REVOLUŢIA

• 33,5% dintre români cred că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat voinţa poporului român care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. 33,4% cred că mai degrabă a fost o lovitură de stat dată de persoane care au încercat să îl îndepărteze pe Ceauşescu, în timp ce 20,9% consideră că evenimentele au fost consecinţa deciziei marilor puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de est. La 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, opiniile cu privire la evenimentul de atunci sunt foarte împărțite. Acest lucru poate fi pus în primul rând pe seama unei cunoașteri precare a evenimentelor, pe fondul multitudinii de scenarii vehiculate în spațiul public de-a lungul anilor, care au alimentat percepții diferite la nivelul publicului larg. Concluzia acestor cifre care nu indică o percepție clară este că populația mai degrabă nu cunoaște cauzele și semnificațiile evenimentului care a dus la schimbarea regimului politic din România. Cu cât ne îndepărtăm temporal de momentul 1989, percepția publică se diluează, mai ales în lipsa unei analize istorice clare a evenimentelor.
• Pe segmente de vârstă, cei mai convinşi de autenticitatea revoluţiei sunt românii peste 50 de ani (36,4% dintre ei cred că a fost voinţa poporului). Cei între 31-50 de ani (34,7% dintre ei) şi cei peste 50 de ani (35,8% dintre ei) sunt în cea mai mare proporţie convinşi şi de varianta loviturii de stat.
• Cea mai mare proporţie de non-răspunsuri (28,2% din acest segment) apare la cei sub 30 de ani. De altfel, e de aşteptat ca segmentul de vârstă 18-30 să fie cel mai neinformat asupra evenimentelor din decembrie 1989, în condițiile în care în 1989 respondenţii din această categorie aveau maxim 5 ani ori s-au născut ulterior.
• 49,5% dintre respondenţi cred că evenimentele din decembrie 1989 au fost iniţiate din interiorul României, în timp ce 36,2% cred că au fost iniţiate din afara României. Iarăşi, cele mai multe non-răspunsuri (26,9%) sunt la segmentul care nu a avut contact direct cu perioada – 18-30 de ani. Percepția este ceva mai clară în acest caz, aproape jumătate din populație localizând în interiorul țării sursa schimbării de regim. Cu toate acestea, numărul foarte mare de non-răspunsuri indică un grad de necunoaștere mare asupra acestui eveniment major al unei istorii recente încă insuficient analizate.
• 78,3% dintre români nu cred că ştiu adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Este un procent foarte mare care indică indubitabil faptul că, la 25 de ani de la schimbarea de regim, românii nu consideră că au informațiile necesare cu privire la evenimentele de atunci. 16,8% consideră că ştiu adevărul. Segmentul peste 50 de ani crede în măsură mai mare decât celelalte că ştie adevărul despre evenimente – fapt natural având în vedere că e generaţia cea mai ataşată de revoluţie şi cea mai direct informată în chestiune.
• Legat de rolul jucat de diferite personalităţi la evenimentele din decembrie 1989: cea mai bună imagine o are regretatul Sergiu Nicolaescu (45,3% apreciază un rol mai degrabă pozitiv), urmat de Petre Roman (44,8% pozitiv), Ion Iliescu (41,2%) şi Mircea Dinescu (39,9%). Cei patru nominalizați înregistrează un bilanț pozitiv din punctul de vedere al percepțiilor favorabile compartiv cu cele defavorabile, cu precizarea că în cazul lui Ion Iliescu cele două grupuri sunt foarte apropiate ca pondere.
• Următoarele persoanje înregistrează un bilanț negativ, ponderea celor care percepții defavorabile fiind mai mare decât a celor cu percepții favorabile. Silviu Brucan e văzut cu un rol mai degrabă pozitiv de 32,9% dintre români, Laszlo Tokes de 25,8%. Dan Iosif e apreciat ca având un rol pozitiv de 23% dintre români, Victor Athanasie Stănculescu – 22%, Gelu Voican Voiculescu – 20,4%, Virgil Măgureanu – 19,4%.
• Cele mai puţin cunoscute personaje de la revoluţie sunt, pe indicatorul de mai sus, Dan Iosif – 16,7% nu au auzit de el, Virgil Măgureanu – 15,8%, Victor Stănculescu – 12,1%, Silviu Brucan – 10,6%, Gelu Voican Voiculescu – 10%.
• Persoanele peste 50 de ani apreciază de regulă mai mult decât celelalte segmente de vârstă rolul personajelor centrale ale evenimentelor din decembrie 1989. Persoanele între 18 şi 30 de ani declară că au cele mai puţine informaţii despre evenimente sau persoanele implicate.
• 68,4% dintre români cred că procesul soţilor Ceauşescu a fost un proces incorect. 12,7% cred că a fost un proces corect.
• Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „După ce a trecut un timp de la revoluţie, spaţiul public şi mediatic românesc a acreditat şi opiniile critice privind procesul soţilor Ceauşescu. Pe măsură ce o serie de elemente legate de revoluţie s-au dovedit a  fi manipulări sau, în orice caz, nu atât de clare pe cât păreau în epocă, s-a instituţionalizat şi ideea neajunsurilor juridice legate de procesul soţilor Ceauşescu. Asta nu înseamnă că românii consideră că Ceauşeştii sunt nevinovaţi. Vorbim strict despre cât de mult a respectat procesul condiţiile unui act juridic democratic.”
• 70,7% dintre români cred că verdictul în procesul soţilor Ceauşescu a fost unul incorect, 10,7% consideră că a fost corect. 9,1% nu cunosc evenimentul, 9,5% non-răspunsuri. Și aici, răspunsurile sunt puternic influențat de doi factori. Percepția unui proces incorect din punct de vedere juridic care influențează evident și percepția asupra verdictului și, posibil, valorile acumulate în ultimii 25 de ani de democrație care judecă într-o cheie mai critică ideea de pedeapsă cu moartea în fața plutonului de execuție.
• Persoanele peste 30 de ani cred în mult mai mare măsură decât cele sub 30 de ani că a fost vorba de un proces incorect. Desigur, cele mai multe non-răspunsuri apar la segmentul 18-31 de ani.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. REVOLUTIA[:en]REVOLUŢIA

• 33,5% dintre români cred că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat voinţa poporului român care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. 33,4% cred că mai degrabă a fost o lovitură de stat dată de persoane care au încercat să îl îndepărteze pe Ceauşescu, în timp ce 20,9% consideră că evenimentele au fost consecinţa deciziei marilor puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de est. La 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, opiniile cu privire la evenimentul de atunci sunt foarte împărțite. Acest lucru poate fi pus în primul rând pe seama unei cunoașteri precare a evenimentelor, pe fondul multitudinii de scenarii vehiculate în spațiul public de-a lungul anilor, care au alimentat percepții diferite la nivelul publicului larg. Concluzia acestor cifre care nu indică o percepție clară este că populația mai degrabă nu cunoaște cauzele și semnificațiile evenimentului care a dus la schimbarea regimului politic din România. Cu cât ne îndepărtăm temporal de momentul 1989, percepția publică se diluează, mai ales în lipsa unei analize istorice clare a evenimentelor.
• Pe segmente de vârstă, cei mai convinşi de autenticitatea revoluţiei sunt românii peste 50 de ani (36,4% dintre ei cred că a fost voinţa poporului). Cei între 31-50 de ani (34,7% dintre ei) şi cei peste 50 de ani (35,8% dintre ei) sunt în cea mai mare proporţie convinşi şi de varianta loviturii de stat.
• Cea mai mare proporţie de non-răspunsuri (28,2% din acest segment) apare la cei sub 30 de ani. De altfel, e de aşteptat ca segmentul de vârstă 18-30 să fie cel mai neinformat asupra evenimentelor din decembrie 1989, în condițiile în care în 1989 respondenţii din această categorie aveau maxim 5 ani ori s-au născut ulterior.
• 49,5% dintre respondenţi cred că evenimentele din decembrie 1989 au fost iniţiate din interiorul României, în timp ce 36,2% cred că au fost iniţiate din afara României. Iarăşi, cele mai multe non-răspunsuri (26,9%) sunt la segmentul care nu a avut contact direct cu perioada – 18-30 de ani. Percepția este ceva mai clară în acest caz, aproape jumătate din populație localizând în interiorul țării sursa schimbării de regim. Cu toate acestea, numărul foarte mare de non-răspunsuri indică un grad de necunoaștere mare asupra acestui eveniment major al unei istorii recente încă insuficient analizate.
• 78,3% dintre români nu cred că ştiu adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Este un procent foarte mare care indică indubitabil faptul că, la 25 de ani de la schimbarea de regim, românii nu consideră că au informațiile necesare cu privire la evenimentele de atunci. 16,8% consideră că ştiu adevărul. Segmentul peste 50 de ani crede în măsură mai mare decât celelalte că ştie adevărul despre evenimente – fapt natural având în vedere că e generaţia cea mai ataşată de revoluţie şi cea mai direct informată în chestiune.
• Legat de rolul jucat de diferite personalităţi la evenimentele din decembrie 1989: cea mai bună imagine o are regretatul Sergiu Nicolaescu (45,3% apreciază un rol mai degrabă pozitiv), urmat de Petre Roman (44,8% pozitiv), Ion Iliescu (41,2%) şi Mircea Dinescu (39,9%). Cei patru nominalizați înregistrează un bilanț pozitiv din punctul de vedere al percepțiilor favorabile compartiv cu cele defavorabile, cu precizarea că în cazul lui Ion Iliescu cele două grupuri sunt foarte apropiate ca pondere.
• Următoarele persoanje înregistrează un bilanț negativ, ponderea celor care percepții defavorabile fiind mai mare decât a celor cu percepții favorabile. Silviu Brucan e văzut cu un rol mai degrabă pozitiv de 32,9% dintre români, Laszlo Tokes de 25,8%. Dan Iosif e apreciat ca având un rol pozitiv de 23% dintre români, Victor Athanasie Stănculescu – 22%, Gelu Voican Voiculescu – 20,4%, Virgil Măgureanu – 19,4%.
• Cele mai puţin cunoscute personaje de la revoluţie sunt, pe indicatorul de mai sus, Dan Iosif – 16,7% nu au auzit de el, Virgil Măgureanu – 15,8%, Victor Stănculescu – 12,1%, Silviu Brucan – 10,6%, Gelu Voican Voiculescu – 10%.
• Persoanele peste 50 de ani apreciază de regulă mai mult decât celelalte segmente de vârstă rolul personajelor centrale ale evenimentelor din decembrie 1989. Persoanele între 18 şi 30 de ani declară că au cele mai puţine informaţii despre evenimente sau persoanele implicate.
• 68,4% dintre români cred că procesul soţilor Ceauşescu a fost un proces incorect. 12,7% cred că a fost un proces corect.
• Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „După ce a trecut un timp de la revoluţie, spaţiul public şi mediatic românesc a acreditat şi opiniile critice privind procesul soţilor Ceauşescu. Pe măsură ce o serie de elemente legate de revoluţie s-au dovedit a  fi manipulări sau, în orice caz, nu atât de clare pe cât păreau în epocă, s-a instituţionalizat şi ideea neajunsurilor juridice legate de procesul soţilor Ceauşescu. Asta nu înseamnă că românii consideră că Ceauşeştii sunt nevinovaţi. Vorbim strict despre cât de mult a respectat procesul condiţiile unui act juridic democratic.”
• 70,7% dintre români cred că verdictul în procesul soţilor Ceauşescu a fost unul incorect, 10,7% consideră că a fost corect. 9,1% nu cunosc evenimentul, 9,5% non-răspunsuri. Și aici, răspunsurile sunt puternic influențat de doi factori. Percepția unui proces incorect din punct de vedere juridic care influențează evident și percepția asupra verdictului și, posibil, valorile acumulate în ultimii 25 de ani de democrație care judecă într-o cheie mai critică ideea de pedeapsă cu moartea în fața plutonului de execuție.
• Persoanele peste 30 de ani cred în mult mai mare măsură decât cele sub 30 de ani că a fost vorba de un proces incorect. Desigur, cele mai multe non-răspunsuri apar la segmentul 18-31 de ani.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

[:]

MONARHIE vs. REPUBLICĂ

• În eventualitatea organizării unui referendum privind opțiunea pentru monarhie sau republică, 58,2% dintre români rămân fideli opţiunii republicane. 20,4% ar opta pentru monarhie, totul pe fondul unui număr semnificativ nehotărâţi (13,8%) şi de non-răspunsuri (7,7%).
• Republica pare a fi cu atât mai populară cu cât creşte vârsta respondenţilor: 50% din segmentul 18-30 de ani ar opta pentru republică, 59,4% din segmentul 31-50 de ani şi 61,3% din cei de peste 50 de ani.
• Opţiunea pentru monarhie nu depinde foarte mult de vârstă – 21,4% dintre cei între 18 şi 30 de ani, 18,9% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 20,9% din cei peste 50 de ani ar vota pentru monarhie la un referendum pe aceată temă.
• Nehotărârea pare a fi mai degrabă opusul republicanismului din punct de vedere al distribuţiei pe segmente de vârstă: cu cât creşte vârsta, cu atât scade procentul de nehotărâţi – 18,1% dintre cei între 18 şi 30 de ani se declară nehotărâţi în privinţa unei alegeri între monarhie şi republică, 14,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 11,1% dintre cei peste 50 de ani.
• 29,5% dintre români cred că ar fi fost mai bine în România dacă monarhia ar fi fost adoptată imediat după 1989. 21,4% cred că ar fi fost mai rău, în timp ce 21% nu cred că ar fi fost vreo schimbare dacă România devenea monarhie după 1989. De asemenea, un număr impresionant de non-răspunsuri – 28,2%.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Opţiunea pentru monarhie este interesantă cantitativ – cam o cincime din populaţie -, dar rămâne încă o opţiune la marginea sistemului politic românesc actual. Probabil de aici şi popularitatea, atâta cât este, a alternativei monarhice. Probabil nu este neapărat alternativa la republică, ci mai degrabă alternativa la sistemul şi clasa politică de care populaţia este dezamăgită. Dificultatea alegerii între sistemul republican şi monarhic este marcată şi de numărul impresionant de nehotărâţi şi non-răspunsuri.”
• Pe criteriul vârstei, cele mai semnificative diferenţe se înregistrează la răspunsul conform căruia, în eventualitatea instaurării monarhiei în România după 1989, lucrurile ar fi stat mai rău decât acum: 13,9% dintre cei între 18 şi 30 de ani aleg această variantă, 19,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, la fel ca 26,6% din segmentul de peste 50 de ani.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Monarhie vs. Republica[:en]MONARHIE vs. REPUBLICĂ

• În eventualitatea organizării unui referendum privind opțiunea pentru monarhie sau republică, 58,2% dintre români rămân fideli opţiunii republicane. 20,4% ar opta pentru monarhie, totul pe fondul unui număr semnificativ nehotărâţi (13,8%) şi de non-răspunsuri (7,7%).
• Republica pare a fi cu atât mai populară cu cât creşte vârsta respondenţilor: 50% din segmentul 18-30 de ani ar opta pentru republică, 59,4% din segmentul 31-50 de ani şi 61,3% din cei de peste 50 de ani.
• Opţiunea pentru monarhie nu depinde foarte mult de vârstă – 21,4% dintre cei între 18 şi 30 de ani, 18,9% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 20,9% din cei peste 50 de ani ar vota pentru monarhie la un referendum pe aceată temă.
• Nehotărârea pare a fi mai degrabă opusul republicanismului din punct de vedere al distribuţiei pe segmente de vârstă: cu cât creşte vârsta, cu atât scade procentul de nehotărâţi – 18,1% dintre cei între 18 şi 30 de ani se declară nehotărâţi în privinţa unei alegeri între monarhie şi republică, 14,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, respectiv 11,1% dintre cei peste 50 de ani.
• 29,5% dintre români cred că ar fi fost mai bine în România dacă monarhia ar fi fost adoptată imediat după 1989. 21,4% cred că ar fi fost mai rău, în timp ce 21% nu cred că ar fi fost vreo schimbare dacă România devenea monarhie după 1989. De asemenea, un număr impresionant de non-răspunsuri – 28,2%.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Opţiunea pentru monarhie este interesantă cantitativ – cam o cincime din populaţie -, dar rămâne încă o opţiune la marginea sistemului politic românesc actual. Probabil de aici şi popularitatea, atâta cât este, a alternativei monarhice. Probabil nu este neapărat alternativa la republică, ci mai degrabă alternativa la sistemul şi clasa politică de care populaţia este dezamăgită. Dificultatea alegerii între sistemul republican şi monarhic este marcată şi de numărul impresionant de nehotărâţi şi non-răspunsuri.”
• Pe criteriul vârstei, cele mai semnificative diferenţe se înregistrează la răspunsul conform căruia, în eventualitatea instaurării monarhiei în România după 1989, lucrurile ar fi stat mai rău decât acum: 13,9% dintre cei între 18 şi 30 de ani aleg această variantă, 19,4% dintre cei între 31 şi 50 de ani, la fel ca 26,6% din segmentul de peste 50 de ani.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

ATUNCI vs. ACUM

• Românii cred în proporție de 40,5% că la 25 de ani de la căderea comunismului viața în România e mai rea decât înainte de 1989. 32,9% cred că este mai bună, 17,2% că este la fel.
• Impresia că viața este acum mai rea decât atunci crește o dată cu vârsta: 30,7% dintre cei până în 30 de ani, 40% dintre cei între 31 și 50 de ani și 45,8% dintre cei peste 50 de ani cred că viața este mai rea acum. La celelalte variante de răspuns distribuțiile pe categorii de vârstă sunt mai apropiate unele de altele.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: “O diferență semnificativă se constată la non-răspunsuri: per total, 9,4% au ales nu știu/ nu răspund, dar din interiorul categoriei 18-30 de ani 21,8% au ales acest tip de răspuns. Deci foarte mulți. De altfel, este și segmentul de vârstă care nu are amintiri personale relevante despre perioada anterioară Revoluției”.
• 52% dintre români cred că în următorii 25 de ani viața în România va fi mai bună decât azi. 23,3% cred că va fi la fel, 12% că va fi mai rea (non-răspunsuri, 12,7%).
• Cel mai optimist segment de populație este cel între 31-50 de ani (58,6% din această categorie crede că va fi mai bine).
• În continuare am solicitat respondenților să evalueze mai multe sectoare economico-sociale, astăzi comparativ cu perioada anterioară lui decembrie 1989:
• Sunt apreciate ca mergând mai bine acum decât înainte de 1989 transportul public (63,4% mai bine acum, 27% mai bine înainte de 89), turismul (56,5% acum, 33,3% înainte), apărarea țării (56,4% acum, 31,1% înainte), politica externă (54,3% acum, 26,8% înainte), justiția (49,9% acum, 38,2% atunci), administrația publică (45,6% acum, 36,6% atunci).
• Sunt considerate ca mergând mai degrabă mai rău decât înainte de 1989 sănătatea (40,1% mai bine acum, 51,3% mai bine atunci), ordinea publică (37,8% mai bine acum, 52% mai bine atunci), educația (31,1% acum, 60% atunci), agricultura (28% acum, 62,1% atunci), industria (24% mai bine acum, 66,9% mai bine atunci).
• Deși apărarea țării și politica externă sunt date de mulți teoreticieni ca fiind puncte tari în imaginarul popular despre epoca Ceaușescu, vedem că o serie de evoluții pozitive din ultimii ani pe aceste domenii (apartenența României la NATO și UE de exemplu) ajung să puncteze decisiv la aceste capitole pentru perioada postdecembristă.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Au fost, pe de altă parte, considerate ca mergând mai prost decât în perioada comunistă sectoare percepute de public a fi afectate de o anumită dezordine, cumva specifică tranziției din România: siguranța publică (evident că un stat totalitar lasă aparența unei ordini publice mai bune decât unul democratic sau în tranziție spre un sistem liberal-democratic), sănătatea, educația (cu nenumăratele lor reforme), industria și agricultura, veritabile “mărci” ale dictaturilor de dezvoltare, dar puse la pământ, într-un fel sau altul, de tranziție”.
• Pe segmente de vârstă, se observă că românii între 31 și 50 de ani și cei peste 50 de ani fac o analiză mai detaliată a sectoarelor în discuție, diferențele de scor între înainte și după fiind mai accentuate decât la sectorul 18-30 de ani (care nu are de altfel informații din perspectiva experienței personale pentru o comparație obiectivă).
• 81,8% dintre români sunt de acord că după 25 de ani de democrație România este o țară mai liberă (14,5% nu sunt de acord). 45,9% cred că România este acum o țară mai unită (46,5% cred că nu) și 44,7% sunt de acord că România este o țară mai sigură decât înainte de 89 (48,5% nu sunt de acord).
• 41,6% dintre români cred că acum suntem o țară mai prosperă (52,4% împotrivă) și doar 39,8% cred că după 25 de ani în România este mai multă dreptate (53,9% cred că nu).
• Pe diferite segmente de vârstă nu sunt decalaje mari de percepție cu excepția indicatorului libertate: 75,6% acord că România este acum o țară mai liberă la cei între 18-30 de ani, 86,4% la 31-50 de ani, 81,4% la cei peste 50 de ani. Ca tendință generală însă, cu excepția capitolului libertate, românii între 18 și 30 de ani par să aprecieze mai pozitiv evoluția postdecembristă a unor itemi din listă (vizibil la percepția unității și prosperității). Dar, repetăm, la această categorie nu există termenul direct de comparație.
• 89,8% dintre români apreciază ca o schimbare pozitivă (buna si foarte buna) după 1989 dobândirea dreptului de a călători și munci în străinătate, 94,9% consideră tot ca o schimbare pozitivă dreptul de a ne alege conducătorii.
• 92,9% dintre respondenți consideră de asemenea o schimbare pozitivă căpătarea dreptului de a merge și a ne stabili oriunde în țară. 90% consideră bune și foarte bune libertatea presei și libertate de expresie.
• De asemenea, 86,8% dintre români apreciază tot ca o schimbare în bine și foarte bine faptul că după 1989 au început să apară mult mai multe bunuri și servicii pe piață, în timp ce 81,2% văd ca pozitivă apariția firmelor private.
• 75,8% consideră o schimbare bună și foarte bună apariția mai multor partide după 1989, în timp ce doar 37,3% consideră ca pozitivă privatizarea marilor întreprinderi care au aprținut statului în socialism.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: “Ce ne spun acești indicatori? Simplu – românii nu sunt sub nicio formă atașați de comunism. Chiar atunci când par că regretă aspecte ale societății socialiste, nu este vorba de un regret ideologic și, cum ne arată cifrele de mai sus, în niciun caz de unul valoric. Este cel mult vorba de cateva aspecte funcționale percepute ca mergând mai bine atunci decât acum, majoritatea din jurul ideii siguranței și predictibilității zilei de mâine. Lucruri pe care, până la urmă, trebuie să le asigure și un capitalism care chiar funcționează”.
• Dacă ne uităm pe distribuția răspunsurilor pe vârste observăm: cu cât crește vârsta, cu atât scade opinia favorabilă despre privatizarea întreprinderilor de stat; cei între 31-50 de ani apreciază în mai mare măsură decât cei peste 50 de ani pluripartidismul (80,5% vs. 72,8%) (probabil că, în cazul ultimului segment, persoanele peste o anumită vârstă, obișnuite într-un sistem cu partid unic, nu îl văd atât de negativ precum cei ceva mai tineri). Un mic paradox apare în legătură cu cei între 18 și 30 de ani – doar 74,8% consideră pluralismul politic o schimbare bună și foarte bună – probabil rezultatul nemulțumirilor uzuale legate de clasa politică actuală.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Acum vs. Atunci[:en]ATUNCI vs. ACUM

• Românii cred în proporție de 40,5% că la 25 de ani de la căderea comunismului viața în România e mai rea decât înainte de 1989. 32,9% cred că este mai bună, 17,2% că este la fel.
• Impresia că viața este acum mai rea decât atunci crește o dată cu vârsta: 30,7% dintre cei până în 30 de ani, 40% dintre cei între 31 și 50 de ani și 45,8% dintre cei peste 50 de ani cred că viața este mai rea acum. La celelalte variante de răspuns distribuțiile pe categorii de vârstă sunt mai apropiate unele de altele.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: “O diferență semnificativă se constată la non-răspunsuri: per total, 9,4% au ales nu știu/ nu răspund, dar din interiorul categoriei 18-30 de ani 21,8% au ales acest tip de răspuns. Deci foarte mulți. De altfel, este și segmentul de vârstă care nu are amintiri personale relevante despre perioada anterioară Revoluției”.
• 52% dintre români cred că în următorii 25 de ani viața în România va fi mai bună decât azi. 23,3% cred că va fi la fel, 12% că va fi mai rea (non-răspunsuri, 12,7%).
• Cel mai optimist segment de populație este cel între 31-50 de ani (58,6% din această categorie crede că va fi mai bine).
• În continuare am solicitat respondenților să evalueze mai multe sectoare economico-sociale, astăzi comparativ cu perioada anterioară lui decembrie 1989:
• Sunt apreciate ca mergând mai bine acum decât înainte de 1989 transportul public (63,4% mai bine acum, 27% mai bine înainte de 89), turismul (56,5% acum, 33,3% înainte), apărarea țării (56,4% acum, 31,1% înainte), politica externă (54,3% acum, 26,8% înainte), justiția (49,9% acum, 38,2% atunci), administrația publică (45,6% acum, 36,6% atunci).
• Sunt considerate ca mergând mai degrabă mai rău decât înainte de 1989 sănătatea (40,1% mai bine acum, 51,3% mai bine atunci), ordinea publică (37,8% mai bine acum, 52% mai bine atunci), educația (31,1% acum, 60% atunci), agricultura (28% acum, 62,1% atunci), industria (24% mai bine acum, 66,9% mai bine atunci).
• Deși apărarea țării și politica externă sunt date de mulți teoreticieni ca fiind puncte tari în imaginarul popular despre epoca Ceaușescu, vedem că o serie de evoluții pozitive din ultimii ani pe aceste domenii (apartenența României la NATO și UE de exemplu) ajung să puncteze decisiv la aceste capitole pentru perioada postdecembristă.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Au fost, pe de altă parte, considerate ca mergând mai prost decât în perioada comunistă sectoare percepute de public a fi afectate de o anumită dezordine, cumva specifică tranziției din România: siguranța publică (evident că un stat totalitar lasă aparența unei ordini publice mai bune decât unul democratic sau în tranziție spre un sistem liberal-democratic), sănătatea, educația (cu nenumăratele lor reforme), industria și agricultura, veritabile “mărci” ale dictaturilor de dezvoltare, dar puse la pământ, într-un fel sau altul, de tranziție”.
• Pe segmente de vârstă, se observă că românii între 31 și 50 de ani și cei peste 50 de ani fac o analiză mai detaliată a sectoarelor în discuție, diferențele de scor între înainte și după fiind mai accentuate decât la sectorul 18-30 de ani (care nu are de altfel informații din perspectiva experienței personale pentru o comparație obiectivă).
• 81,8% dintre români sunt de acord că după 25 de ani de democrație România este o țară mai liberă (14,5% nu sunt de acord). 45,9% cred că România este acum o țară mai unită (46,5% cred că nu) și 44,7% sunt de acord că România este o țară mai sigură decât înainte de 89 (48,5% nu sunt de acord).
• 41,6% dintre români cred că acum suntem o țară mai prosperă (52,4% împotrivă) și doar 39,8% cred că după 25 de ani în România este mai multă dreptate (53,9% cred că nu).
• Pe diferite segmente de vârstă nu sunt decalaje mari de percepție cu excepția indicatorului libertate: 75,6% acord că România este acum o țară mai liberă la cei între 18-30 de ani, 86,4% la 31-50 de ani, 81,4% la cei peste 50 de ani. Ca tendință generală însă, cu excepția capitolului libertate, românii între 18 și 30 de ani par să aprecieze mai pozitiv evoluția postdecembristă a unor itemi din listă (vizibil la percepția unității și prosperității). Dar, repetăm, la această categorie nu există termenul direct de comparație.
• 89,8% dintre români apreciază ca o schimbare pozitivă (buna si foarte buna) după 1989 dobândirea dreptului de a călători și munci în străinătate, 94,9% consideră tot ca o schimbare pozitivă dreptul de a ne alege conducătorii.
• 92,9% dintre respondenți consideră de asemenea o schimbare pozitivă căpătarea dreptului de a merge și a ne stabili oriunde în țară. 90% consideră bune și foarte bune libertatea presei și libertate de expresie.
• De asemenea, 86,8% dintre români apreciază tot ca o schimbare în bine și foarte bine faptul că după 1989 au început să apară mult mai multe bunuri și servicii pe piață, în timp ce 81,2% văd ca pozitivă apariția firmelor private.
• 75,8% consideră o schimbare bună și foarte bună apariția mai multor partide după 1989, în timp ce doar 37,3% consideră ca pozitivă privatizarea marilor întreprinderi care au aprținut statului în socialism.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: “Ce ne spun acești indicatori? Simplu – românii nu sunt sub nicio formă atașați de comunism. Chiar atunci când par că regretă aspecte ale societății socialiste, nu este vorba de un regret ideologic și, cum ne arată cifrele de mai sus, în niciun caz de unul valoric. Este cel mult vorba de cateva aspecte funcționale percepute ca mergând mai bine atunci decât acum, majoritatea din jurul ideii siguranței și predictibilității zilei de mâine. Lucruri pe care, până la urmă, trebuie să le asigure și un capitalism care chiar funcționează”.
• Dacă ne uităm pe distribuția răspunsurilor pe vârste observăm: cu cât crește vârsta, cu atât scade opinia favorabilă despre privatizarea întreprinderilor de stat; cei între 31-50 de ani apreciază în mai mare măsură decât cei peste 50 de ani pluripartidismul (80,5% vs. 72,8%) (probabil că, în cazul ultimului segment, persoanele peste o anumită vârstă, obișnuite într-un sistem cu partid unic, nu îl văd atât de negativ precum cei ceva mai tineri). Un mic paradox apare în legătură cu cei între 18 și 30 de ani – doar 74,8% consideră pluralismul politic o schimbare bună și foarte bună – probabil rezultatul nemulțumirilor uzuale legate de clasa politică actuală.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

ÎNTRE VEST SI EST

• La întrebarea – La 25 de ani de la căderea comunismului, dvs. care credeți că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare? – marea majoritate a românilor (86,1%) indică direcția Vest (UE, NATO). Doar 5,2% indică direcția EST (Rusia), în timp ce 8,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Persoanele active (31-50) susțin în proporția cea mai mare direcția Vest (89,4%).
• La întrebarea ”Care este, în opinia dvs. țara care a influențat cel mai mult, în bine, evoluția României în ultimii 25 de ani?” Statele Unite ale Americii conduc detașat, 36,9% considerând că această țară a influențat pozitiv evoluția României în ultimii 25 de ani. Clasamentul este completat de Germania (18,4%), scor influențat probabil conjunctural și de contextul electoral al alegerii lui Klaus Iohannis. Pe locul 3 se află Franța cu 4,4% din opțiuni. Urmează, în ordine, Marea Britanie (4%), Rusia (3,8%), Italia (2,8%),  Spania (2,1%), China (0,9%). 0,8% indică altă țară, în timp ce 25,8% nu știu sa nu răspund la această întrebare.
• Tinerii și persoanele active consideră în proporție ceva mai mare decât media că SUA au influențat în bine cel mai mult evoluția României în ultimii 25 de ani.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Alături de adeziunea față de democrație, opțiunea consolidată a imensei majorități a românilor pentru Occident (UE, NATO) în dauna Eurasiei (Rusia) reprezintă marele câștig al ultimilor 25 de ani. Din punctul de vedere al valorilor și al reperelor de civilizație modernă, românii nu mai au dubii. Atât populația, cât și conducerea politică rezoneză în aceeași direcție, ceea ce face din România unul dintre cei mai puternici piloni occidentali în această parte a lumii”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Vest vs. Est

 [:en]ÎNTRE VEST SI EST

• La întrebarea – La 25 de ani de la căderea comunismului, dvs. care credeți că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare? – marea majoritate a românilor (86,1%) indică direcția Vest (UE, NATO). Doar 5,2% indică direcția EST (Rusia), în timp ce 8,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Persoanele active (31-50) susțin în proporția cea mai mare direcția Vest (89,4%).
• La întrebarea ”Care este, în opinia dvs. țara care a influențat cel mai mult, în bine, evoluția României în ultimii 25 de ani?” Statele Unite ale Americii conduc detașat, 36,9% considerând că această țară a influențat pozitiv evoluția României în ultimii 25 de ani. Clasamentul este completat de Germania (18,4%), scor influențat probabil conjunctural și de contextul electoral al alegerii lui Klaus Iohannis. Pe locul 3 se află Franța cu 4,4% din opțiuni. Urmează, în ordine, Marea Britanie (4%), Rusia (3,8%), Italia (2,8%),  Spania (2,1%), China (0,9%). 0,8% indică altă țară, în timp ce 25,8% nu știu sa nu răspund la această întrebare.
• Tinerii și persoanele active consideră în proporție ceva mai mare decât media că SUA au influențat în bine cel mai mult evoluția României în ultimii 25 de ani.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Alături de adeziunea față de democrație, opțiunea consolidată a imensei majorități a românilor pentru Occident (UE, NATO) în dauna Eurasiei (Rusia) reprezintă marele câștig al ultimilor 25 de ani. Din punctul de vedere al valorilor și al reperelor de civilizație modernă, românii nu mai au dubii. Atât populația, cât și conducerea politică rezoneză în aceeași direcție, ceea ce face din România unul dintre cei mai puternici piloni occidentali în această parte a lumii”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 [:]

COMUNISM SAU DEMOCRAȚIE?

• Deschidem seria de micro-studii dedicate împlinirii a 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989 cu o întrebare esențială privind opțiunile alternative ale românilor între comunism și democrație.
• La întrebarea generică – Dacă ați avea posibilitatea să alegeți acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) așa cum era înainte de 1989 și DEMOCRAȚIE (regim democratic cu economie liberă, de piață), dvs. ce ați alege? – marea majoritate a populației (80,9%) preferă democrația, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Având în vedere că testarea opiniilor cu privire la comunism vizează un regim care a dispărut în urmă cu 25 de ani, prin urmare, o parte semnificativă a populației nu are o memorie personală asupra acelei perioade, am împărțit indicatorul socio-demografic – vârstă în 3 categorii:
  • Categoria 18 – 30 de ani, adică respondenți care s-au născut fie după 1989 fie aveau maxim 5 ani în 1989, amintirile lor despre acea perioadă provenind din surse intermediare (rude, prieteni, școală, mass-media).
  • Categoria 31-50 de ani, care în 1989 avea între 6 și 25 de ani, adică persoane care au urmat parțial sau integral procesul educațional în perioada comunistă, având și elemente de memorie personală cu privire la acea perioadă. Astăzi, acest grup formează populația activă.
  • Categoria care are astăzi peste 50 de ani și care în 1989 avea peste 25 de ani, formând în acel moment grupul de populație activă, oamenii care au cunoscut cel mai bine, din punctul de vedere al experienței personale, regumul comunist (s-au născut, au fost educați și au muncit în perioada comunistă).
• Opțiunea pentru comunism este cea mai puternică în rândul categoriei ”peste 50 de ani”, cei care în 1989 aveau peste 25 de ani (18,8% ar alege comunismul în dauna democrației). Cu toate acestea, chiar și în rândul acestei categorii care are un nivel ridicat de cunoaștere asupra acelei perioade, 77% ar alege, dacă ar avea posibilitatea, regimul democratic cu economie liberă de piață.
• Generația 31-50 de ani, care cuprinde tinerii care au ieșit în stradă în 1989 pare a fi cea mai atașată de democrație, 85% alegând regimul democratic cu economie liberă de piață în dauna comunismului ca regim autoritar cu economie planificată controlată de stat.
• Remus Ștefureac, politolog – director INSCOP: ”După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democrație este puternică. În ciuda dificultăților sociale ale perioadei de tranziție și a unor neîmpliniri ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democrației precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au atașat de democrație. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câștig pentru națiunea română obținut în acest sfert de secol”.

CANDIDAȚI IPOTETICI: PCR ȘI NICOLAE CEAUȘESCU

• INSCOP Research a oferit participanților la sondaj ocazia unui exercițiu de imaginație, adresând două întrebări cu privire la opinia față de ipoteza unei candidaturi Partidului Comunist Român și a lui Nicolae Ceaușescu la alegerile parlamentare, respectiv prezidențiale din zilele noastre.
• Dacă s-ar reînființa Partidul Comunist Român cu aceleași obiective politice precum înainte de 1989 și ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar pune ștampila pe acest partid în timp ce 8,1% nu sunt hotărâți. 72,9% nu ar vota PCR în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare. După cum era de așteptat, categoria ”peste 50 de ani” ar vota în proporția cea mai mare PCR (18%), în timp ce tinerii ar vota în proporția cea mai mică acest partid (10%), procent totuși deloc de neglijat dacă adăugăm faptul că 12,2% dintre tinerii de 18-30 de ani nu sunt hotărâți dacă ar vota sau nu un asemenea partid. Rata cea mai ridicată de respingere a ipotezei unui vot pentru PCR este înregistrată în rândul categoriei 31-50 de ani (tinerii din 1989).
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democrației. Dacă avem în vedere și ponderea nehotărâților, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau in calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deși elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei șesimi dintre români. Practic, este bazinul potențial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PPDD si PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariția unor noi formațiuni de nișă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016.”
• Dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidențiale, 17,1% dintre români i-ar acorda votul. 70,9% nu ar lua în considerare acest lucru, 7,2% sunt nehotărți, iar 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Nicolae Ceaușescu pare ușor mai popular decât Partidul Comunist Român. Cei de peste 50 de ani (peste 25 de ani în 1989) reprezintă categoria de vârstă care l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), iar cei mai ostili lui Ceaușescu sunt categoria 31-50 de ani (tinerii din 1989) care ar vota pentru Nicolae Ceaușescu doar în proporție de 12,8%. Un scor surprinzător de ridicat ar obține fostul președinte comunist în rândul tinerilor de 18-30 de ani (născuți fie după 1989, fie care aveau maxim 5 ani atunci): 15,5% declară că ar vota cu Nicolale Ceaușescu dacă ar putea candida la alegerile prezidențiale.

TOPUL PREȘEDINȚILOR DIN ULTIMII 25 DE ANI

• La întrebarea, Care dintre cei 3 președinți ai României din ultimii 25 de ani credeți că a facut cele mai bune lucruri pentru țară, Traian Băsescu se clasează pe primul loc cu 30,3% dintre opțiuni. El este urmat de Ion Iliescu cu 23,8% și Emil Constantinescu (19,6%). Un procent important de 26,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opțiunile pentru Traian Băsescu sunt mai puternice în rândul tinerilor (34%) care indică și cel mai mare nivel al non-răspunsurilor (37,4%).
• De asemenea, Traian Băsescu beneficiază de un plus de recunoaștere în rândul persoanelor active (31-50 de ani). La nivelul acestei categorii de vârstă, Emil Constantinescu trece pe locul 2 cu 22,5%, iar Ion Iliescu coboară pe locul 3 (18,3%).
• Pentru persoanele de peste 50 de ani, cel mai bun președinte din ultimii 25 de ani este Ion Iliescu (32%), urmat de Traian Băsescu (26,6%) și Emil Constantinescu (20,7%).
• În comparație cu Nicolae Ceaușescu, opiniile românilor cu privire la cei trei sunt mai nuanțate. Emil Constantinescu și Traian Băsescu își dispută primul loc cu 49,9%, respectiv 49,3% dintre români care cred că cei doi au fost mai buni decât Nicolae Ceaușescu. Despre Ion Iliescu, 39,1% cred că a fost mai bun decât Nicolae Ceaușescu.
• 19,1% spun că Emil Constantinescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 24,1% spun că Traian Băsescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 23,9% spun că Ion Iliescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu.
• În rândul tinerilor (18-30 de ani), Traian Băsescu este considerat mai bun decât Nicolae Ceaușescu într-o proporție mai mare (48,7%), comparativ cu Emil Constantinescu considerat mai bun decât Ceaușescu de 37,8%). Ponderea tinerilor care îl consideră pe Ion Iliescu mai rău decât Nicolae Ceaușescu este ușor mai mare (26,9%, comparativ cu 25,2% care îl consideră mai bun).
• În rândul persoanelor active (31-50 de ani), Emil Constantinescu trece pe primul loc în topul opiniilor favorabile comparativ cu Nicolae Ceaușescu (55,3% cred că a fost mai bun decât Ceaușescu). Despre Traian Băsescu au această opinie 53,9%, iar despre Ion Iliescu 38,3%.
• În rândul persoanelor vârstnice (peste 50 de ani), Emil Constantinescu se menține pe primul loc cu 51,9% dintre respondenții de peste 50 de ani care cred că Emil Constantinescu a fost un președinte mai bun decât Nicolae Ceaușescu. Ion Iliescu trece e locul 2 cu 46,7% opțiuni pozitive, în timp ce Traian Băsescu coboară pe locul 3 cu 46% răspunsuri favorabile.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Traian Băsescu este perceput drept cel care a făcut cele mai multe lucruri bune dintre președinții post-decembriști, cu precizarea că nu vorbim despre o opinie majoritară, ci de o împărțire relativ echilibrată a părerilor. În comparație cu Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu recuperează probabil în contextul în care este perceput drept cel mai democratic dintre cei trei președinți post-decembriști, în contrast cu Nicolae Ceaușescu, exponentul prin excelență al regimului dictatorial”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014 PCR, Ceausescu, presedinti, comunism vs democratie[:en] 

COMUNISM SAU DEMOCRAȚIE?

• Deschidem seria de micro-studii dedicate împlinirii a 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989 cu o întrebare esențială privind opțiunile alternative ale românilor între comunism și democrație.
• La întrebarea generică – Dacă ați avea posibilitatea să alegeți acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) așa cum era înainte de 1989 și DEMOCRAȚIE (regim democratic cu economie liberă, de piață), dvs. ce ați alege? – marea majoritate a populației (80,9%) preferă democrația, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Având în vedere că testarea opiniilor cu privire la comunism vizează un regim care a dispărut în urmă cu 25 de ani, prin urmare, o parte semnificativă a populației nu are o memorie personală asupra acelei perioade, am împărțit indicatorul socio-demografic – vârstă în 3 categorii:
  • Categoria 18 – 30 de ani, adică respondenți care s-au născut fie după 1989 fie aveau maxim 5 ani în 1989, amintirile lor despre acea perioadă provenind din surse intermediare (rude, prieteni, școală, mass-media).
  • Categoria 31-50 de ani, care în 1989 avea între 6 și 25 de ani, adică persoane care au urmat parțial sau integral procesul educațional în perioada comunistă, având și elemente de memorie personală cu privire la acea perioadă. Astăzi, acest grup formează populația activă.
  • Categoria care are astăzi peste 50 de ani și care în 1989 avea peste 25 de ani, formând în acel moment grupul de populație activă, oamenii care au cunoscut cel mai bine, din punctul de vedere al experienței personale, regumul comunist (s-au născut, au fost educați și au muncit în perioada comunistă).
• Opțiunea pentru comunism este cea mai puternică în rândul categoriei ”peste 50 de ani”, cei care în 1989 aveau peste 25 de ani (18,8% ar alege comunismul în dauna democrației). Cu toate acestea, chiar și în rândul acestei categorii care are un nivel ridicat de cunoaștere asupra acelei perioade, 77% ar alege, dacă ar avea posibilitatea, regimul democratic cu economie liberă de piață.
• Generația 31-50 de ani, care cuprinde tinerii care au ieșit în stradă în 1989 pare a fi cea mai atașată de democrație, 85% alegând regimul democratic cu economie liberă de piață în dauna comunismului ca regim autoritar cu economie planificată controlată de stat.
• Remus Ștefureac, politolog – director INSCOP: ”După 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, adeziunea românilor pentru democrație este puternică. În ciuda dificultăților sociale ale perioadei de tranziție și a unor neîmpliniri ale regimului democratic – încrederea în structurile cheie ale democrației precum Parlamentul sau partidele politice rămâne mică – imensa majoritate a românilor s-au atașat de democrație. În termeni istorici, acesta reprezintă cel mai mare câștig pentru națiunea română obținut în acest sfert de secol”.

CANDIDAȚI IPOTETICI: PCR ȘI NICOLAE CEAUȘESCU

• INSCOP Research a oferit participanților la sondaj ocazia unui exercițiu de imaginație, adresând două întrebări cu privire la opinia față de ipoteza unei candidaturi Partidului Comunist Român și a lui Nicolae Ceaușescu la alegerile parlamentare, respectiv prezidențiale din zilele noastre.
• Dacă s-ar reînființa Partidul Comunist Român cu aceleași obiective politice precum înainte de 1989 și ar avea posibilitatea să candideze la alegerile parlamentare, 14,2% dintre români ar pune ștampila pe acest partid în timp ce 8,1% nu sunt hotărâți. 72,9% nu ar vota PCR în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare. După cum era de așteptat, categoria ”peste 50 de ani” ar vota în proporția cea mai mare PCR (18%), în timp ce tinerii ar vota în proporția cea mai mică acest partid (10%), procent totuși deloc de neglijat dacă adăugăm faptul că 12,2% dintre tinerii de 18-30 de ani nu sunt hotărâți dacă ar vota sau nu un asemenea partid. Rata cea mai ridicată de respingere a ipotezei unui vot pentru PCR este înregistrată în rândul categoriei 31-50 de ani (tinerii din 1989).
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Procentul voturilor favorabile PCR este identic cu procentul celor care preferă comunismul în dauna democrației. Dacă avem în vedere și ponderea nehotărâților, putem vorbi astăzi de un bazin de 15-20% de români care iau in calcul un vot pentru Partidul Comunist Român la 25 de ani de la scoaterea sa în afara legii. Deși elementele de nostalgie s-au disipat în timp, ele rămân încă active la nivelul unei șesimi dintre români. Practic, este bazinul potențial al unui ipotetic partid comunist sau al unor partide anti-sistem. Acest bazin a fost preluat la alegerile parlamentare din 2012 de PPDD si PRM, dar în acest moment este mai degrabă nereprezentat, ceea ce ar putea duce la apariția unor noi formațiuni de nișă care să valorifice acest electorat în perspectiva alegerilor din 2016.”
• Dacă Nicolae Ceaușescu ar putea candida astăzi la alegerile prezidențiale, 17,1% dintre români i-ar acorda votul. 70,9% nu ar lua în considerare acest lucru, 7,2% sunt nehotărți, iar 4,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Nicolae Ceaușescu pare ușor mai popular decât Partidul Comunist Român. Cei de peste 50 de ani (peste 25 de ani în 1989) reprezintă categoria de vârstă care l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu în proporția cea mai mare (21,1%), iar cei mai ostili lui Ceaușescu sunt categoria 31-50 de ani (tinerii din 1989) care ar vota pentru Nicolae Ceaușescu doar în proporție de 12,8%. Un scor surprinzător de ridicat ar obține fostul președinte comunist în rândul tinerilor de 18-30 de ani (născuți fie după 1989, fie care aveau maxim 5 ani atunci): 15,5% declară că ar vota cu Nicolale Ceaușescu dacă ar putea candida la alegerile prezidențiale.

TOPUL PREȘEDINȚILOR DIN ULTIMII 25 DE ANI

• La întrebarea, Care dintre cei 3 președinți ai României din ultimii 25 de ani credeți că a facut cele mai bune lucruri pentru țară, Traian Băsescu se clasează pe primul loc cu 30,3% dintre opțiuni. El este urmat de Ion Iliescu cu 23,8% și Emil Constantinescu (19,6%). Un procent important de 26,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opțiunile pentru Traian Băsescu sunt mai puternice în rândul tinerilor (34%) care indică și cel mai mare nivel al non-răspunsurilor (37,4%).
• De asemenea, Traian Băsescu beneficiază de un plus de recunoaștere în rândul persoanelor active (31-50 de ani). La nivelul acestei categorii de vârstă, Emil Constantinescu trece pe locul 2 cu 22,5%, iar Ion Iliescu coboară pe locul 3 (18,3%).
• Pentru persoanele de peste 50 de ani, cel mai bun președinte din ultimii 25 de ani este Ion Iliescu (32%), urmat de Traian Băsescu (26,6%) și Emil Constantinescu (20,7%).
• În comparație cu Nicolae Ceaușescu, opiniile românilor cu privire la cei trei sunt mai nuanțate. Emil Constantinescu și Traian Băsescu își dispută primul loc cu 49,9%, respectiv 49,3% dintre români care cred că cei doi au fost mai buni decât Nicolae Ceaușescu. Despre Ion Iliescu, 39,1% cred că a fost mai bun decât Nicolae Ceaușescu.
• 19,1% spun că Emil Constantinescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 24,1% spun că Traian Băsescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu. 23,9% spun că Ion Iliescu a fost un președinte mai rău decât Nicolae Ceaușescu.
• În rândul tinerilor (18-30 de ani), Traian Băsescu este considerat mai bun decât Nicolae Ceaușescu într-o proporție mai mare (48,7%), comparativ cu Emil Constantinescu considerat mai bun decât Ceaușescu de 37,8%). Ponderea tinerilor care îl consideră pe Ion Iliescu mai rău decât Nicolae Ceaușescu este ușor mai mare (26,9%, comparativ cu 25,2% care îl consideră mai bun).
• În rândul persoanelor active (31-50 de ani), Emil Constantinescu trece pe primul loc în topul opiniilor favorabile comparativ cu Nicolae Ceaușescu (55,3% cred că a fost mai bun decât Ceaușescu). Despre Traian Băsescu au această opinie 53,9%, iar despre Ion Iliescu 38,3%.
• În rândul persoanelor vârstnice (peste 50 de ani), Emil Constantinescu se menține pe primul loc cu 51,9% dintre respondenții de peste 50 de ani care cred că Emil Constantinescu a fost un președinte mai bun decât Nicolae Ceaușescu. Ion Iliescu trece e locul 2 cu 46,7% opțiuni pozitive, în timp ce Traian Băsescu coboară pe locul 3 cu 46% răspunsuri favorabile.
• Remus Ștefureac, politolog-director INSCOP: ”Traian Băsescu este perceput drept cel care a făcut cele mai multe lucruri bune dintre președinții post-decembriști, cu precizarea că nu vorbim despre o opinie majoritară, ci de o împărțire relativ echilibrată a părerilor. În comparație cu Nicolae Ceaușescu, Emil Constantinescu recuperează probabil în contextul în care este perceput drept cel mai democratic dintre cei trei președinți post-decembriști, în contrast cu Nicolae Ceaușescu, exponentul prin excelență al regimului dictatorial”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

• Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituții, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluții sau involuții semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie.

INSTITUŢII POLITICE

• În cazul instituţiilor politice apar câteva modificări faţă de tendinţele anterioare, pe fondul încheierii şi începerii unui nou ciclu politic marcat de alegerile prezidenţiale din noiembrie. Curtea Constituţională continuă tendinţa de creştere începută în octombrie şi ajunge la o cotă de 36,4% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,5% în octombrie (procentele sunt calculate ca de obicei, fără non-răspunsuri). Încrederea în primării (37,9% faţă de 42,7% în octombrie) şi consilii judeţene (26% faţă de 29,7%) suferă o mică prăbuşire explicabilă probabil prin faptul că o serie de reprezentanţi ai celor două tipuri de instituţii au apărut în media în ultima vreme asociaţi cu cazuri de corupţie. În acelaşi timp, ultimele luni au avut în centru mai degrabă instituţia prezidenţială aşa că nu prea au existat oportunităţi pentru primării şi consilii judeţene de a atrage atenţia într-o manieră pozitivă.
• Partidele rămân cele mai lipsite de încredere instituţii politice (12%, de la 10,9% în octombrie) cu o evoluţie relativ constantă pe durata întregului an. În mod surprinzător, încrederea în parlament înregistrează o creştere – 19,7% faţă de 16,8% în octombrie. Datele fiind culese imediat după alegeri, e posibil ca Parlamentul să fi impresionat pozitiv publicul prin voturile date pentru suspendarea imunităţii unor membri ai săi anchetaţi în cazuri de corupţie, în săptămâna de după turul doi.
• Preşedinţia este instituţia care beneficiază de o creştere uriaşă, de la 17,8% la 43,9% încredere multă şi foarte multă (din totalul populaței fără non-răspunsuri). Faptul este absolut normal având în vedere investiţia de încredere pe care publicul o face în câştigătorul alegerilor, aflat şi la prima prezenţă atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cât şi în cea de preşedinte. Preşedinţia este echivalată de cei mai mulţi respondenţi cu persoana preşedintelui, neerodată în raport cu funcţia în acest caz.
• Guvernul îşi continuă tendinţa de erodare uşoară, dar de lungă durată a încrederii (25,5% faţă de 27% în octombrie), firească în condițiile în care ne aflăm deja la jumătatea ciclului normal de 4 ani dintre alegerile parlamentare.

INSTITUŢII EXECUTIVE

• Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 76,1% (faţă de 69,2% în octombrie), Jandarmeria 65,3% (față de 60,3% în octombrie), DNA 55,8% (față de 48,3% în octombrie), SRI 52,6% (faţă de 48,2%), Poliţia 51,4% (faţă de 47% în octombrie), BNR 51,3% (faţă de 49,6% în octombrie), SIE 46,8% (faţă de 45,9%), Agenția de Integritate (ANI) 39,2% (37% în octombrie 2014).
• Toate instituţiile din listă au înregistrat creşteri faţă de măsurătoarea anterioară. Schimbările sunt consecinţa percepţiei publice că în ultima vreme justiţia a fost foarte activă – cele mai semnificative creşteri de încredere sunt legate de instituţiile cu atribuţii de un fel sau altul în domeniul anticorupţiei sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliţie, ANI.
• Armata şi Jandarmeria beneficiază, de asemenea, de creşteri semnificative de încredere. În cazul Armatei, remarcăm un record absolut, depășirea în premieră și într-o marjă foarte mare a pragului de 70% cu 76,1% încredere multă și foarte multă.

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

• Topul încrederii în instituţiile sociale sau private rămâne dominat în continuare de Biserică cu 60,6% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), în scădere faţă de 62,4% în octombrie.
• Biserica este urmată de Universităţi cu 43,8% faţă de 40,3% în octombrie 2014, presă 32,5% (faţă de 37,4% în octombrie), organizaţiile societăţii civile 28,6% (faţă de 27,4%), Patronate 21,8% (faţă de 20% în octombrie 2014), Sindicate 18,7% (faţă de 22,4% în octombrie) şi Bănci, 17% (faţă de 18,7% în octombrie). Ierarhia nu este schimbată semnificativ față de măsurătoarea anterioară.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

• Ierarhia este următoarea: UE – 56,6% (48,8% în octombrie), NATO – 54,6% (51,7% în octombrie), ONU – 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeană – 50,8% (45,2% în octombrie), Parlamentul European – 50,8% (45,1% în octombrie), Banca Mondială – 39,8% (36,1% în octombrie), FMI – 30% (28,7% în octombrie).
• Schimbarea semnificativă faţă de măsurătoarea din octombrie ţine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creștere record de aproape opt procente față de măsurătoarea din octombrie. Totodată, de remarcat sunt creşterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană şi Parlamentul European. Ca observaţie generală, toate instituţiile din listă şi-au continuat creşterea constantă în încredere pe care au avut-o pe tot parcursul anului.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Incredere in institutii[:en]ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

• Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituții, o mare parte dintre acestea cunoscând evoluții sau involuții semnificative comparativ cu măsurătoarea din luna octombrie.

INSTITUŢII POLITICE

• În cazul instituţiilor politice apar câteva modificări faţă de tendinţele anterioare, pe fondul încheierii şi începerii unui nou ciclu politic marcat de alegerile prezidenţiale din noiembrie. Curtea Constituţională continuă tendinţa de creştere începută în octombrie şi ajunge la o cotă de 36,4% încredere multă şi foarte multă, faţă de 33,5% în octombrie (procentele sunt calculate ca de obicei, fără non-răspunsuri). Încrederea în primării (37,9% faţă de 42,7% în octombrie) şi consilii judeţene (26% faţă de 29,7%) suferă o mică prăbuşire explicabilă probabil prin faptul că o serie de reprezentanţi ai celor două tipuri de instituţii au apărut în media în ultima vreme asociaţi cu cazuri de corupţie. În acelaşi timp, ultimele luni au avut în centru mai degrabă instituţia prezidenţială aşa că nu prea au existat oportunităţi pentru primării şi consilii judeţene de a atrage atenţia într-o manieră pozitivă.
• Partidele rămân cele mai lipsite de încredere instituţii politice (12%, de la 10,9% în octombrie) cu o evoluţie relativ constantă pe durata întregului an. În mod surprinzător, încrederea în parlament înregistrează o creştere – 19,7% faţă de 16,8% în octombrie. Datele fiind culese imediat după alegeri, e posibil ca Parlamentul să fi impresionat pozitiv publicul prin voturile date pentru suspendarea imunităţii unor membri ai săi anchetaţi în cazuri de corupţie, în săptămâna de după turul doi.
• Preşedinţia este instituţia care beneficiază de o creştere uriaşă, de la 17,8% la 43,9% încredere multă şi foarte multă (din totalul populaței fără non-răspunsuri). Faptul este absolut normal având în vedere investiţia de încredere pe care publicul o face în câştigătorul alegerilor, aflat şi la prima prezenţă atât în postura de candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cât şi în cea de preşedinte. Preşedinţia este echivalată de cei mai mulţi respondenţi cu persoana preşedintelui, neerodată în raport cu funcţia în acest caz.
• Guvernul îşi continuă tendinţa de erodare uşoară, dar de lungă durată a încrederii (25,5% faţă de 27% în octombrie), firească în condițiile în care ne aflăm deja la jumătatea ciclului normal de 4 ani dintre alegerile parlamentare.

INSTITUŢII EXECUTIVE

• Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 76,1% (faţă de 69,2% în octombrie), Jandarmeria 65,3% (față de 60,3% în octombrie), DNA 55,8% (față de 48,3% în octombrie), SRI 52,6% (faţă de 48,2%), Poliţia 51,4% (faţă de 47% în octombrie), BNR 51,3% (faţă de 49,6% în octombrie), SIE 46,8% (faţă de 45,9%), Agenția de Integritate (ANI) 39,2% (37% în octombrie 2014).
• Toate instituţiile din listă au înregistrat creşteri faţă de măsurătoarea anterioară. Schimbările sunt consecinţa percepţiei publice că în ultima vreme justiţia a fost foarte activă – cele mai semnificative creşteri de încredere sunt legate de instituţiile cu atribuţii de un fel sau altul în domeniul anticorupţiei sau cele tangente acestora: DNA, SRI, Poliţie, ANI.
• Armata şi Jandarmeria beneficiază, de asemenea, de creşteri semnificative de încredere. În cazul Armatei, remarcăm un record absolut, depășirea în premieră și într-o marjă foarte mare a pragului de 70% cu 76,1% încredere multă și foarte multă.

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

• Topul încrederii în instituţiile sociale sau private rămâne dominat în continuare de Biserică cu 60,6% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), în scădere faţă de 62,4% în octombrie.
• Biserica este urmată de Universităţi cu 43,8% faţă de 40,3% în octombrie 2014, presă 32,5% (faţă de 37,4% în octombrie), organizaţiile societăţii civile 28,6% (faţă de 27,4%), Patronate 21,8% (faţă de 20% în octombrie 2014), Sindicate 18,7% (faţă de 22,4% în octombrie) şi Bănci, 17% (faţă de 18,7% în octombrie). Ierarhia nu este schimbată semnificativ față de măsurătoarea anterioară.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

• Ierarhia este următoarea: UE – 56,6% (48,8% în octombrie), NATO – 54,6% (51,7% în octombrie), ONU – 51,6% (49,2% în octombrie), Comisia Europeană – 50,8% (45,2% în octombrie), Parlamentul European – 50,8% (45,1% în octombrie), Banca Mondială – 39,8% (36,1% în octombrie), FMI – 30% (28,7% în octombrie).
• Schimbarea semnificativă faţă de măsurătoarea din octombrie ţine de trecerea UE de pe locul 3 pe locul 1 în ierarhie, cu o creștere record de aproape opt procente față de măsurătoarea din octombrie. Totodată, de remarcat sunt creşterile semnificative ale cotelor de încredere în Comisia Europeană şi Parlamentul European. Ca observaţie generală, toate instituţiile din listă şi-au continuat creşterea constantă în încredere pe care au avut-o pe tot parcursul anului.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

MANDATUL PREȘEDINTELUI

• Românii consideră că prioritățile președintelui sunt următoarele: să creeze locuri de muncă – 34,1% (față de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Constituției – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupția – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate națională a României – 10,2% (9,2% în septembrie), să susțină măsuri de protecție socială – 4,8% (față de 5,6% la măsurătoarea precedentă). Observăm că respondenții atribuie președintelui o prioritate din zona principalelor îngrijorări de pe agenda populației – locurile de muncă, nu tocmai consonantă cu „fișa postului de președinte”, dar și una clasică pentru această poziție (garantarea Constituției și a respectării legii).
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Se poate observa că, deși măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorități, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidați, ci au ținut mai degraba de profilul pe care românii îl dau funcției prezidențiale”.
• Principalele surse de îngrijorare pentru populația României sunt: diminuarea veniturilor – 23% (16% în mai 2014, 20,2% în februarie 2014), starea de sănătate – 20,1% (17% mai 2014, 15,4% februarie 2014), creșterea prețurilor – 19% (față de 24,5% în mai 2014 și 25,5% în februarie 2014), pierderea locului de muncă – 14,5% (22,7% mai 2014, 23,8% februarie 2014), posibilitatea unui conflict în zonă – 9,1% (9,9% mai 2014, 4,1% februarie 2014), calamități naturale – 3,6% (2,6% în mai 2014, 3,3% în februarie 2014). Primele două surse de îngrijorare par a se fi agravat serios față de prima jumătate a anului, în timp ce, tot față de prima jumătate a anului, a mai scăzut teama față de creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă (dar și aici, nivelul de îngrijorare rămâne la cote semnificative). Teama față de un conflict în zonă, pe fondul mediatizării crizei din Ucraina, rămâne în jurul nivelului cel mai înalt atins în acest an (în luna mai). În general însă, aspectele legate de politică externă generează mai puțină îngrijorare publicului decât problemele cotidiene.
• 74,2% dintre respondenți cred că alegerile i-au unit pe români (fapt oarecum paradoxal având în vedere sloganul de campanie al lui Victor Ponta). Procentul este calculat din total răspunsuri, deci fără cei care nu au răspuns la această întrebare, cu mențiunea că în chestionar nu a fost precizată în mod explicit opțiunea ”nu răspund”.
• 71,7% declară că sunt mulțumiți de rezultatul prezidențialelor (procent din total răspunsuri). 28,3% nu sunt mulțumiți de rezultatul alegerilor.
• 76,5% cred că președintele ales Klaus Johannis va fi un președinte diferit față Traian Băsescu (tot procent calculat din total răspunsuri), iar 23,5% că va fi un președinte la fel ca Traian Băsescu.
• 60,5% dintre cei care au ales o variantă de răspuns la întrebare cred că președintele Johannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta. Este un răspuns care arată dorința românilor de a se evita intrarea într-o criză politică și de a se pune capăt conflictelor excesive dintre președinte și primul-ministru percepute drept constisitoare din punct de vedere al interesului public.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Este posibil ca opțiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări și în următoarea perioadă, în funcție de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de președintele ales, de premier, de cele două mari partide – PSD și PNL -, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz”.
• 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca președintele și primul ministru să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc (43,1% susțin opusul acestei variante). Aceste opțiuni sunt alimentate atât de simpatizanții PSD, cât și de publicul votant al altor partide sau fără opțiuni partizane care dorește o situație politică de echilibru.
• 93,45% dintre români văd corupția ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice. Doar 6,6% consideră corupția un fenomen care afectează un singur partid politic. Este un răspuns net care arată nemulțumirea românilor față de ansamblul clasei politice vulnerabilă pe un subiect – corupția – foarte vizibil în ultima perioadă din perspectiva acțiunilor Direcție Naționale Anticorupție care vizează actori politici din toate partidele parlamentare.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Mandatul presedintelui[:en]MANDATUL PREȘEDINTELUI

• Românii consideră că prioritățile președintelui sunt următoarele: să creeze locuri de muncă – 34,1% (față de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Constituției – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupția – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate națională a României – 10,2% (9,2% în septembrie), să susțină măsuri de protecție socială – 4,8% (față de 5,6% la măsurătoarea precedentă). Observăm că respondenții atribuie președintelui o prioritate din zona principalelor îngrijorări de pe agenda populației – locurile de muncă, nu tocmai consonantă cu „fișa postului de președinte”, dar și una clasică pentru această poziție (garantarea Constituției și a respectării legii).
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Se poate observa că, deși măsurătoarea din septembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modificări semnificative în lista de priorități, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidați, ci au ținut mai degraba de profilul pe care românii îl dau funcției prezidențiale”.
• Principalele surse de îngrijorare pentru populația României sunt: diminuarea veniturilor – 23% (16% în mai 2014, 20,2% în februarie 2014), starea de sănătate – 20,1% (17% mai 2014, 15,4% februarie 2014), creșterea prețurilor – 19% (față de 24,5% în mai 2014 și 25,5% în februarie 2014), pierderea locului de muncă – 14,5% (22,7% mai 2014, 23,8% februarie 2014), posibilitatea unui conflict în zonă – 9,1% (9,9% mai 2014, 4,1% februarie 2014), calamități naturale – 3,6% (2,6% în mai 2014, 3,3% în februarie 2014). Primele două surse de îngrijorare par a se fi agravat serios față de prima jumătate a anului, în timp ce, tot față de prima jumătate a anului, a mai scăzut teama față de creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă (dar și aici, nivelul de îngrijorare rămâne la cote semnificative). Teama față de un conflict în zonă, pe fondul mediatizării crizei din Ucraina, rămâne în jurul nivelului cel mai înalt atins în acest an (în luna mai). În general însă, aspectele legate de politică externă generează mai puțină îngrijorare publicului decât problemele cotidiene.
• 74,2% dintre respondenți cred că alegerile i-au unit pe români (fapt oarecum paradoxal având în vedere sloganul de campanie al lui Victor Ponta). Procentul este calculat din total răspunsuri, deci fără cei care nu au răspuns la această întrebare, cu mențiunea că în chestionar nu a fost precizată în mod explicit opțiunea ”nu răspund”.
• 71,7% declară că sunt mulțumiți de rezultatul prezidențialelor (procent din total răspunsuri). 28,3% nu sunt mulțumiți de rezultatul alegerilor.
• 76,5% cred că președintele ales Klaus Johannis va fi un președinte diferit față Traian Băsescu (tot procent calculat din total răspunsuri), iar 23,5% că va fi un președinte la fel ca Traian Băsescu.
• 60,5% dintre cei care au ales o variantă de răspuns la întrebare cred că președintele Johannis ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să colaboreze cu guvernul Ponta. Este un răspuns care arată dorința românilor de a se evita intrarea într-o criză politică și de a se pune capăt conflictelor excesive dintre președinte și primul-ministru percepute drept constisitoare din punct de vedere al interesului public.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Este posibil ca opțiunile de răspuns pe această problemă să sufere modificări și în următoarea perioadă, în funcție de mesajele ce vor fi emise pe scena politică de președintele ales, de premier, de cele două mari partide – PSD și PNL -, sau de evenimentele din interiorul PSD, de exemplu. Există multe variabile necunoscute în acest caz”.
• 56,9% dintre cei care au răspuns consideră că este mai bine ca președintele și primul ministru să fie din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc (43,1% susțin opusul acestei variante). Aceste opțiuni sunt alimentate atât de simpatizanții PSD, cât și de publicul votant al altor partide sau fără opțiuni partizane care dorește o situație politică de echilibru.
• 93,45% dintre români văd corupția ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice. Doar 6,6% consideră corupția un fenomen care afectează un singur partid politic. Este un răspuns net care arată nemulțumirea românilor față de ansamblul clasei politice vulnerabilă pe un subiect – corupția – foarte vizibil în ultima perioadă din perspectiva acțiunilor Direcție Naționale Anticorupție care vizează actori politici din toate partidele parlamentare.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra clasamentului încrederii în personalitățile publice atât din punctul de vedere al ordinii, cât și al procentelor de încredere de care se bucură fiecare. Majoritatea actorilor politici măsurați cunosc un recul de credibilitate. Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis și sancționează restul oamenilor politici (cu mici excepții ale unor lideri care înregistrează creșteri foarte ușoare). Datele privind încrederea în personalități trebuie analizate cu reținere, ținând cont de contextul emoțional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci, poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoționale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, în contextul discursului public legat de schimbarea clasei politice”.
• Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale a avut un impact pozitiv spectaculos asupra încrederii în Klaus Iohannis care domină clasamentul cu 60% încredere multă și foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). De asemenea, spre deosebire de sondajele anterioare, Klaus Iohannis și-a rezolvat complet micile probleme de notorietate, aflându-se în prezent la un indice de 99%.
• Klaus Iohannis este urmat de Mugur Isărescu cu 45,7%, într-o ușoară creștere față de octombrie (42,6%).
• Pe locul 3 coboară premierul Victor Ponta care acumulează 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).
• Sorin Oprescu înregistrează de asemenea un recul. Ocupantul locului 4 înregistrează 23% încredere multă și foarte multă (27,3% în octombrie) și confirmă tendința descrescătoare instalată odată cu debutul toamnei.
• Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu aflat și el într-o scădere semnificativă (22,5%, comparativ cu 30,7% în octombrie).
• Traian Băsescu cunoaște un ușor reviriment acumulând 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie)
• Clasamentul încrederii în personalități este completat de George Maior cu 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban 11,6%, Emil Boc 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor 4,8% (7,1% în octombrie).

INTENȚIA DE VOT A PARTIDELOR

• Valul emoțional puternic provocat de rezultatul alegerilor prezidențiale are, pe moment, un impact important nu doar asupra încrederii în personalități, ci și asupra intenției de vot pentru partide. Succesul lui Klaus Iohannis propulsează puternic PNL – PDL care câștigă 10 procente comparativ cu măsurătoarea din octombrie, dar nu afectează semnificativ scorul Alianței PSD-UNPR-PC care pierde doar 3 procente.
• Precizare metodologică: în chestionar am utilizat formularea PNL – PDL pentru identificarea noului PNL în condițiile în care brandul PNL încă nu este suficient de bine consolidat pentru a identifica uniunea celor două partide.
• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obține 41,7% din voturi – cei care exprimă o opțiune de vot clară (față de 31,8% în octombrie), urmată de Alianța PSD-UNPR-PC cu 38,8% (41,9% în octombrie).
• Locul 3 este ocupat de Partidul Mișcarea Populară cu 5,6% (6,4% în octombrie), urmat de UDMR cu 5,1% (5,3% în octombrie).
• Restul partidelor măsurate nu ar trece pragul parlamentar de 5%: Partidul Liberal Reformator 3,3% (4,7% în octombrie), Partidul Poporului Dan Diaconescu 2,3% (3,9% în octombrie), Partidul România Mare 1,2% (2,8% în octombrie), PNȚCD 0,6% (față de 0,9% în octombrie) Alt partid 1,4%.
• Procentele se raportează la totalul celor care au exprimat o opțiune de vot. Raportat la totalul populației intervievate, 16,1% nu sunt hotărâți, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu știu sau nu răspund la întrebare.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”La fel ca și în cazul încrederii în personalitățile publice, intenția de vot pentru partide măsurată la două săptămâni după încheierea alegerilor prezidențiale trebuie analizată în contextul emoțional post-electoral. PNL-PDL beneficiază de perioada de grație specifică oricărei organizații politice care obține direct sau indirect, printr-un candidat prezidențial, un succes electoral semnficativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor persoanlități ale celor două partide cu certe probleme de imagine și reputație vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC, deși a suferit un eșec electoral, își păstrează un nivel ridicat de susținere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidențiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează. Și în cazul PSD, modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitățile certe de imagine ale unor personalități sau felul în care vor depăși testele finalului de an – noul buget si restructurarea guvernului – își vor pune amprenta asupra susținerii electorale a alianței și a PSD în mod special”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Incredere personalitati si vot partide

 [:en]ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂȚI

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Alegerile prezidențiale au avut un impact puternic asupra clasamentului încrederii în personalitățile publice atât din punctul de vedere al ordinii, cât și al procentelor de încredere de care se bucură fiecare. Majoritatea actorilor politici măsurați cunosc un recul de credibilitate. Practic, românii îl recompensează pe Klaus Iohannis și sancționează restul oamenilor politici (cu mici excepții ale unor lideri care înregistrează creșteri foarte ușoare). Datele privind încrederea în personalități trebuie analizate cu reținere, ținând cont de contextul emoțional rezultat după alegeri. Rămâne de văzut dacă scorurile actuale vor fi confirmate în sondajele din ianuarie-februarie. Până atunci, poza de moment reprezintă rezultatul încărcăturii emoționale intense de la nivelul opiniei publice, care evaluează actorii politici cu o grilă mai severă, posibil conjuncturală, în contextul discursului public legat de schimbarea clasei politice”.
• Astfel, rezultatul alegerilor prezidențiale a avut un impact pozitiv spectaculos asupra încrederii în Klaus Iohannis care domină clasamentul cu 60% încredere multă și foarte multă (35,2% la măsurătoarea din octombrie). De asemenea, spre deosebire de sondajele anterioare, Klaus Iohannis și-a rezolvat complet micile probleme de notorietate, aflându-se în prezent la un indice de 99%.
• Klaus Iohannis este urmat de Mugur Isărescu cu 45,7%, într-o ușoară creștere față de octombrie (42,6%).
• Pe locul 3 coboară premierul Victor Ponta care acumulează 26,1% încredere multă și foarte multă (comparativ cu 38,7% pe datele culese la începutul lunii octombrie).
• Sorin Oprescu înregistrează de asemenea un recul. Ocupantul locului 4 înregistrează 23% încredere multă și foarte multă (27,3% în octombrie) și confirmă tendința descrescătoare instalată odată cu debutul toamnei.
• Primarul Capitalei este urmat de Călin Popescu Tăriceanu aflat și el într-o scădere semnificativă (22,5%, comparativ cu 30,7% în octombrie).
• Traian Băsescu cunoaște un ușor reviriment acumulând 20,7% încredere (comparativ cu 17,3% în octombrie)
• Clasamentul încrederii în personalități este completat de George Maior cu 19% (21% în octombrie), Mircea Geoană 18,2% (24,4% în octombrie), Mihai Răzvan Ungureanu 17,8% (16,5% în octombrie), Cătălin Predoiu 15,7% (comparativ cu 12,2% în octombrie) Monica Macovei 15,6% (14,2% în octombrie), Crin Antonescu 14,3% (12,5% în octombrie), Vasile Blaga 12,5% (8,8% în octombrie), Ludovic Orban 11,6%, Emil Boc 11,3% (9,7% în octombrie), Ion Iliescu 10,8% (16,5% în octombrie), Theodor Stolojan 10,4% (13,3% în octombrie), Elena Udrea 10,4% (14% în octombrie), Liviu Dragnea 9,7% (15,6% în octombrie), Dan Diaconescu 7,9% (6,4% în octombrie), Laszlo Tokes 5,3% (3,2% în octombrie), Kelemen Hunor 4,8% (7,1% în octombrie).

INTENȚIA DE VOT A PARTIDELOR

• Valul emoțional puternic provocat de rezultatul alegerilor prezidențiale are, pe moment, un impact important nu doar asupra încrederii în personalități, ci și asupra intenției de vot pentru partide. Succesul lui Klaus Iohannis propulsează puternic PNL – PDL care câștigă 10 procente comparativ cu măsurătoarea din octombrie, dar nu afectează semnificativ scorul Alianței PSD-UNPR-PC care pierde doar 3 procente.
• Precizare metodologică: în chestionar am utilizat formularea PNL – PDL pentru identificarea noului PNL în condițiile în care brandul PNL încă nu este suficient de bine consolidat pentru a identifica uniunea celor două partide.
• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, asocierea PNL-PDL ar obține 41,7% din voturi – cei care exprimă o opțiune de vot clară (față de 31,8% în octombrie), urmată de Alianța PSD-UNPR-PC cu 38,8% (41,9% în octombrie).
• Locul 3 este ocupat de Partidul Mișcarea Populară cu 5,6% (6,4% în octombrie), urmat de UDMR cu 5,1% (5,3% în octombrie).
• Restul partidelor măsurate nu ar trece pragul parlamentar de 5%: Partidul Liberal Reformator 3,3% (4,7% în octombrie), Partidul Poporului Dan Diaconescu 2,3% (3,9% în octombrie), Partidul România Mare 1,2% (2,8% în octombrie), PNȚCD 0,6% (față de 0,9% în octombrie) Alt partid 1,4%.
• Procentele se raportează la totalul celor care au exprimat o opțiune de vot. Raportat la totalul populației intervievate, 16,1% nu sunt hotărâți, 4,7% nu merg la vot, iar 3,7% nu știu sau nu răspund la întrebare.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”La fel ca și în cazul încrederii în personalitățile publice, intenția de vot pentru partide măsurată la două săptămâni după încheierea alegerilor prezidențiale trebuie analizată în contextul emoțional post-electoral. PNL-PDL beneficiază de perioada de grație specifică oricărei organizații politice care obține direct sau indirect, printr-un candidat prezidențial, un succes electoral semnficativ. Rămâne de văzut în urma cercetărilor din lunile următoare dacă avansul PNL-PDL este unul conjunctural sau unul consistent pe termen mai lung. Gestiunea problemelor interne sau de altă natură, managementul resurselor umane mai ales în cazul unor persoanlități ale celor două partide cu certe probleme de imagine și reputație vor avea un impact asupra scorului electoral viitor al liberalilor. În ceea ce privește Alianța PSD-UNPR-PC, deși a suferit un eșec electoral, își păstrează un nivel ridicat de susținere, în marja scorului pe care îl avea înainte de alegerile prezidențiale, lucru care îi permite să joace în continuare un rol politic major în lunile care urmează. Și în cazul PSD, modul în care vor gestiona problemele interne, vulnerabilitățile certe de imagine ale unor personalități sau felul în care vor depăși testele finalului de an – noul buget si restructurarea guvernului – își vor pune amprenta asupra susținerii electorale a alianței și a PSD în mod special”.

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 [:]

PARTICIPAREA LA VOT

• La aproape două săptămâni după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie. Procentul uriaș al declarațiilor cu privire la participarea la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale trebuie înțeles într-un context mai larg.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Biroul Electoral Central a anunțat o rată de prezență la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanți declarați oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care între 3 și 3,5 milioane de cetățeni români sunt plecați peste granițe, iar marea lor majoritate sunt adulți, rezultă că populația cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puțin 3-3,5 milioane ce cetățeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP. Prin urmare, raportat la populația cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezența la urne pe data de 16 decembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel record de 75% – 80%! Diferența până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentația răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicație a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulților plecați de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam – în jur de 4 milioane – situație în care procentul real de prezență la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăși nivelul de 80%.”
• 13,5% declară că nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.
• Din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% declară că problemele apărute la secțiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% spun că au fost determinați să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% dintre cei care declară că au votat spun că problemele de la secțiile de vot din străinătate nu au contribut deloc la decizia lor de a veni la vot.
• În ceea ce privește opțiunea de vot, din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot , 22,5% spun că opțiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secțiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opțiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secțiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opțiunea lor de vot.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Rezultatele cercetării sunt clare și confirmă prin date sociologice explicațiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secțiile de vot din străinătate au influențat decisiv atât prezența mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât și opțiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din țară a fost schimbat de disfuncționalitățile organizatorice ale votului din diaspora.”

DIRECȚIA ȚĂRII

• Rezultatul alegerilor prezidențiale a produs o modificare spectaculoasă a indicatorului ”direcția înspre care se îndreaptă România”. Astfel, 56,3% dintre respondenți declară că România se îndreaptă într-o o direcție bună, mai mult decât dublu comparativ cu luna octombrie, când această opinie era împărtățită de doar 24,3% dintre respondenți.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Practic, simpatizanții ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului ”direcție bună” în condițiile în care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcție. Plusul față de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanții președintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanția unor schimbări în bine pentru România.”
• Corelat cu nivelul ridicat al celor care indică direcția bună, doar 31,5% mai susțin că lucrurile în România merg într-o direcție greșită (comparativ cu 68,2% care susțineau acest lucru în sondajul din luna octombrie).
• 12,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. Directia tarii si votul la alegerile prezidentiale[:en]PARTICIPAREA LA VOT

• La aproape două săptămâni după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 85,2% dintre români declară că au votat pe 16 noiembrie. Procentul uriaș al declarațiilor cu privire la participarea la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale trebuie înțeles într-un context mai larg.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Biroul Electoral Central a anunțat o rată de prezență la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane votanți declarați oficial de de Autoritatea Electorală Permanentă. În condițiile în care între 3 și 3,5 milioane de cetățeni români sunt plecați peste granițe, iar marea lor majoritate sunt adulți, rezultă că populația cu drept de vot rezidentă pe teritoriul României pe data de 16 decembrie era cu cel puțin 3-3,5 milioane ce cetățeni mai mică decât numărul total al alegătorilor comunicat de AEP. Prin urmare, raportat la populația cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezența la urne pe data de 16 decembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel record de 75% – 80%! Diferența până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentația răspunsului conformist care indică un comportament dezirabil social al celor care doresc să se asocieze cu un eveniment de maxim impact public. O altă posibilă explicație a cifrei de 85% ar putea fi legată de posibilitatea că numărul adulților plecați de pe teritoriul României să fie mai mare decât credeam – în jur de 4 milioane – situație în care procentul real de prezență la vot pe 16 noiembrie pe teritoriul României ar fi putut depăși nivelul de 80%.”
• 13,5% declară că nu s-au prezentat la vot, iar 1,3% nu răspund la această întrebare.
• Din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% declară că problemele apărute la secțiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% spun că au fost determinați să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% dintre cei care declară că au votat spun că problemele de la secțiile de vot din străinătate nu au contribut deloc la decizia lor de a veni la vot.
• În ceea ce privește opțiunea de vot, din totalul populației care declară că s-a prezentat la vot , 22,5% spun că opțiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secțiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opțiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secțiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opțiunea lor de vot.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Rezultatele cercetării sunt clare și confirmă prin date sociologice explicațiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secțiile de vot din străinătate au influențat decisiv atât prezența mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât și opțiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din țară a fost schimbat de disfuncționalitățile organizatorice ale votului din diaspora.”

DIRECȚIA ȚĂRII

• Rezultatul alegerilor prezidențiale a produs o modificare spectaculoasă a indicatorului ”direcția înspre care se îndreaptă România”. Astfel, 56,3% dintre respondenți declară că România se îndreaptă într-o o direcție bună, mai mult decât dublu comparativ cu luna octombrie, când această opinie era împărtățită de doar 24,3% dintre respondenți.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Practic, simpatizanții ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului ”direcție bună” în condițiile în care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcție. Plusul față de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanții președintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanția unor schimbări în bine pentru România.”
• Corelat cu nivelul ridicat al celor care indică direcția bună, doar 31,5% mai susțin că lucrurile în România merg într-o direcție greșită (comparativ cu 68,2% care susțineau acest lucru în sondajul din luna octombrie).
• 12,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).

METODOLOGIE

• ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

– 15 sondaje
– 116 micro-studii publicate pe teme de politica interna, internationala, economie, istorie, sport, societate, cultura
– 1815 aparitii in presa nationala (centrala, locala) si internationala.
– 236.000 de rezultate pe Google (INSCOP+ADEVARUL+SONDAJ)

MULTUMIM Adevarul pentru sustinerea acestui proiect si multumiri tuturor colegilor, prietenilor care au facut din Barometrul INSCOP-ADEVARUL un proiect unic in Romania.

www.inscop.ro