea refugiaților în țară, respectiv în localitatea în care trăiesc.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Criza refugiaților[:en]CRIZA REFUGIAȚILOR

• Față de sondajele precedente, în luna martie a acestui an a crescut semnificativ ponderea românilor care nu sunt de acord cu stabilirea refugiaților/ imigranților la noi în țară, respectiv în localitatea în care trăiesc.
• Astfel, 84,6% dintre respondenți declară că nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să se stabilească în România, procent în creștere față de noiembrie (80,2%), respectiv septembrie 2015 (65,3%). Doar 11% dintre cei chestionați își exprimă acordul cu o asemenea perspectivă (față de 16,1% în noiembrie și 26,5% în septembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 4,3%.
• Mai mult, 88,3% dintre cei chestionați afirmă în luna martie că nu sunt de acord ca refugiații/ imigranții să fie găzduiți în localitatea lor. Această opinie era împărtășită de 81,9% în luna noiembrie a anului trecut, respectiv de 67,1% în septembrie 2015.
• Și la această întrebare se înregistrează un procent relativ scăzut de nonrăspunsuri (3,9%). Pe fondul dezbaterilor intense care au avut loc în ultima perioadă pe marginea crizei refugiaților și a diasponibilității României de a îi găzdui, majoritatea românilor și-a cristalizat opiniile cu privire la subiect.
• De menționat că datele au fost culese la scurt timp după atentatele teroriste de la Bruxelles din 22 martie și pe fondul discuțiilor tot mai aprinse cu privire la presupusa legatură dintre terorism și valurile recente de imigranți. De asemenea, provocările cu care Uniunea Europeană se confruntă în gestionarea crizei refugiaților și intensificarea mesajelor anti-imigrație atât la nivel european, cât și național au alimentat, cel mai probabil, dezacordul românilor față de stabilirea refugiaților în țară, respectiv în localitatea în care trăiesc.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

EUROVISION

• Deși Eurovision este un eveniment muzical de mare anvergură la nivel european, doar un sfert din populația României (25,1%) a urmărit calificările pentru ediția din acest an, care va avea loc în Suedia. În schimb, 69,2% dintre români declară că nu au urmărit selecția națională de anul acesta. 5,7% dintre subiecți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Dintre cei care și-au exprimat o preferință pentru artistul care ar trebui să reprezinte România în Suedia, cei mai mulți dintre respondenți l-au nominalizat pe Ovidiu Anton (18,8%). Câștigătorul finalei din România al concursului Eurovision este urmat la mare distanță de Mihai Trăistariu (7%). Urmează  Florena (1,7%), Dream Walkers (1,4%) și Vantotek fet (1,2%).
• Trebuie remarcat însă că 69,5% dintre respondenți refuză să exprime o opinie privind artistul care ar fi fost cel mai potrivit să reprezinte România în Suedia. Procentul ridicat de români care nu au indicat un concurent favorit nu este surprinzător în contextul în care peste două treimi au declarat că nu au urmărit acest concurs.
• În privința șanselor lui Ovidiu Anton la concursul Eurovision organizat în Suedia părerile românilor împărţite. 11,2% dintre respondenți consideră că piesa care reprezintă România se va clasa în jumătatea superioară a clasamentului final. 9,2% din populație crede că piesa interpretată de Ovidiu Anton va ocupa un loc în jumătatea inferioară a clasamentului, 7,9% nu cred că melodia va trece de semifinale, în timp ce numai 6,7% cred că aceasta se va clasa pe podium sau chiar va câștiga competiția.
• Și de această dată însă, majoritatea românilor (65%) preferă să nu se pronunțe cu privire la subiect, foarte probabil pentru că nu au urmărit evenimentul de calificare.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_Eurovision[:en]EUROVISION

• Deși Eurovision este un eveniment muzical de mare anvergură la nivel european, doar un sfert din populația României (25,1%) a urmărit calificările pentru ediția din acest an, care va avea loc în Suedia. În schimb, 69,2% dintre români declară că nu au urmărit selecția națională de anul acesta. 5,7% dintre subiecți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Dintre cei care și-au exprimat o preferință pentru artistul care ar trebui să reprezinte România în Suedia, cei mai mulți dintre respondenți l-au nominalizat pe Ovidiu Anton (18,8%). Câștigătorul finalei din România al concursului Eurovision este urmat la mare distanță de Mihai Trăistariu (7%). Urmează  Florena (1,7%), Dream Walkers (1,4%) și Vantotek fet (1,2%).
• Trebuie remarcat însă că 69,5% dintre respondenți refuză să exprime o opinie privind artistul care ar fi fost cel mai potrivit să reprezinte România în Suedia. Procentul ridicat de români care nu au indicat un concurent favorit nu este surprinzător în contextul în care peste două treimi au declarat că nu au urmărit acest concurs.
• În privința șanselor lui Ovidiu Anton la concursul Eurovision organizat în Suedia părerile românilor împărţite. 11,2% dintre respondenți consideră că piesa care reprezintă România se va clasa în jumătatea superioară a clasamentului final. 9,2% din populație crede că piesa interpretată de Ovidiu Anton va ocupa un loc în jumătatea inferioară a clasamentului, 7,9% nu cred că melodia va trece de semifinale, în timp ce numai 6,7% cred că aceasta se va clasa pe podium sau chiar va câștiga competiția.
• Și de această dată însă, majoritatea românilor (65%) preferă să nu se pronunțe cu privire la subiect, foarte probabil pentru că nu au urmărit evenimentul de calificare.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

SIMPATIE ȚĂRI

• Deși de multe ori o critică, cei mai mulți dintre români (85,4%) au sentimente mai degrabă pozitive pentru țara lor.
• De o simpatie ridicată, apropiată de cea a României, se bucură și statele care reprezintă principalele destinații pentru imigrația românească. Astfel, 83,5% dintre respondenţi au sentimente mai degrabă pozitive pentru Italia, 83% pentru Spania și 82,3% pentru Marea Britanie.
• Urmează Olanda și Franța, care se bucură de sentimente mai degrabă pozitive din partea a 78,7% dintre respondenți, respectiv 78%. 77,8% dintre români declară că au sentimente mai degrabă pozitive pentru SUA. Japonia este asociată cu un sentiment mai degrabă pozitiv de 77,3% din populație, Grecia de 76,4%, Polonia de 74,5%, Germania de 73,7%, Austria de 72,6% și Belgia de 72,1%.
• Așa cum era de așteptat, având în vedere legăturile istorice, Republica Moldova este cea mai simpatizată țară dintre statele vecine României,  71,7% dintre români având sentimente mai degrabă pozitive.
• Urmează Israelul, cu 53,5% sentimente mai degrabă pozitive, China (53,2%), Bulgaria (51,1%), Turcia (51%) și  Serbia (cu 50,6%).
• 39,3% dintre români au sentimente mai degrabă pozitive față de Ucraina, respectiv 38,5% față de Ungaria.
• Deloc surprinzător, dată fiind istoria relațiilor cu vecinul de la Răsărit, doar 27,9% dintre respondenți declară că au sentimente mai degrabă pozitive față de  Rusia.
• Țările pe care românii le privesc însă cu cea mai puțină simpatie sunt Siria (cu 17,5% sentimente mai degrabă pozitive) și Iranul (cu 16,5% sentimente mai degrabă pozitive).
• Aproape jumătate dintre români (49,7%) consideră Statele Unite ale Americii drept principalul aliat al României în cazul unor amenințări la adresa siguranței naționale. Alegerea românilor este firească în contextul în care țara noastră are încheiat cu SUA un parteneriat strategic, iar Washingtonul și-a întărit prezența militară în regiune după izbucnirea crizei din Ucraina.
• La o distanță apreciabilă se află Germania (9,2%), Franța (4,5%), Republica Moldova (3,5%), Marea Britanie (2,4%), Italia (1,7%), China (0,9%), Polonia (0,3%) și Spania (0,2%). 27,5% din populație nu știe sau nu răspunde la această întrebare.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_simpatie țări[:en]SIMPATIE ȚĂRI

• Deși de multe ori o critică, cei mai mulți dintre români (85,4%) au sentimente mai degrabă pozitive pentru țara lor.
• De o simpatie ridicată, apropiată de cea a României, se bucură și statele care reprezintă principalele destinații pentru imigrația românească. Astfel, 83,5% dintre respondenţi au sentimente mai degrabă pozitive pentru Italia, 83% pentru Spania și 82,3% pentru Marea Britanie.
• Urmează Olanda și Franța, care se bucură de sentimente mai degrabă pozitive din partea a 78,7% dintre respondenți, respectiv 78%. 77,8% dintre români declară că au sentimente mai degrabă pozitive pentru SUA. Japonia este asociată cu un sentiment mai degrabă pozitiv de 77,3% din populație, Grecia de 76,4%, Polonia de 74,5%, Germania de 73,7%, Austria de 72,6% și Belgia de 72,1%.
• Așa cum era de așteptat, având în vedere legăturile istorice, Republica Moldova este cea mai simpatizată țară dintre statele vecine României,  71,7% dintre români având sentimente mai degrabă pozitive.
• Urmează Israelul, cu 53,5% sentimente mai degrabă pozitive, China (53,2%), Bulgaria (51,1%), Turcia (51%) și  Serbia (cu 50,6%).
• 39,3% dintre români au sentimente mai degrabă pozitive față de Ucraina, respectiv 38,5% față de Ungaria.
• Deloc surprinzător, dată fiind istoria relațiilor cu vecinul de la Răsărit, doar 27,9% dintre respondenți declară că au sentimente mai degrabă pozitive față de  Rusia.
• Țările pe care românii le privesc însă cu cea mai puțină simpatie sunt Siria (cu 17,5% sentimente mai degrabă pozitive) și Iranul (cu 16,5% sentimente mai degrabă pozitive).
• Aproape jumătate dintre români (49,7%) consideră Statele Unite ale Americii drept principalul aliat al României în cazul unor amenințări la adresa siguranței naționale. Alegerea românilor este firească în contextul în care țara noastră are încheiat cu SUA un parteneriat strategic, iar Washingtonul și-a întărit prezența militară în regiune după izbucnirea crizei din Ucraina.
• La o distanță apreciabilă se află Germania (9,2%), Franța (4,5%), Republica Moldova (3,5%), Marea Britanie (2,4%), Italia (1,7%), China (0,9%), Polonia (0,3%) și Spania (0,2%). 27,5% din populație nu știe sau nu răspunde la această întrebare.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

ALEGERILE LOCALE

• Doar 57,7% dintre români declară că sunt interesați de alegerile locale, deși până la momentul la care vor fi chemați la urne au mai rămas mai puțin de două luni de zile. 22,3% dintre respondenți declară că sunt foarte interesați de alegerile locale, iar 35,4% ca sunt interesați. În schimb, 19,4% susțin că sunt oarecum interesați, 12,6% nu sunt foarte interesați, iar 9,9% declară că nu sunt deloc interesați de alegerile locale.
• Din cei 57,7% dintre respondenții care se declară interesați de alegerile locale, doar 44,3% exprimă o opțiune de vot, 13,4% fiind nehotărâți sau alegând să nu răspundă la întrebare.  Astfel, dacă duminica viitoare ar fi chemați la urne, 38,4% dintre români ar vota listele PSD pentru consiliile locale și județene, iar 36,7% pe cele ale PNL.
• În clasamentul intenției de vot pentru consiliile locale și județene urmează PMP cu 5,5%, UDMR cu 5,1%, ALDE cu 4,1%, M10 cu 1,6%, UNPR cu 1,2%, PRM cu 1,2%, PSRO cu 1%, PRU cu 0,7% și PNȚCD cu 0,6%. 1,9% dintre români ar vota un candidat independent, 1,6% ar alege un alt partid național, iar 0,4% optează pentru un partid local sau regional.
• Întrebați dacă ar vota la alegerile locale candidații unui partid nou înființat, doar 27,2% dintre români răspund pozitiv, în timp ce 41,9% declară contrariul. 21,6% din populație nu este hotărâtă, iar 9,3% alege varianta NS/NR.
• Mai bine de o treime dintre români (39,7%) afirmă că ar fi dispuși ca la alegerile locale să acorde votul unui candidat independent, fără legături cu partidele politice actuale, în timp ce 31,8% nu ar vota cu un asemenea candidat. 20,8% din populație nu este hotărâtă încă dacă să acorde votul unui candidat independent, iar 7,7% nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Așadar, există un segment important din populație dispus să acorde votul unei formațiuni noi sau unui candidat independent, cu condiția ca persoanele care se vor prezenta la alegerile locale să nu mai fi fost implicate până în prezent în viața politică.
• Întrebați cum ar prefera să își aleagă primarul din localitatea în care domiciliază, opiniile românilor sunt relativ împărțite, foarte probabil ca rezultat al dezbaterilor din ultima perioada. Astfel 45% dintre respondenți au declarat că doresc să își desemneze edilul într-un într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39,1% au optat pentru două tururi de scrutin. 15,9% din populație nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Părerile românilor sunt împărțite în privința realegerii primarilor, sau a actualilor primari interimari. 38,3% dintre respondenţi declară că nu vor vota primarul în funcție sau actualul primar interimar, în timp ce 37,8% răspund afirmativ. 19,8% dintre români sunt nehotărâți, iar 4,1% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.
• În schimb, majoritatea populației este intransigentă când vine vorba despre fapte de corupție. Astfel, întrebați dacă ar vota pentru funcția de primar al localității o persoană care este cercetată sau judecată pentru asemenea fapte, dar care nu este condamnată definitiv, 82,6% dintre românii răspund negativ. Doar 8,4% afirmă că ar vota un astfel de candidat.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_Alegeri locale

 [:en]ALEGERILE LOCALE

• Doar 57,7% dintre români declară că sunt interesați de alegerile locale, deși până la momentul la care vor fi chemați la urne au mai rămas mai puțin de două luni de zile. 22,3% dintre respondenți declară că sunt foarte interesați de alegerile locale, iar 35,4% ca sunt interesați. În schimb, 19,4% susțin că sunt oarecum interesați, 12,6% nu sunt foarte interesați, iar 9,9% declară că nu sunt deloc interesați de alegerile locale.
• Din cei 57,7% dintre respondenții care se declară interesați de alegerile locale, doar 44,3% exprimă o opțiune de vot, 13,4% fiind nehotărâți sau alegând să nu răspundă la întrebare.  Astfel, dacă duminica viitoare ar fi chemați la urne, 38,4% dintre români ar vota listele PSD pentru consiliile locale și județene, iar 36,7% pe cele ale PNL.
• În clasamentul intenției de vot pentru consiliile locale și județene urmează PMP cu 5,5%, UDMR cu 5,1%, ALDE cu 4,1%, M10 cu 1,6%, UNPR cu 1,2%, PRM cu 1,2%, PSRO cu 1%, PRU cu 0,7% și PNȚCD cu 0,6%. 1,9% dintre români ar vota un candidat independent, 1,6% ar alege un alt partid național, iar 0,4% optează pentru un partid local sau regional.
• Întrebați dacă ar vota la alegerile locale candidații unui partid nou înființat, doar 27,2% dintre români răspund pozitiv, în timp ce 41,9% declară contrariul. 21,6% din populație nu este hotărâtă, iar 9,3% alege varianta NS/NR.
• Mai bine de o treime dintre români (39,7%) afirmă că ar fi dispuși ca la alegerile locale să acorde votul unui candidat independent, fără legături cu partidele politice actuale, în timp ce 31,8% nu ar vota cu un asemenea candidat. 20,8% din populație nu este hotărâtă încă dacă să acorde votul unui candidat independent, iar 7,7% nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Așadar, există un segment important din populație dispus să acorde votul unei formațiuni noi sau unui candidat independent, cu condiția ca persoanele care se vor prezenta la alegerile locale să nu mai fi fost implicate până în prezent în viața politică.
• Întrebați cum ar prefera să își aleagă primarul din localitatea în care domiciliază, opiniile românilor sunt relativ împărțite, foarte probabil ca rezultat al dezbaterilor din ultima perioada. Astfel 45% dintre respondenți au declarat că doresc să își desemneze edilul într-un într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39,1% au optat pentru două tururi de scrutin. 15,9% din populație nu știe sau nu răspunde la această întrebare.
• Părerile românilor sunt împărțite în privința realegerii primarilor, sau a actualilor primari interimari. 38,3% dintre respondenţi declară că nu vor vota primarul în funcție sau actualul primar interimar, în timp ce 37,8% răspund afirmativ. 19,8% dintre români sunt nehotărâți, iar 4,1% aleg varianta nu ştiu/ nu răspund.
• În schimb, majoritatea populației este intransigentă când vine vorba despre fapte de corupție. Astfel, întrebați dacă ar vota pentru funcția de primar al localității o persoană care este cercetată sau judecată pentru asemenea fapte, dar care nu este condamnată definitiv, 82,6% dintre românii răspund negativ. Doar 8,4% afirmă că ar vota un astfel de candidat.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

 [:]

PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA GUVERNULUI CIOLOȘ

• Față de sondajul precedent, realizat la scurt timp după  investirea cabinetului Cioloș, românii își exprimă într-o proporție semnificativ mai redusă preferința pentru un guvern tehnocrat. Astfel, 38,5% dintre români declară că preferă un guvern de tehnocrați pentru că aduce mai multă competență (față de 50,5% în noiembrie 2015), în timp ce 40,9% spun că e de preferat un guvern politic (față de 32,1% în noiembrie 2015). 20,6% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
• De asemenea, și procentul respondenților care își exprimă preferința pentru un executiv alcătuit din tehnocrați după alegerile din 2016 a scăzut față de luna noiembrie. Astfel, 31,6% dintre români declară că ar dori un guvern de tehnocrați și după alegeri (față de 37,2% în noiembrie 2015), în timp ce 42% afirmă că ar prefera un guvern politic după alegeri (față de 34% în noiembrie 2015).
• Faptul că tot mai puțini dintre români sunt atrași de ideea unei guvernări tehnocrate trebuie pus fără îndoială în legătură cu modul în care populația percepe activitatea cabinetului Cioloș și prestația miniștrilor săi, raportat la nivelul ridicat al așteptărilor de la momentul investirii actualului executiv.
• Astfel, în luna martie, 29,9% dintre respondenți sunt de părere că guvernul Cioloș face reforme importante în societate, procentul fiind sensibil mai scăzut față de noiembrie anul trecut, când 36,9% aveau așteptări în acest sens.
• În ceea ce privește evaluarea activității executivului actual în raport cu cea a cabinetului precedent, 34,7% dintre cei chestionați sunt de părere că guvernul Cioloș este mai bun decât guvernul Ponta (34,6% considerau că actualul cabinet va fi mai bun decât guvernul Ponta în noiembrie 2015). 38,2% dintre români sunt de părere că guvernul Cioloș nu este mai bun decât guvernul Ponta (34,6% apreciau că actualul cabinet nu va fi mai bun decât guvernul Ponta în noiembrie 2015).
• 24,6% consideră că guvernul actual este alcătuit numai din specialiști în domeniile lor (față de 31,6% în noiembrie 2015). Puțin sub jumătate dintre români (46,7%) împărtășesc însă opinia contrarie (față de 37,4% în noiembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 28,7%.
• Referitor la influența partidelor politice asupra guvernului tehnocrat, jumătate dintre români (50,5%) consideră că guvernul Cioloș este condus din umbră de partidele politice (față de 47,3% în noiembrie 2015), în timp ce un sfert (25,3%) sunt de părere că executivul actual este un guvern independent de partidele politice (față de 28,4% în noiembrie 2015).
• PNL-ul rămâne asociat cu guvernul Cioloș într-o măsură mai mare decât celelalte partide. 49,7% dintre români consideră că PNL se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 53,3% în noiembrie 2015), 20,3% că se află în opoziție (față de 17,9% în noiembrie 2015), iar 30,1% nu știu sau nu răspund  (față de 28,8% în noiembrie).
• 30,3% dintre români sunt de părere că PSD se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 30,4% în noiembrie 2015), în timp ce 42,2% consideră că partidul se poziționează în opoziție (față de 42,3% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 27,5%  (față de 27,3% în noiembrie).
• 23,3% dintre cei chestionați consideră că UNPR se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 24,3% în noiembrie 2015),  40,5% că se află în opoziție (față de 38,8% în noiembrie 2015), iar 36,2% nu știu sau nu răspund  (față de 36,9% în noiembrie).
• 19,1% dintre români consideră că ALDE se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 17,3% în noiembrie 2015), 43,6% că se află în opoziție (față de 45% în noiembrie 2015), iar 37,3% nu știu sau nu răspund  (față de 37,7% în noiembrie).
• 17,4% dintre respondenți consideră că UDMR se poziționează la putere în raport cu guvernul actual (față de 24,4% în noiembrie 2015), în timp ce 41,6% sunt de părere că formațiunea se situează în opoziție (față de 36,3% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 41%  (față de 39,3%  în noiembrie).
• 11% dintre respondenți consideră că PMP se plasează la putere în raport cu executivul Cioloș (față de 17,6% în noiembrie 2015), în timp ce 49,9% apreciază că partidul se poziționează în opoziție (față de 44,3% în noiembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 39%  (față de 38,1% în noiembrie).
• 9,3% dintre respondenți sunt de părere că PSRO se plasează la putere în raport cu guvernul actual (față de 11,9% în noiembrie 2015), în timp ce 41,6% apreciază că partidul se poziționează în opoziție (față de 40,1% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 49,1%  (față de 48% în noiembrie).

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Guvern Cioloș[:en]PERCEPȚIA ROMÂNILOR ASUPRA GUVERNULUI CIOLOȘ

• Față de sondajul precedent, realizat la scurt timp după  investirea cabinetului Cioloș, românii își exprimă într-o proporție semnificativ mai redusă preferința pentru un guvern tehnocrat. Astfel, 38,5% dintre români declară că preferă un guvern de tehnocrați pentru că aduce mai multă competență (față de 50,5% în noiembrie 2015), în timp ce 40,9% spun că e de preferat un guvern politic (față de 32,1% în noiembrie 2015). 20,6% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
• De asemenea, și procentul respondenților care își exprimă preferința pentru un executiv alcătuit din tehnocrați după alegerile din 2016 a scăzut față de luna noiembrie. Astfel, 31,6% dintre români declară că ar dori un guvern de tehnocrați și după alegeri (față de 37,2% în noiembrie 2015), în timp ce 42% afirmă că ar prefera un guvern politic după alegeri (față de 34% în noiembrie 2015).
• Faptul că tot mai puțini dintre români sunt atrași de ideea unei guvernări tehnocrate trebuie pus fără îndoială în legătură cu modul în care populația percepe activitatea cabinetului Cioloș și prestația miniștrilor săi, raportat la nivelul ridicat al așteptărilor de la momentul investirii actualului executiv.
• Astfel, în luna martie, 29,9% dintre respondenți sunt de părere că guvernul Cioloș face reforme importante în societate, procentul fiind sensibil mai scăzut față de noiembrie anul trecut, când 36,9% aveau așteptări în acest sens.
• În ceea ce privește evaluarea activității executivului actual în raport cu cea a cabinetului precedent, 34,7% dintre cei chestionați sunt de părere că guvernul Cioloș este mai bun decât guvernul Ponta (34,6% considerau că actualul cabinet va fi mai bun decât guvernul Ponta în noiembrie 2015). 38,2% dintre români sunt de părere că guvernul Cioloș nu este mai bun decât guvernul Ponta (34,6% apreciau că actualul cabinet nu va fi mai bun decât guvernul Ponta în noiembrie 2015).
• 24,6% consideră că guvernul actual este alcătuit numai din specialiști în domeniile lor (față de 31,6% în noiembrie 2015). Puțin sub jumătate dintre români (46,7%) împărtășesc însă opinia contrarie (față de 37,4% în noiembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 28,7%.
• Referitor la influența partidelor politice asupra guvernului tehnocrat, jumătate dintre români (50,5%) consideră că guvernul Cioloș este condus din umbră de partidele politice (față de 47,3% în noiembrie 2015), în timp ce un sfert (25,3%) sunt de părere că executivul actual este un guvern independent de partidele politice (față de 28,4% în noiembrie 2015).
• PNL-ul rămâne asociat cu guvernul Cioloș într-o măsură mai mare decât celelalte partide. 49,7% dintre români consideră că PNL se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 53,3% în noiembrie 2015), 20,3% că se află în opoziție (față de 17,9% în noiembrie 2015), iar 30,1% nu știu sau nu răspund  (față de 28,8% în noiembrie).
• 30,3% dintre români sunt de părere că PSD se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 30,4% în noiembrie 2015), în timp ce 42,2% consideră că partidul se poziționează în opoziție (față de 42,3% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 27,5%  (față de 27,3% în noiembrie).
• 23,3% dintre cei chestionați consideră că UNPR se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 24,3% în noiembrie 2015),  40,5% că se află în opoziție (față de 38,8% în noiembrie 2015), iar 36,2% nu știu sau nu răspund  (față de 36,9% în noiembrie).
• 19,1% dintre români consideră că ALDE se plasează la putere în raport cu guvernul Cioloș (față de 17,3% în noiembrie 2015), 43,6% că se află în opoziție (față de 45% în noiembrie 2015), iar 37,3% nu știu sau nu răspund  (față de 37,7% în noiembrie).
• 17,4% dintre respondenți consideră că UDMR se poziționează la putere în raport cu guvernul actual (față de 24,4% în noiembrie 2015), în timp ce 41,6% sunt de părere că formațiunea se situează în opoziție (față de 36,3% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 41%  (față de 39,3%  în noiembrie).
• 11% dintre respondenți consideră că PMP se plasează la putere în raport cu executivul Cioloș (față de 17,6% în noiembrie 2015), în timp ce 49,9% apreciază că partidul se poziționează în opoziție (față de 44,3% în noiembrie 2015). Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 39%  (față de 38,1% în noiembrie).
• 9,3% dintre respondenți sunt de părere că PSRO se plasează la putere în raport cu guvernul actual (față de 11,9% în noiembrie 2015), în timp ce 41,6% apreciază că partidul se poziționează în opoziție (față de 40,1% în noiembrie 2015). Procentul nonrăspunsurilor este de 49,1%  (față de 48% în noiembrie).

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011

[:]

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI

• Deși se menține în continuare pe prima poziție în topul încrederii în personalitățile publice, Klaus Iohannis înregistrează o scădere semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea românilor. Astfel, în luna martie a acestui an, 51,2% dintre respondenți afirmă că au încredere multă și foarte multă în șeful statului, față de 59,8% în noiembrie 2015.
• Șeful statului este urmat în clasament de Mugur Isărescu, care înregistrează o scădere la capitolul încredere, de la 40,4% în noiembrie 2015, la 36,1% în luna martie a acestui an.
• Premierul Dacian Cioloș se situează pe poziția a treia cu 30,4% încredere multă și foarte multă (față de 32,6% în noiembrie 2015).
• Pe locul al patrulea în topul încrederii se află George Maior, cu 27,3% încredere multă și foarte multă (față de 29,8% în noiembrie 2015), dar în condițiile unei notorități mai scăzute. Astfel, 17,1% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe actualul ambasador al României în SUA.
• George Maior este urmat de Victor Ponta, care înregistrează o ușoară creștere a capitalului său de încredere de la 20,2% în noiembrie 2015, la 23,3% în luna martie.
• Pe poziția a șasea se situează Călin Popescu Tăriceanu, cu 22% încredere multă și foarte multă (față de 21,4% în noiembrie 2015), iar pe cea de-a șaptea Gabriela Firea (inclusă pentru prima dată în lista măsurată de Inscop) cu 21,1% încredere multă și foarte multă.
• În clasament urmează Mihai Răzvan Ungureanu cu 20,1% (față de 21,8% în noiembrie 2015) și Vasile Dâncu cu 17,1% (17,3% în noiembrie). În cazul lui Vasile Dâncu, 25,2% dintre cei chestionați declară că nu îl cunosc. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este urmat de Alina Gorghiu cu 16,7% (18,6% în noiembrie 2015), 10,6% dintre respondenți declarând că nu o cunosc pe co-președinta PNL.
• Traian Băsescu se bucură de încredere multă și foarte multă din partea a 15,4% dintre români (față de 16,3% în noiembrie 2015), fostul șef al statului fiind urmat în clasamentul încrederii de Cătălin Predoiu cu 13,9% (16% în noiembrie 2015). În cazul lui Cătălin Predoiu 12,8% dintre respondenți declară că nu îl cunosc. În clasament urmează Mircea Geoană cu 13,5% încredere multă și foarte multă (13,3% în noiembrie 2015), Monica Macovei cu 12,4% (12,2% în noiembrie 2015), Ludovic Orban cu 10,8% (măsurat în premieră în martie) și Liviu Dragnea cu 10,2% (14,1% în noiembrie 2015).
• Pe pozițiile următoare se situează Vasile Blaga cu 9,1% (față de 12,2% în noiembrie 2015) și Ion Iliescu cu 8,5% (7,6% în noiembrie).
• Urmează Valeriu Zgonea cu 8,1%, Nicușor Dan cu 7,7% și Marian Oprișan cu 4,1%. Toți trei, incluși în premieră în lista măsurată, înregistrează o notorietate scăzută. Astfel, 16,6% dintre respondenți afirmă că nu îl cunosc pe preşedintele Camerei Deputaţilor,  50,4% pe liderul USB, iar 28,1% pe șeful Consiliului Judeţean Vrancea. Notorietatea scăzută înregistrată de Nicușor Dan și Marian Oprișan nu este deloc surprinzătoare având în vedere că activitatea politică a celor doi este limitată la nivel local.
• Topul încrederii este încheiat de Kelemen Hunor cu 3,4% (5,5% în noiembrie 2015), Laszlo Tokes cu 3% (4,3% în noiembrie 2015) și Cristian Borc cu 2,7% (și el inclus pentru prima oară în lista măsurată de Inscop). 12,5% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe liderul UDMR,  14,3% că nu îl cunosc pe Laszlo Tokes, în timp ce peste jumătate dintre cei chestionați (60,2%) afirmă că nu îl cunosc pe actualul ministru al Economiei.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016 Încredere personalităti

 [:en]ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI

• Deși se menține în continuare pe prima poziție în topul încrederii în personalitățile publice, Klaus Iohannis înregistrează o scădere semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea românilor. Astfel, în luna martie a acestui an, 51,2% dintre respondenți afirmă că au încredere multă și foarte multă în șeful statului, față de 59,8% în noiembrie 2015.
• Șeful statului este urmat în clasament de Mugur Isărescu, care înregistrează o scădere la capitolul încredere, de la 40,4% în noiembrie 2015, la 36,1% în luna martie a acestui an.
• Premierul Dacian Cioloș se situează pe poziția a treia cu 30,4% încredere multă și foarte multă (față de 32,6% în noiembrie 2015).
• Pe locul al patrulea în topul încrederii se află George Maior, cu 27,3% încredere multă și foarte multă (față de 29,8% în noiembrie 2015), dar în condițiile unei notorități mai scăzute. Astfel, 17,1% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe actualul ambasador al României în SUA.
• George Maior este urmat de Victor Ponta, care înregistrează o ușoară creștere a capitalului său de încredere de la 20,2% în noiembrie 2015, la 23,3% în luna martie.
• Pe poziția a șasea se situează Călin Popescu Tăriceanu, cu 22% încredere multă și foarte multă (față de 21,4% în noiembrie 2015), iar pe cea de-a șaptea Gabriela Firea (inclusă pentru prima dată în lista măsurată de Inscop) cu 21,1% încredere multă și foarte multă.
• În clasament urmează Mihai Răzvan Ungureanu cu 20,1% (față de 21,8% în noiembrie 2015) și Vasile Dâncu cu 17,1% (17,3% în noiembrie). În cazul lui Vasile Dâncu, 25,2% dintre cei chestionați declară că nu îl cunosc. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este urmat de Alina Gorghiu cu 16,7% (18,6% în noiembrie 2015), 10,6% dintre respondenți declarând că nu o cunosc pe co-președinta PNL.
• Traian Băsescu se bucură de încredere multă și foarte multă din partea a 15,4% dintre români (față de 16,3% în noiembrie 2015), fostul șef al statului fiind urmat în clasamentul încrederii de Cătălin Predoiu cu 13,9% (16% în noiembrie 2015). În cazul lui Cătălin Predoiu 12,8% dintre respondenți declară că nu îl cunosc. În clasament urmează Mircea Geoană cu 13,5% încredere multă și foarte multă (13,3% în noiembrie 2015), Monica Macovei cu 12,4% (12,2% în noiembrie 2015), Ludovic Orban cu 10,8% (măsurat în premieră în martie) și Liviu Dragnea cu 10,2% (14,1% în noiembrie 2015).
• Pe pozițiile următoare se situează Vasile Blaga cu 9,1% (față de 12,2% în noiembrie 2015) și Ion Iliescu cu 8,5% (7,6% în noiembrie).
• Urmează Valeriu Zgonea cu 8,1%, Nicușor Dan cu 7,7% și Marian Oprișan cu 4,1%. Toți trei, incluși în premieră în lista măsurată, înregistrează o notorietate scăzută. Astfel, 16,6% dintre respondenți afirmă că nu îl cunosc pe preşedintele Camerei Deputaţilor,  50,4% pe liderul USB, iar 28,1% pe șeful Consiliului Judeţean Vrancea. Notorietatea scăzută înregistrată de Nicușor Dan și Marian Oprișan nu este deloc surprinzătoare având în vedere că activitatea politică a celor doi este limitată la nivel local.
• Topul încrederii este încheiat de Kelemen Hunor cu 3,4% (5,5% în noiembrie 2015), Laszlo Tokes cu 3% (4,3% în noiembrie 2015) și Cristian Borc cu 2,7% (și el inclus pentru prima oară în lista măsurată de Inscop). 12,5% dintre respondenți declară că nu îl cunosc pe liderul UDMR,  14,3% că nu îl cunosc pe Laszlo Tokes, în timp ce peste jumătate dintre cei chestionați (60,2%) afirmă că nu îl cunosc pe actualul ministru al Economiei.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 [:]

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

• Aproape 45% dintre români au o părere bună (35,7%) și foarte bună (8,8%)  despre Casa Regală a României, procentul fiind în ușoară creștere față de septembrie 2015 (42,9%) pe fondul valului de sprijin generat de vestea înrăutățirii stării de sănătate a Majestății Sale, Regele Mihai. Au o părere proastă sau foarte proastă 12,9% dintre respondenți (comparativ cu 16,3% în septembrie 2015).
• Întrebaţi ce părere au despre Principesa Margareta în calitate de Custode al Coroanei Regale a României, aproape 40% dintre cei chestionaţi au declarat că au o părere bună (33,6%) și foarte bună (6,1%). 38,8% dintre respondenți au o părere nici bună, nici proastă, 10,4% proastă, iar 3% foarte proastă, în timp ce 8,1% nu știu sau nu răspund. Să nu uităm însă că regele Mihai era identificat în cea mai mare măsură cu Casa Regală a României și această succesiune de atribuții va avea nevoie de timp pentru a fi „absorbită” de public.
• În eventualitatea organizării unui referendum privind schimbarea formei de guvernământ a României, 53,3% dintre români ar vota împotriva monarhiei și pentru menținerea republicii, în timp ce 24,5% ar vota în favoarea monarhiei. Un procent semnificativ dintre cei chestionați (22,2%)  nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Față de sondajele precedente, se remarcă o scădere a ponderii celor care ar opta pentru monarhie ca formă de guvernământ, de la 30,2% în mai 2015, la 29,1% în septembrie 2015, până la 24,5% în luna martie a acestuia an. În ciuda imaginii favorabile de care se bucură instituția Casei Regale, ieșirea din scenă a regelui Mihai și scandalurile recente care au zguduit familia regală au afectat negativ atractivitatea ideii de monarhie în ochii românilor. Procentul rămâne însă cel puțin interesant. Preluarea de către Principesa Margareta a poziției de Custode nu reușește, cel puțin pentru moment, să compenseze acest deficit imagologic, mai ales că popularitatea Principesei se află sub cea a Casei Regale.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_ CASA REGALA[:en]CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

• Aproape 45% dintre români au o părere bună (35,7%) și foarte bună (8,8%)  despre Casa Regală a României, procentul fiind în ușoară creștere față de septembrie 2015 (42,9%) pe fondul valului de sprijin generat de vestea înrăutățirii stării de sănătate a Majestății Sale, Regele Mihai. Au o părere proastă sau foarte proastă 12,9% dintre respondenți (comparativ cu 16,3% în septembrie 2015).
• Întrebaţi ce părere au despre Principesa Margareta în calitate de Custode al Coroanei Regale a României, aproape 40% dintre cei chestionaţi au declarat că au o părere bună (33,6%) și foarte bună (6,1%). 38,8% dintre respondenți au o părere nici bună, nici proastă, 10,4% proastă, iar 3% foarte proastă, în timp ce 8,1% nu știu sau nu răspund. Să nu uităm însă că regele Mihai era identificat în cea mai mare măsură cu Casa Regală a României și această succesiune de atribuții va avea nevoie de timp pentru a fi „absorbită” de public.
• În eventualitatea organizării unui referendum privind schimbarea formei de guvernământ a României, 53,3% dintre români ar vota împotriva monarhiei și pentru menținerea republicii, în timp ce 24,5% ar vota în favoarea monarhiei. Un procent semnificativ dintre cei chestionați (22,2%)  nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Față de sondajele precedente, se remarcă o scădere a ponderii celor care ar opta pentru monarhie ca formă de guvernământ, de la 30,2% în mai 2015, la 29,1% în septembrie 2015, până la 24,5% în luna martie a acestuia an. În ciuda imaginii favorabile de care se bucură instituția Casei Regale, ieșirea din scenă a regelui Mihai și scandalurile recente care au zguduit familia regală au afectat negativ atractivitatea ideii de monarhie în ochii românilor. Procentul rămâne însă cel puțin interesant. Preluarea de către Principesa Margareta a poziției de Custode nu reușește, cel puțin pentru moment, să compenseze acest deficit imagologic, mai ales că popularitatea Principesei se află sub cea a Casei Regale.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]