PERCEPŢII ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

• Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”): 45,5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44,7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce locuitorii din Moldova au cel mai ridicat grad de apreciere pozitivă a  regimului comunist.
• Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai: 44,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic. Distribuţia opiniei pe regiuni se păstrează în sensul unei aprecieri mai reduse a nivelui de trai de dinainte de 1989 în Banat-Crişana-Maramureş, comparativ cu o apreciere mai mare în Moldova.
• Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii: alimente şi căldură).
• Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului şi ale trecutului mai apropiat.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie Perceptii Comunism[:en] 

PERCEPŢII ASUPRA REGIMULUI COMUNIST

• Există o doză îngrijorătoare de apreciere pozitivă a regimului comunist în România (sociologii numesc acest fenomen „comunism rezidual”): 45,5% dintre respondenţi consideră că regimul comunist a fost un lucru rău pentru România, dar 44,7% cred că a fost un lucru bun. Procentul celor care sunt de părere că a fost un lucru bun creşte o dată cu vârsta subiecţilor şi scad o dată cu creşterea nivelului de educaţie. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cel mai scăzut grad de aprciere pozitivă a regimului comunist, comparativ cu alte regiuni, în timp ce locuitorii din Moldova au cel mai ridicat grad de apreciere pozitivă a  regimului comunist.
• Explicaţia este legată de evaluarea nivelului de trai: 44,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât azi, 33,6% cred că se trăia mai rău, 15,6% că se trăia la fel (nonrăspunsuri 6,4%). Opinia că se trăia mai bine e mai prezentă de la 50 de ani în sus, deci la segmentele demografice la care statutul asociat vârstei nu este probabil congruent cu cel socio-economic. Distribuţia opiniei pe regiuni se păstrează în sensul unei aprecieri mai reduse a nivelui de trai de dinainte de 1989 în Banat-Crişana-Maramureş, comparativ cu o apreciere mai mare în Moldova.
• Volumul mare de respondeţi care indică aprecierea pentru regimul comunist şi nivelul de trai din acea perioadă poate fi explicat ca o consecinţă a nemulţumirii cronice faţă de rezultatele economice şi sociale ale celor 25 de ani de regim capitalist-democratic, şi mai puţin printr-o valorizare în sine a regimului comunist din România în condiţiile în care acesta s-a remarcat, mai ales în anii `80, prin austeritatea extremă (lipsa elementelor esenţiale ale supravieţurii: alimente şi căldură).
• Răspunsurile surprinzătoare ale românilor la aceste întrebări trebuie interpretate aşadar în contextul mitizării unei perioade din urmă cu mai multe decenii, asupra căreia amintirile populaţiei sunt selective şi deformate de neîmplinirile prezentului şi ale trecutului mai apropiat.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

• Faţă de măsurătoarea anterioară, topul încrederii în personalităţile publice conţine o serie de evoluţii influenţate de evenimentele produse din septembrie şi până în prezent.
• Faţă de lunile trecute, Mugur Isărescu se distanţează pe prima poziţie în clasamentul încrederii cu 43% încredere multă şi foarte multă (comparativ cu cele 40,9% înregistrate la măsurătoarea din septembrie) şi foarte aproape de vârful atins în martie 2013 când guvernatorul BNR obţinea 44% încredere multă şi foarte multă.
• Mugur Isărescu este urmat în clasament de premierul Victor Ponta  cu 38,5% încredere multă şi foarte multă (39% în septembrie) şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu cu 34,3%, aflată într-o uşoară creştere faţă de septembrie când înregistra 33,5% încredere multă şi foarte multă. După scandalul „câinilor fără stăpân”, care i-a provocat o pierdere importantă a credibilităţii, Sorin Oprescu pare să se fi stabilizat în jurul cotei 33-34%, cu 4-5 procente sub nivelul înregistrat în prima parte a anului.
• Pe locul 4 în topul încrederii se situează primarul Sibiului, Klaus Iohannis care îşi consolidează tendinţa pozitivă de creştere cu 33,8% încredere multă şi foarte multă (32,9% luna trecută).

• Klaus Iohannis este urmat de liderul PNL, Crin Antonescu (30%), comparativ cu cele 30,8% procente înregistrate în septembrie şi Călin Popescu Tăriceanu (28,1%) comparativ cu 27,8% înregistrat în septembrie.
• Următorul clasat este Mircea Geoană cu 24,8%, aflat în creştere pe fondul reactivării politice în condiţiile în care în septembrie înregistra 22,6% încredere multă şi foarte multă.
• Fostul preşedinte PSD este urmat de Mihai Răzvan Ungureanu cu 24,2% (24% în septembrie) şi Traian Băsescu, aflat în scădere (23,3%, comparativ cu 24,5% în septembrie) probabil pe fondul suprapunerii perioadei de culegere a datelor cu vârful disputelor publice pe marginea achiziţiei terenului agricol din judeţul Călăraşi.
• Procente de sub 20% înregistrează Ion Iliescu (19,9% faţă de 21% în septembrie) Liviu Dragnea (19,5 faţă de 19,2% în septembrie), Theodor Stolojan (18,1% faţă de 17,3% în septembrie), Corneliu Vadim Tudor (17,5% faţă de 17,9% în septembrie), Emil Boc (15,6% faţă de 15,3% în septembrie), Cătălin Predoiu (14%, faţă de 14,4% în septembrie), Vasile Blaga (14,2%, faţă de 14% în septembrie), Elena Udrea (14,7%, faţă de 14,3% în septembrie), Dan Voiculescu (11,1%, faţă de 12,7% în septembrie), Dan Diaconescu (11,8%, faţă de 11,2%, în septembrie), Kelemen Hunor (8,6%, faţă de 9,9% în septembrie) şi Laszlo Tokes cu 7,3% faţă de 8% în septembrie.

OPŢIUNI PREZIDENŢIALE ALE ROMÂNILOR

• Cu un an înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, opţiunile de vot ale românilor pentru alegerea viitorului preşedinte sunt foarte neclare şi împărţite, într-un context marcat de necunoaşterea exactă a numelor candidaţilor pe fondul dezbaterilor publice asupra acestui subiect în ambele zone – putere şi opoziţie – ale scenei politice.
• Tocmai din acest motiv, am optat pentru o măsurare a opţiunilor românilor cu instrumente complementare:

–       o întrebare deschisă care are avantajul de a măsura inclusiv notorietatea candidaturilor şi a candidaţilor – esenţială în bătălia electorală de anul viitor.

–       o întrebare închisă, cu variante predefinite care simulează diverse variante de finale prezidenţiale (turul II) şi opţiunea populaţiei pentru actorii politici indicaţi, care are avantajul de a măsura suplimentar încrederea în deversele personalităţi şi capacitatea lor de a capta bazine electorale suplimentare, dincolo de publicul propriu.

OPŢIUNI PREZIDENŢIALE– întrebare deschisă

• În ceea ce priveşte opţiunile popopulaţie pentru alegerile prezidenţiale măsurate pe o întrebare deschisă, cei doi lideri ai USL se detaşează de restul personalităţilor menţionate, Victor Ponta întrunind 19,1%, în timp ce Crin Antonescu 17,8%.
• Cu toate acestea, 23,2% nu au o opţiune clară fiind fie nehotărâţi, fie optând pentru varianta Nu ştiu/Nu răspund.
• Cei doi lideri ai USL sunt urmaţi de Mugur Isărescu (7,2%), respectiv Mihai Răzvan Ungureanu (7,1%).
• Mai sunt menţionaţi cu procente de peste 3%, fostul candidat PSD la alegerile prezidenţiale din 2009 Mircea Geoană (3,8%), Sorin Oprescu (3,7%) şi Traian Băsescu (3,3%) – menţionat inerţial de o parte a respondenţilor.
• De asemenea, populaţia indică spontan şi alte nume: Corneliu Vadim Tudor (2,7%), Elena Udrea (2,2%), Dan Diaconescu (2,1%), Klaus Iohannis (2,1%), Emil Boc (1,2%) şi Cătălin Predoiu (1,1%) a cărui nume este indicat în premieră în mod spontant, chiar dacă de o parte încă redusă a populaţiei în condiţiile notorităţii scăzute a personajului politic.
• Conform răspunsurilor la întrebarea deschisă, candidaţii USL sau asociaţi USL ar obţine cumulat un scor de 46,5% din opţiunile populaţiei. Candidaţii opoziţiei (neasociaţi USL) ar obţine 30,2%.

OPŢIUNI PREZIDENŢIALE – finale prezidenţiale (simulări de tur II)

• În ceea ce priveşte distribuirea opţiunilor politice pe simulările de tur doi, s-au înregistrat următoarele rezultate:

–       Duelul Victor Ponta vs. Crin Antonescu: Premierul Victor Ponta ar câştiga o competiţie de tur 2 în faţa liderului PNL Crin Antonescu cu 56,3% vs. 43,4%. Comparativ, în luna martie, pe o întrebare care testa acelaşi duel, Victor Ponta era creditat cu 60% în timp ce Crin Antonescu obţinea 40%.

–       Duelul Mugur Isărescu vs. Victor Ponta: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu ar câştiga o competiţie de tur 2 pentru alegerile prezidenţiale în faţa lui premierului Victor Ponta cu 52,7% vs. 47,3%.  

–       Duelul Mugur Isărescu vs. Crin Antonescu: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu ar câştiga o competiţie de tur 2 pentru alegerile prezidenţiale în faţa liderului PNL Crin Antonescu cu 62,9% vs. 37,1%.

–       Duelul Victor Ponta vs. Mihai Răzvan Ungureanu: Premierul Victor Ponta ar câştiga o competiţie de tur 2 în faţa fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu cu 60,1% vs. 39,9%. Comparativ, în luna martie, pe o întrebare care testa acelaşi duel, Victor Ponta era creditat cu 59% , în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu obţinea 41%.

–       Duelul Crin Antonescu vs. Mihai Răzvan Ungureanu: Liderul PNL, Crin Antonescu ar câştiga o competiţie de tur 2 în faţa fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu cu 52,4% vs. 47,6%. Comparativ, în luna martie, pe o întrebare care testa acelaşi duel, Crin Antonescu era creditat cu 59%, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu obţinea 41%.  

–       Duelul Crin Antonescu vs. Cătălin Predoiu: Liderul PNL, Crin Antonescu ar câştiga o competiţie de tur 2 în faţa prim vicepreşedintelui PDL Cătălin Predoiu  cu 68,7% vs. 31,3%.

–       Duelul Victor Ponta vs. Cătălin Predoiu: Premierul Victor Ponta ar câştiga o competiţie de tur 2 în faţa prim vicepreşedintelui PDL Cătălin Predoiu cu 69,5% vs. 30,5%.

UN CANDIDAT PSD?

• Unul dintre subiectele politice dezbătute în ultima perioadă este ipoteza ca USL să nu mai aibă un candidat comun, în condiţiile în care PSD ar propune un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.
• Dezbaterile asupra acestui subiect generate de mesajele publice emise de diverşi oameni politici şi comentatori au produs efecte asupra opiniei publice.
• Astfel, întrebaţi dacă, în opinia lor, PSD va propune un candidat propriu la alegerile prezidenţiale din 2014, 54,4% din totalul populaţiei investigate răspunde pozitiv. 18,8% nu cred că PSD va propune un candidat propriu la alegerile prezidenţiale, în timp ce 26,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

EXPLORAREA ŞI EXPLOATAREA RESURSELOR NATURALE

• Tema ocupă un loc central pe agenda publică. Relatările publice din ultima perioadă asupra subiectului mai larg al explorării şi exploatării resurselor naturale au vizat în special două subiecte particulare şi două tipuri de resurse (aurul – Roşia Montană şi gazele de şist).
• INSCOP Research a investigat opinia populaţiei cu privire la tema extinsă a explorării/exploatării resurselor naturale într-o abordare cât mai neutră, motiv pentru care am evitat orice asociere cu subiecte particulare sensibile de tipul „Roşia Montană” sau „Gazele de şist” pentru a obţine, pe cât posibil, o evaluare a opiniilor românilor cât mai puţin alterată de temele conflictuale cu mare vizibilitate în ultima perioadă.
• Am aplicat o succesiune de întrebări generice prin includerea treptată a variabilelor principale care au influenţat dezbaterea subiectului explorării/exploatării resurselor naturale:
  • mediul înconjurător,
  • dihotomia companii româneşti/companii străine implicate în activitatea de explorare/exploatare,
  • impactul asupra preţurilor de consum.
  • Am început cu o întrebare generală – Dvs. sunteţi de acord sau împotriva explorării resurselor naturale ale României (activitatea prin care aflăm dacă pe teritoriul naţional există sau nu resurse naturale)? – care a măsurat opţiunile românilor faţă de explorarea resurselor naturale, cu o explicaţie în textul întrebării – activitatea prin care aflăm dacă pe teritoriul României există sau nu resurse naturale.
    • 65,2% din totalul populaţiei investigate se pronunţă în favoarea explorării resurselor naturale, în timp ce 28,1% se opune acestei activităţi. 6,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Am continuat cu o întrebare generală menită să testeze opiniile populaţiei cu privire la activitatea de exploatare a resurselor – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, de principiu, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?. Am adresat întrebarea întregii populaţii investigate şi nu doar respondenţilor care şi-au exprimat acordul pentru explorare pentru  a avea tabloul complet al opţiunilor populaţiei în integralitatea lor, atât asupra temei explorării, cât şi a temei exploatării.
  • 61,9% din populaţia României se pronunţă în favoarea exploatării resurselor naturale în vederea valorificării, în timp ce 29,8% se declară împotriva activităţii de exploatare. 8,3% nu ştiu sau nu răspund. Practic, cea mai mare parte a publicului care susţine exploarea se pronunţă şi în favoarea exploatării resurselor naturale.
• Pentru următoarele 3 întrebări am introdus 3 variabile-filtru importante. Astfel, am introdus variabila cea mai importantă care s-a desprins în urma dezbaterii publice din ultimele luni pe subiectul explorare/exploatare, respectiv efectele asupra mediului inconjurător –  În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, dar exploatarea lor prespune şi afectarea mediului înconjurător, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 45,9% dintre respondenţi se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă se respectă normele europene de mediu, în timp ce 6,9% sunt de acord cu exploarea in orice condiţii.
  • 22% se pronunţă împotriva exploatării dacă nu se respectă normele europene de protecţie a mediului, în timp ce 19,6% alcătuiesc grupul se opun exploatării resurselor naturale indiferent de condiţii.
  • 5,7% nu ştiu sa nu răsund la această întrebare.
  • Concluzia este destul de clară. Aproximativ o cincime din populaţie se opune exploatării resurselor naturale, chiar şi dacă sunt respectate normele europene de mediu. Restul populaţiei exprimă opinii mai nuanţate. Majoritatea (peste 50%) sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale, cea mai mare parte dintre aceştia sprijinind această activitate dacă sunt respectare condiţiile de mediu. Acesta pare a fi cel mai mare câştig al manifestărilor din ultimele luni: conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa protejării mediului înconjurător, relevată şi de faptul că doar 6,9% nu sunt interesaţi de problemele de mediu în cazul unei exploatări. Altfel spus, românii înţeleg avantajele exploatării, sunt de acord cu exploatarea, dar doresc condiţii de mediu stricte, conform standardelor europene.
• Următoarea întrebare a introdus variabila „companii româneşti vs. companii străine” implicate în exploatarea resurselor naturale – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, iar exploatarea resurselor este asigurată de companii româneşti, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 51,2% se pronunţă în favoarea exploatării resurselor naturale dacă această activitate este asigurată de companii româneşti în timp ce 16,8% sunt de acord cu exploatarea indiferent dacă activitatea este realizată de companii româneşti sau străine.
  • 14,5% sunt împotriva exploatării indiferent dacă dacă activitatea este asigurată de companii româneşti sau străine. Practic, 14,5% reprezintă nucleul dur al celor care se opun exploatării indiferent de naţionalitatea companiei implicate în activităţi sau de respectarea condiţiilor de mediu.
  • 8,6% se pronunţă împotriva exploatării dacă activitatea este realizată de companii străine, iar 8,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• În fine, variabila care pare a favoriza cel mai puternic opţiunile în favoarea exploatării este cea legată de impactul asupra preţurilor – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale energetice, iar exploatarea acestora ar duce la scăderea preţurilor (la gaze, energie electrică, energie termică) dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 73,7% se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă se reduc preţurile la energie (gaz, electrică sau termică).
  • 17,4% se pronunţă împotriva exploatării resurselor naturale indiferent de efectele asupra preţurilor la energie.
  • 8,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie RESURSE NATURALE[:en] 
EXPLORAREA ŞI EXPLOATAREA RESURSELOR NATURALE

• Tema ocupă un loc central pe agenda publică. Relatările publice din ultima perioadă asupra subiectului mai larg al explorării şi exploatării resurselor naturale au vizat în special două subiecte particulare şi două tipuri de resurse (aurul – Roşia Montană şi gazele de şist).
• INSCOP Research a investigat opinia populaţiei cu privire la tema extinsă a explorării/exploatării resurselor naturale într-o abordare cât mai neutră, motiv pentru care am evitat orice asociere cu subiecte particulare sensibile de tipul „Roşia Montană” sau „Gazele de şist” pentru a obţine, pe cât posibil, o evaluare a opiniilor românilor cât mai puţin alterată de temele conflictuale cu mare vizibilitate în ultima perioadă.
• Am aplicat o succesiune de întrebări generice prin includerea treptată a variabilelor principale care au influenţat dezbaterea subiectului explorării/exploatării resurselor naturale:
  • mediul înconjurător,
  • dihotomia companii româneşti/companii străine implicate în activitatea de explorare/exploatare,
  • impactul asupra preţurilor de consum.
  • Am început cu o întrebare generală – Dvs. sunteţi de acord sau împotriva explorării resurselor naturale ale României (activitatea prin care aflăm dacă pe teritoriul naţional există sau nu resurse naturale)? – care a măsurat opţiunile românilor faţă de explorarea resurselor naturale, cu o explicaţie în textul întrebării – activitatea prin care aflăm dacă pe teritoriul României există sau nu resurse naturale.
    • 65,2% din totalul populaţiei investigate se pronunţă în favoarea explorării resurselor naturale, în timp ce 28,1% se opune acestei activităţi. 6,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Am continuat cu o întrebare generală menită să testeze opiniile populaţiei cu privire la activitatea de exploatare a resurselor – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, de principiu, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?. Am adresat întrebarea întregii populaţii investigate şi nu doar respondenţilor care şi-au exprimat acordul pentru explorare pentru  a avea tabloul complet al opţiunilor populaţiei în integralitatea lor, atât asupra temei explorării, cât şi a temei exploatării.
  • 61,9% din populaţia României se pronunţă în favoarea exploatării resurselor naturale în vederea valorificării, în timp ce 29,8% se declară împotriva activităţii de exploatare. 8,3% nu ştiu sau nu răspund. Practic, cea mai mare parte a publicului care susţine exploarea se pronunţă şi în favoarea exploatării resurselor naturale.
• Pentru următoarele 3 întrebări am introdus 3 variabile-filtru importante. Astfel, am introdus variabila cea mai importantă care s-a desprins în urma dezbaterii publice din ultimele luni pe subiectul explorare/exploatare, respectiv efectele asupra mediului inconjurător –  În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, dar exploatarea lor prespune şi afectarea mediului înconjurător, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 45,9% dintre respondenţi se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă se respectă normele europene de mediu, în timp ce 6,9% sunt de acord cu exploarea in orice condiţii.
  • 22% se pronunţă împotriva exploatării dacă nu se respectă normele europene de protecţie a mediului, în timp ce 19,6% alcătuiesc grupul se opun exploatării resurselor naturale indiferent de condiţii.
  • 5,7% nu ştiu sa nu răsund la această întrebare.
  • Concluzia este destul de clară. Aproximativ o cincime din populaţie se opune exploatării resurselor naturale, chiar şi dacă sunt respectate normele europene de mediu. Restul populaţiei exprimă opinii mai nuanţate. Majoritatea (peste 50%) sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale, cea mai mare parte dintre aceştia sprijinind această activitate dacă sunt respectare condiţiile de mediu. Acesta pare a fi cel mai mare câştig al manifestărilor din ultimele luni: conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa protejării mediului înconjurător, relevată şi de faptul că doar 6,9% nu sunt interesaţi de problemele de mediu în cazul unei exploatări. Altfel spus, românii înţeleg avantajele exploatării, sunt de acord cu exploatarea, dar doresc condiţii de mediu stricte, conform standardelor europene.
• Următoarea întrebare a introdus variabila „companii româneşti vs. companii străine” implicate în exploatarea resurselor naturale – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale, iar exploatarea resurselor este asigurată de companii româneşti, dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 51,2% se pronunţă în favoarea exploatării resurselor naturale dacă această activitate este asigurată de companii româneşti în timp ce 16,8% sunt de acord cu exploatarea indiferent dacă activitatea este realizată de companii româneşti sau străine.
  • 14,5% sunt împotriva exploatării indiferent dacă dacă activitatea este asigurată de companii româneşti sau străine. Practic, 14,5% reprezintă nucleul dur al celor care se opun exploatării indiferent de naţionalitatea companiei implicate în activităţi sau de respectarea condiţiilor de mediu.
  • 8,6% se pronunţă împotriva exploatării dacă activitatea este realizată de companii străine, iar 8,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• În fine, variabila care pare a favoriza cel mai puternic opţiunile în favoarea exploatării este cea legată de impactul asupra preţurilor – În cazul în care în urma activităţii de explorare sunt identificate resurse naturale energetice, iar exploatarea acestora ar duce la scăderea preţurilor (la gaze, energie electrică, energie termică) dvs. sunteţi de acord sau împotriva exploatării lor în vederea valorificării?
  • 73,7% se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă se reduc preţurile la energie (gaz, electrică sau termică).
  • 17,4% se pronunţă împotriva exploatării resurselor naturale indiferent de efectele asupra preţurilor la energie.
  • 8,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

Descarcă PDF: INSCOP NOV.2013 ZIUA NATIONALA

1 Decembrie

• 83% dintre respondenţi se declară mândri de a fi români, în timp ce 12,8% nu văd un motiv de mândrie în a fi români.
• Pe categorii socio-demografice, segmentul de vârstă 35-49 de ani înregistrează un procent uşor mai scăzut decât celelalte de persoane care se declară mândre de a fi români. Faptul nu este neapărat neobişnuit – unii sociologi numesc acest segment de vârstă „generaţia sandwich” – categoria de vârstă prinsă între copii şi părinţi, cea pe care apasă cele mai multe obligaţii de familie, de întreţinere a unei gospodării şi de ajutorare a celorlalţi membri ai familiei. Aici sunt localizate cele mai multe aşteptări şi tot aici avem segmentul cel mai afectat de probleme economice şi sociale, şomaj, scăderi salariale etc. Deci este normal ca aici să se localizeze şi o serie de nemulţumiri care se pot reflecta simbolic şi în indicatorul despre care discutăm.
• Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt mândri de originea naţională peste medie. Mândria de a fi român este ceva mai slabă în Transilvania decât în celelalte zone, lucru explicabil prin diversitata etnică a regiunii şi posibilitatea ca unii respondenţi să fi dat un sens etnic răspunsurilor la această întrebare. De altfel, în această regiune avem un număr mai mare de non-răpunsuri la această întrebare decât în celelalte.
• Doar 26,3% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională. 71,5% nu au acest obicei, numărul de non-răspunsuri este mic (2,1%). Românii nu par a avea un cult al tricolorului foarte dezvoltat– faptul în sine nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de simbolurile naţionale. Este posibil un obicei dezvoltat după 1989, ca reacţie la festivismul excesiv din perioada comunistă.
• O proporţie mai mare de respondenţi care arborează tricolorul de 1 Decembrie găsim în Transilvania, fapt explicabil în contextul deja descris mai sus. Într-o zonă în care există un procent semnificativ de populaţie de altă etnie, afişarea într-o mai mare măsură decât în alte zone a tricolorului ca marker identitar de ziua naţională este de aşteptat.
• 29,6% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros. 55,3% nu sunt de acord, iar 15,2% nu au o opinie în acest sens. În ciuda dezavantajelor legate de iarnă, cei mai mulţi români care sunt interesaţi de problema zilei naţionale consideră probabil 1 Decembrie – ziua Marii Uniri din 1918- drept data cea mai potrivită din punct de vedere simbolic pentru a celebra ziua naţională.

TOPUL EVENIMENTELOR ISTORICE

• Topul evenimentelor cu consecințele cele mai importante pentru istoria românilor este dominat la distanţă de Marea Unire de la 1918, eveniment valorizat în clasament de 43,1% dintre români (mai mult decât dublul următorului eveniment indicat de români).

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP NOV.2013 ZIUA NATIONALA

[:en]

1 Decembrie

• 83% dintre respondenţi se declară mândri de a fi români, în timp ce 12,8% nu văd un motiv de mândrie în a fi români.
• Pe categorii socio-demografice, segmentul de vârstă 35-49 de ani înregistrează un procent uşor mai scăzut decât celelalte de persoane care se declară mândre de a fi români. Faptul nu este neapărat neobişnuit – unii sociologi numesc acest segment de vârstă „generaţia sandwich” – categoria de vârstă prinsă între copii şi părinţi, cea pe care apasă cele mai multe obligaţii de familie, de întreţinere a unei gospodării şi de ajutorare a celorlalţi membri ai familiei. Aici sunt localizate cele mai multe aşteptări şi tot aici avem segmentul cel mai afectat de probleme economice şi sociale, şomaj, scăderi salariale etc. Deci este normal ca aici să se localizeze şi o serie de nemulţumiri care se pot reflecta simbolic şi în indicatorul despre care discutăm.
• Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt mândri de originea naţională peste medie. Mândria de a fi român este ceva mai slabă în Transilvania decât în celelalte zone, lucru explicabil prin diversitata etnică a regiunii şi posibilitatea ca unii respondenţi să fi dat un sens etnic răspunsurilor la această întrebare. De altfel, în această regiune avem un număr mai mare de non-răpunsuri la această întrebare decât în celelalte.
• Doar 26,3% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională. 71,5% nu au acest obicei, numărul de non-răspunsuri este mic (2,1%). Românii nu par a avea un cult al tricolorului foarte dezvoltat– faptul în sine nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de simbolurile naţionale. Este posibil un obicei dezvoltat după 1989, ca reacţie la festivismul excesiv din perioada comunistă.
• O proporţie mai mare de respondenţi care arborează tricolorul de 1 Decembrie găsim în Transilvania, fapt explicabil în contextul deja descris mai sus. Într-o zonă în care există un procent semnificativ de populaţie de altă etnie, afişarea într-o mai mare măsură decât în alte zone a tricolorului ca marker identitar de ziua naţională este de aşteptat.
• 29,6% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros. 55,3% nu sunt de acord, iar 15,2% nu au o opinie în acest sens. În ciuda dezavantajelor legate de iarnă, cei mai mulţi români care sunt interesaţi de problema zilei naţionale consideră probabil 1 Decembrie – ziua Marii Uniri din 1918- drept data cea mai potrivită din punct de vedere simbolic pentru a celebra ziua naţională.

TOPUL EVENIMENTELOR ISTORICE

• Topul evenimentelor cu consecințele cele mai importante pentru istoria românilor este dominat la distanţă de Marea Unire de la 1918, eveniment valorizat în clasament de 43,1% dintre români (mai mult decât dublul următorului eveniment indicat de români).

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

BASARABIA

• Notorietatea inscripțiilor de tipul Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată. 44,4% dintre români declară că le-au văzut în spaţiul public. Faptul echivalează cu livrarea unui mesaj unionist cu costuri minime.
• O proporţie ceva mai mare dintre bărbaţi decât dintre femei au observat inscripţiile în discuţie. E posibil ca tema să fie uşor mai semnificativă pentru bărbaţi decât pentru femei (diferenţa nu este foarte mare). O altă explicaţie posibilă ţine probabil de o mobilitate spaţială în general mai mare a bărbaţilor (legată de muncă, activităţi cotidiene, şofat pe distanţe lungi), de unde şi mai multe posibilităţi de a vizualiza mesajele respective.
• Cunoaşterea inscripţiilor unioniste este mai bună la categoriile de vârstă mai tinere. Practic, notorietatea acestora pe grupe de vârstă scade pe măsură ce creşte vârsta de referinţă. Probabil explicaţia se leagă tot de mobilitatea mai mare a tinerilor, dar şi de obişnuinţa acestora de a citi mesaje tip graffiti. De asemenea, mesajele sunt percepute mai degrabă de persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie.
• În regiunea Muntenia-Oltenia-Dobrogea pare a exista un interes mai ridicat vizavi de inscripţiile Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România decât în celelalte zone ale ţării. Vom vedea că în această regiune este şi un procent mai mare de persoane decât în celelalte care ar fi de acord cu unirea României cu Rep. Moldova în cazul eşecului proiectului de integrare europeană al acesteia din urmă.
• 51,7% dintre respondenţi cred că Rep.Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de România şi UE, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta. Ca observaţie, am utilizat pe parcursul mai multor întrebări referirea Rep. Moldova/Basarabia pentru a evita eventualele erori/sugestii pe care le-ar induce folosirea doar a uneia dintre cele două denumiri – R. Moldova induce ideea de statalitate, de Moldova ca subiect de drept internaţional, în timp ce termenul Basarabia aduce în prim plan ideea provinciei istorice pierdute de România în timpul ultimului război mondial. Pentru a ne asigura de aflarea opţiunilor autentice ale publicului am preferat să punem în faţa respondentului ambele variante.
• De asemenea, trebuie observat faptul că, spre deosebire de ce ne arată datele uzuale de sondaj disponibile din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE, decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut.  În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă. Probabil şi notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în România foarte slabă.
• Pe segmentul de vârstă 18-34 de ani înregistrăm un număr mai mare de non-răspunsuri la această întrebare decât pe celelalte categorii. Este probabil segmentul de vârstă la care găsim şi un număr mai mare de persoane pentru care discuţia din jurul Republicii Moldova, sau din jurul fostului spaţiu sovietic nu prezintă interes.
• 28,4% dintre români cred că, pe viitor, R.Moldova/Basarabia va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia; 13,4% nu ştiu sau nu răspund. Practic, 50,7% identifică un orizont european al Republici Moldova fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea unirii cu România. De precizat că întrebarea nu trasează un orizont de timp, deci opiniile populaţiei fac referire la o tendinţă geopolitică difuză, aşa cum este ea percepută de omul obişnuit, pe baza unei cunoaşteri probabil mai degrabă istorice şi mediatice a Basarabiei decât prin experienţa directă cu zona.
• Persoanele peste 50 de ani cred în mai mare măsură decât cele sub 50 că R. Moldova se va uni cu România, primele fiind mai înclinate probabil să aplice o logică istorică fenomenului.
• De asemenea, persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie sunt mai sceptice în privinţa unei viitoare uniri.
• 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% nonrăspunsuri.
• Bărbaţii sunt mai degrabă de acord cu unirea decât femeile, iar pe categoriile de vârstă distribuţia acordului este relativ omogenă. Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt favorabili unirii în condiţiile descrise de întrebare în proporţie mai mare decât cei din celelalte regiuni.
• Respondenţii identifică următoarele dificultăţi în calea unei eventuale uniri: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia, procentul corespondent acestei opţiuni fiind distribuit aproape omogen pe toate categoriile socio-demografice de respondenţi.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie BASARABIA

 [:en] 

BASARABIA

• Notorietatea inscripțiilor de tipul Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată. 44,4% dintre români declară că le-au văzut în spaţiul public. Faptul echivalează cu livrarea unui mesaj unionist cu costuri minime.
• O proporţie ceva mai mare dintre bărbaţi decât dintre femei au observat inscripţiile în discuţie. E posibil ca tema să fie uşor mai semnificativă pentru bărbaţi decât pentru femei (diferenţa nu este foarte mare). O altă explicaţie posibilă ţine probabil de o mobilitate spaţială în general mai mare a bărbaţilor (legată de muncă, activităţi cotidiene, şofat pe distanţe lungi), de unde şi mai multe posibilităţi de a vizualiza mesajele respective.
• Cunoaşterea inscripţiilor unioniste este mai bună la categoriile de vârstă mai tinere. Practic, notorietatea acestora pe grupe de vârstă scade pe măsură ce creşte vârsta de referinţă. Probabil explicaţia se leagă tot de mobilitatea mai mare a tinerilor, dar şi de obişnuinţa acestora de a citi mesaje tip graffiti. De asemenea, mesajele sunt percepute mai degrabă de persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie.
• În regiunea Muntenia-Oltenia-Dobrogea pare a exista un interes mai ridicat vizavi de inscripţiile Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România decât în celelalte zone ale ţării. Vom vedea că în această regiune este şi un procent mai mare de persoane decât în celelalte care ar fi de acord cu unirea României cu Rep. Moldova în cazul eşecului proiectului de integrare europeană al acesteia din urmă.
• 51,7% dintre respondenţi cred că Rep.Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de România şi UE, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta. Ca observaţie, am utilizat pe parcursul mai multor întrebări referirea Rep. Moldova/Basarabia pentru a evita eventualele erori/sugestii pe care le-ar induce folosirea doar a uneia dintre cele două denumiri – R. Moldova induce ideea de statalitate, de Moldova ca subiect de drept internaţional, în timp ce termenul Basarabia aduce în prim plan ideea provinciei istorice pierdute de România în timpul ultimului război mondial. Pentru a ne asigura de aflarea opţiunilor autentice ale publicului am preferat să punem în faţa respondentului ambele variante.
• De asemenea, trebuie observat faptul că, spre deosebire de ce ne arată datele uzuale de sondaj disponibile din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE, decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut.  În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă. Probabil şi notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în România foarte slabă.
• Pe segmentul de vârstă 18-34 de ani înregistrăm un număr mai mare de non-răspunsuri la această întrebare decât pe celelalte categorii. Este probabil segmentul de vârstă la care găsim şi un număr mai mare de persoane pentru care discuţia din jurul Republicii Moldova, sau din jurul fostului spaţiu sovietic nu prezintă interes.
• 28,4% dintre români cred că, pe viitor, R.Moldova/Basarabia va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia; 13,4% nu ştiu sau nu răspund. Practic, 50,7% identifică un orizont european al Republici Moldova fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea unirii cu România. De precizat că întrebarea nu trasează un orizont de timp, deci opiniile populaţiei fac referire la o tendinţă geopolitică difuză, aşa cum este ea percepută de omul obişnuit, pe baza unei cunoaşteri probabil mai degrabă istorice şi mediatice a Basarabiei decât prin experienţa directă cu zona.
• Persoanele peste 50 de ani cred în mai mare măsură decât cele sub 50 că R. Moldova se va uni cu România, primele fiind mai înclinate probabil să aplice o logică istorică fenomenului.
• De asemenea, persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie sunt mai sceptice în privinţa unei viitoare uniri.
• 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% nonrăspunsuri.
• Bărbaţii sunt mai degrabă de acord cu unirea decât femeile, iar pe categoriile de vârstă distribuţia acordului este relativ omogenă. Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt favorabili unirii în condiţiile descrise de întrebare în proporţie mai mare decât cei din celelalte regiuni.
• Respondenţii identifică următoarele dificultăţi în calea unei eventuale uniri: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia, procentul corespondent acestei opţiuni fiind distribuit aproape omogen pe toate categoriile socio-demografice de respondenţi.

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

 [:]

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Aşa cum am procedat şi în cazul măsurătorilor anterioare, INSCOP Research a pus o întrebare separată pentru măsurarea opţiunilor de vot la alegerile europarlamentare unde partidele principale care compun USL au anunţat că vor candida separat.
• Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, 38,8% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar alege PSD-UNPR (comparativ cu 39,1% care exprimaseră această opţiune în luna luna septembrie).
• PNL-PC ar fi votat de 20,1% dintre votanţi (20,6% luna trecută). În ceea ce priveşte opţiunea de vot înregistrată pentru alianţa dintre PNL şi PC, precizăm că operaţiunea de culegere a datelor s-a închetat pe 14 noiembrie, înainte de deteriorarea relaţiilor dintre cele două partide cu ocazia Consiliului Naţional al Partidului Conservator care a stabilit oficial că va candida pe liste propri la alegerile europene.
• Partidul Democrat Liberal ar fi votat de 15% dintre votanţi (14,8% în septembrie),
• Partidul Mişcarea Populară ar fi votat de 5,4% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot (5,1% luna anterioară),
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar întruni 5,3% dintre opţiuni (6,6% în septembrie).
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar obţine tot 5% (5,1% la măsurătoarea din septembrie).
• Forţa Civică este preferată de 3,9% dintre cei care exprimă o opţiune de vot, în timp ce PNŢCD ar obţine 2,1%. Faţă de lunile trecute, am optat pentru măsurarea separată a opţiunilor pentru cele două partide care compuneau Alianţa Dreptate şi Adevăr în condiţiile în care ambele formaţiuni au emis mesaje publice care sugerează concentrarea pe alte proiecte politice.
• PRM este preferat de 3% în timp ce 1,4% indică opţiunea „alt partid”.
• Un procent mare de respondenţi (18,7%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13,6% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

ALEGERILE PARLAMENTARE

• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,1% dintre opţiunile de vot (57,5% la măsurătoarea din luna în septembrie).
• USL este urmată de Partidul Democrat Liberal cu 15,6% din opţiunile de vot (15,5% în septembrie) şi Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 5,9% dintre opţiuni (comparativ cu 6,8% în luna anterioară)
• Clasamentul opţiunilor de vot pentru alegerile parlamentare este completat de Partidul Mişcarea Populară (5,2% în noiembrie, comparativ cu 5,3% în septembrie) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5%.
• Forţa Civică adună 4,1% dintre opţiunile de vot, în timp ce PNŢCD ar fi votat de 2,4%.
• PRM ar fi votat de 3,5% din respondenţii care au exprimat o opţiune (3,9% în septembrie).
• 1,2% au ales „alt partid”, opţiune inclusă în cadrul întrebării închise cu variante predefinite.
• Un procent mare de respondenţi (19,2%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13% declară că nu merg la vot şi 6,2% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

IPOTEZA RUPTURII USL

• În cadrul cercetării din noiembrie, INSCOP a repetat întrebarea din chestionarul aplicat în urmă cu 6 luni referitoare la ipoteza rupturii USL.
• Conform datelor din noiembrie, 29% dintre români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, pondere în creştere faţă de cei 21% care exprimau acest punct de vedere în urmă cu şase luni.
• 18,3% declară cu USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu cei 12,4% care exprimau acest punct de vedere în cadrul barometrului publicat în luna mai.
• 4,6% dintre respondenţi afirmă că USL se va rupe la alegerile parlamentare din 2016 (4,2% apreciau acest lucru în luna mai).
• Conform datelor culese în luna noiembrie, 22,8% dintre respondenţi cred că USL nu se va rupe. În urmă cu 6 luni, 26% credeau acest lucru.
• O modificare importantă se înregistrează în cazul persoanelor care nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Dacă în luna mai, 36,4% dintre români nu ştiau sau nu răspundeau la întrebarea legată de ipoteza ruperii USL, în noiembrie, ponderea celor care nu au o opţiune formată pe subiect s-a diminuat simţitor ajungând la 25,3%.

CONCLUZII

• În cele 6 luni scurse de la măsurătoarea precedentă pe subiectul ipotezei rupturii USL, relaţiile dintre cele două partide politice mari care compun Uniunea Social Liberală s-au deteriorat vizibil, până la situaţia exprimării unor divergenţe publice explicite. În aceste condiţii, o parte importantă a publicului care nu avea o opinie clar exprimată pare să fi ajuns la concluzia că USL se va rupe mai devreme sau mai târziu.
• Din cumularea opiniilor care indică ruperea USL rezultă un procent de 51,9%, semnificativ mai mult faţă de cei 37,6% care credeau că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale, după prezidenţiale sau la alegerile parlamentare din 2016. Practic, de la ceva mai mult de o treime public sceptic faţă de coeziunea USL am ajuns în situaţia în care puţin peste jumătate din populaţie crede că USL se va rupe.

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 OPTIUNI POLITICE[:en]ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Aşa cum am procedat şi în cazul măsurătorilor anterioare, INSCOP Research a pus o întrebare separată pentru măsurarea opţiunilor de vot la alegerile europarlamentare unde partidele principale care compun USL au anunţat că vor candida separat.
• Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, 38,8% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar alege PSD-UNPR (comparativ cu 39,1% care exprimaseră această opţiune în luna luna septembrie).
• PNL-PC ar fi votat de 20,1% dintre votanţi (20,6% luna trecută). În ceea ce priveşte opţiunea de vot înregistrată pentru alianţa dintre PNL şi PC, precizăm că operaţiunea de culegere a datelor s-a închetat pe 14 noiembrie, înainte de deteriorarea relaţiilor dintre cele două partide cu ocazia Consiliului Naţional al Partidului Conservator care a stabilit oficial că va candida pe liste propri la alegerile europene.
• Partidul Democrat Liberal ar fi votat de 15% dintre votanţi (14,8% în septembrie),
• Partidul Mişcarea Populară ar fi votat de 5,4% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot (5,1% luna anterioară),
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar întruni 5,3% dintre opţiuni (6,6% în septembrie).
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar obţine tot 5% (5,1% la măsurătoarea din septembrie).
• Forţa Civică este preferată de 3,9% dintre cei care exprimă o opţiune de vot, în timp ce PNŢCD ar obţine 2,1%. Faţă de lunile trecute, am optat pentru măsurarea separată a opţiunilor pentru cele două partide care compuneau Alianţa Dreptate şi Adevăr în condiţiile în care ambele formaţiuni au emis mesaje publice care sugerează concentrarea pe alte proiecte politice.
• PRM este preferat de 3% în timp ce 1,4% indică opţiunea „alt partid”.
• Un procent mare de respondenţi (18,7%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13,6% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

ALEGERILE PARLAMENTARE

• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,1% dintre opţiunile de vot (57,5% la măsurătoarea din luna în septembrie).
• USL este urmată de Partidul Democrat Liberal cu 15,6% din opţiunile de vot (15,5% în septembrie) şi Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 5,9% dintre opţiuni (comparativ cu 6,8% în luna anterioară)
• Clasamentul opţiunilor de vot pentru alegerile parlamentare este completat de Partidul Mişcarea Populară (5,2% în noiembrie, comparativ cu 5,3% în septembrie) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5%.
• Forţa Civică adună 4,1% dintre opţiunile de vot, în timp ce PNŢCD ar fi votat de 2,4%.
• PRM ar fi votat de 3,5% din respondenţii care au exprimat o opţiune (3,9% în septembrie).
• 1,2% au ales „alt partid”, opţiune inclusă în cadrul întrebării închise cu variante predefinite.
• Un procent mare de respondenţi (19,2%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13% declară că nu merg la vot şi 6,2% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

IPOTEZA RUPTURII USL

• În cadrul cercetării din noiembrie, INSCOP a repetat întrebarea din chestionarul aplicat în urmă cu 6 luni referitoare la ipoteza rupturii USL.
• Conform datelor din noiembrie, 29% dintre români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, pondere în creştere faţă de cei 21% care exprimau acest punct de vedere în urmă cu şase luni.
• 18,3% declară cu USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu cei 12,4% care exprimau acest punct de vedere în cadrul barometrului publicat în luna mai.
• 4,6% dintre respondenţi afirmă că USL se va rupe la alegerile parlamentare din 2016 (4,2% apreciau acest lucru în luna mai).
• Conform datelor culese în luna noiembrie, 22,8% dintre respondenţi cred că USL nu se va rupe. În urmă cu 6 luni, 26% credeau acest lucru.
• O modificare importantă se înregistrează în cazul persoanelor care nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Dacă în luna mai, 36,4% dintre români nu ştiau sau nu răspundeau la întrebarea legată de ipoteza ruperii USL, în noiembrie, ponderea celor care nu au o opţiune formată pe subiect s-a diminuat simţitor ajungând la 25,3%.

CONCLUZII

• În cele 6 luni scurse de la măsurătoarea precedentă pe subiectul ipotezei rupturii USL, relaţiile dintre cele două partide politice mari care compun Uniunea Social Liberală s-au deteriorat vizibil, până la situaţia exprimării unor divergenţe publice explicite. În aceste condiţii, o parte importantă a publicului care nu avea o opinie clar exprimată pare să fi ajuns la concluzia că USL se va rupe mai devreme sau mai târziu.
• Din cumularea opiniilor care indică ruperea USL rezultă un procent de 51,9%, semnificativ mai mult faţă de cei 37,6% care credeau că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale, după prezidenţiale sau la alegerile parlamentare din 2016. Practic, de la ceva mai mult de o treime public sceptic faţă de coeziunea USL am ajuns în situaţia în care puţin peste jumătate din populaţie crede că USL se va rupe.

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

TEMERILE ROMÂNILOR

• OBSERVAŢIE GENERALĂ: studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică relevă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii româneşti conferite de valorile fundamentale ale democraţiei şi modul în care acestea se regăsesc în mentalul colectiv. Măsurarea clasică a încrederii în instituţiile democraţiei reprezintă un indicator important, dar care nu surprinde esenţa şi substanţa mecanismelor de percepţie a populaţiei asupra sferei publice. Analiza temerilor individuale/colective are avantajul de a pătrunde adânc în conştiinţa publică, indicatorii măsuraţi surprinzând cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi refugiilor populaţiei. Românii sunt puternic apăsaţi de presiunea problemelor economice cotidiene, de imposibilitatea de a vedea o sursă a rezolvării problemelor în stat, în comunitate, totul sub cupola unei uriaşe crize a reprezentării democratice a unei populaţii în viziunea căreia, salvarea nu o mai poate aduce decât propria persoană, familia sau Dumnezeu.
• Cele mai mari temeri ale românilor sunt: deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru); creşterea preţurilor la alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); creşterea taxelor şi impozitelor (50% foarte mult, 29,6% mult); creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult); scăderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). Este o agendă de frici socio-economice explicabilă atât prin consecinţele crizei financiar-economice, cât şi prin faptul că presiunea vieţii de zi cu zi striveşte, prin amploare, preocuparea/temerea faţă de subiecte mai sofisticate specifice unei societăţi democratice avansate. Practic, agenda supravieţuirii zilnice este hiper-dominantă, românii având tot mai puţin timp să le fie teamă de alte subiecte importante în societate.
• Preocuparea prioritară pentru starea de sanatate a membrilor familiei dă o notă de altruism principalelor temeri ale românilor (teama pentru propria sănătate fiind undeva pe locul şase in ierarhie (46,5% se tem foarte mult de deteriorarea acesteia, 26,3% se tem mult).
• În ultimă instanţă, criza pare a fi întărit apartenenţa românilor la familie mai degrabă decât la o societate care nu este percepută drept o sursă de rezolvare a problemelor. De altfel, şi temerile de pe următoarele patru locuri sunt inteligibile mai degrabă în contextul costurilor unei familii/gospodării decât în termeni individuali: preţurile alimentelor, taxele şi impozitele, preţurile la energie şi combustibil, veniturile familiei.
• Gravitatea situaţiei provine din faptul că principalele temeri ale românilor nu se leagă de valori, lipsa oportunităţilor de dezvoltare etc., ci de subzistenţă materială şi socială: sănătate, hrană, taxe, încălzire, venituri.
• Urmează în „topul” temerilor trei itemi care fac trecerea de la sfera privată la cea socială: sănătatea proprie (46,5% foarte mult, 26,3% mult), teama de limitare a accesului la tratamente şi medicamente (39,4% foarte mult, 32,7% mult), teama de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea (36,3% foarte mult, 35,6% mult). Înainte ca efectele crizei să se facă simţite, temerile privind starea de sănătate erau pe primele locuri, aceasta fiind direct legată de capacitatea de muncă. Imediat după declanşarea crizei temerile privind subzistenţa au început să apară în cercetările sociologice ca fiind prioritare.
• Este însă notabil faptul că, într-o perioadă în care preţul alimentelor este considerat o sursă de îngrijorare majoră pentru populaţie, avem peste 70% dintre români preocupaţi de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea. O explicaţie conjuncturală poate fi legată şi de scandalurile publice din ultima perioadă legate de securitatea alimentară (carnea de pui contaminată, expirată, laptele contaminat etc).
• 64,7% dintre români sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de degradarea mediului înconjurător (poluare, despăduriri etc.). Inundaţiile care au afectat cu regularitate ţara noastră în ultimii ani şi dezbaterea din jurul cazului Roşia Montană au creat probabil preocupare şi îngrijorări sociale în jurul temelor ecologiste.
• 60,7% dintre români se tem mult şi foarte mult de producerea unor calamităţi naturale, procent probabil ceva mai mare decât era uzual având în vedere discuţiile din ultimele două luni privind cutremurele.
• 28,8% dintre concetăţenii noştri se tem foarte mult şi 33,3% mult de nerespectarea drepturilor cetăţeneşti; 22,1% se tem foarte mult şi 31% mult se tem de aplicarea defectuoasă/preferenţială a legilor. Deşi întrunesc un număr destul de mare de opţiuni, temerile privind climatul democratic şi justiţia sunt net inferioare în galeria de preocupări a românilor celor privind subzistenţa. Temerile privind criminalitatea (creşterea actelor de violenţă, respectiv activităţile ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate) sunt de asemenea în a doua jumătate a clasamentului.
• Producerea unor agresiuni împotriva României din afara ţării şi apariţia unor tensiuni şi conflicte etnice şi religioase sunt indicate de 39,4% respectiv 38,3% din populaţie drept surse de multă şi foarte multă temere. (Aceasta în ciuda mediatizării în exces în anul în curs a unor evenimente ce au avut în centru subiecte adiacente).

SURSELE PROTEJĂRII

• Sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt: propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni/colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justiţia (27,5%), mass-media (20,3%), instituţiile statului (19,5%), organizaţiile societăţii civile (16,4%), instituţii şi organizaţii internaţionale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentanţii aleşi ai populaţiei (parlamentari, primari, consilieri) – (11,6%).
• Din start se desprinde tripleta în care învestim cea mai mare încredere privind rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm: românii cred în cel mai înalt grad în propriile puteri, în familie şi în graţia divină. Pe această veritabilă plasă de siguranţă, societatea şi statul cu instituţiile sale nu există.
• Iar criza reprezentării relevată de plasarea pe ultimul loc între elementele care îi ajută pe oameni să scape de temeri  a “reprezentanţilor aleşi” sugerează faptul că tocmai în acestă zona publică unde, teoretic, ar trebui să identificăm cea mai puterică legătură dintre individ şi stat – structurile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) – constatăm cea mai slabă încredere că acţiunea acestor instituţii poate combate temerile.
• Avem un al doilea cerc de rezolvare a problemelor, unul mai degrabă comunitar. Biserica este nominalizată aici şi scorul obţinut pune iarăşi problema încrederii ridicate în aceasta: până la urmă, este dificil de spus cât din încredere se datorează credinţei în Dumnezeu, după cum am văzut mai sus, foarte importantă la români, şi cât instituţiei propriu-zise. Tot aici apar medicii, probabil şi ca urmare a faptului că o parte importantă a temerilor populaţiei se leagă starea de sănătate, grupul de prieteni şi, generic, comunitatea.
• Societatea şi statul apar abia în zona a treia a entităţilor care ne rezolvă problemele fiind nominalizate ca atare de mai puţin de o treime dintre respondenţi, prin intermediul unor structuri componente: justiţie, mass-media, instituţii guvernamentale, ong-uri, instituţii şi organizaţii internaţionale.
• Firmele private (practic, baza economiei capitaliste) şi reprezentanţii aleşi prin vot ai populaţiei (baza sistemului politic democratic) sunt pe ultimele două locuri, ambele învestite de respondenţi cu capacităţi reduse de a le „absorbi” temerile, deci cu capacităţi reduse de a rezolva problemele sociale. Practic, ne aflăm în faţa unei populaţii care nu aşteaptă aproape nimic de la piaţă sau de la politicienii aleşi prin vot, deci de la cele două ingrediente fundamentale ale unei democraţii moderne.
• Statul şi societatea nu au capacitatea de a compensa familia în rolul ei de furnizor de suport social. Toate acestea trimit la imaginea unui stat construit deasupra unei societăţi tradiţionale, în care mecanismele politice şi economice moderne sunt percepute ca nefuncţionale.

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani, Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 TEMERILE. CRIZA REPREZENTARII

 [:en] 

TEMERILE ROMÂNILOR

• OBSERVAŢIE GENERALĂ: studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică relevă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii româneşti conferite de valorile fundamentale ale democraţiei şi modul în care acestea se regăsesc în mentalul colectiv. Măsurarea clasică a încrederii în instituţiile democraţiei reprezintă un indicator important, dar care nu surprinde esenţa şi substanţa mecanismelor de percepţie a populaţiei asupra sferei publice. Analiza temerilor individuale/colective are avantajul de a pătrunde adânc în conştiinţa publică, indicatorii măsuraţi surprinzând cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi refugiilor populaţiei. Românii sunt puternic apăsaţi de presiunea problemelor economice cotidiene, de imposibilitatea de a vedea o sursă a rezolvării problemelor în stat, în comunitate, totul sub cupola unei uriaşe crize a reprezentării democratice a unei populaţii în viziunea căreia, salvarea nu o mai poate aduce decât propria persoană, familia sau Dumnezeu.
• Cele mai mari temeri ale românilor sunt: deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru); creşterea preţurilor la alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); creşterea taxelor şi impozitelor (50% foarte mult, 29,6% mult); creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult); scăderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). Este o agendă de frici socio-economice explicabilă atât prin consecinţele crizei financiar-economice, cât şi prin faptul că presiunea vieţii de zi cu zi striveşte, prin amploare, preocuparea/temerea faţă de subiecte mai sofisticate specifice unei societăţi democratice avansate. Practic, agenda supravieţuirii zilnice este hiper-dominantă, românii având tot mai puţin timp să le fie teamă de alte subiecte importante în societate.
• Preocuparea prioritară pentru starea de sanatate a membrilor familiei dă o notă de altruism principalelor temeri ale românilor (teama pentru propria sănătate fiind undeva pe locul şase in ierarhie (46,5% se tem foarte mult de deteriorarea acesteia, 26,3% se tem mult).
• În ultimă instanţă, criza pare a fi întărit apartenenţa românilor la familie mai degrabă decât la o societate care nu este percepută drept o sursă de rezolvare a problemelor. De altfel, şi temerile de pe următoarele patru locuri sunt inteligibile mai degrabă în contextul costurilor unei familii/gospodării decât în termeni individuali: preţurile alimentelor, taxele şi impozitele, preţurile la energie şi combustibil, veniturile familiei.
• Gravitatea situaţiei provine din faptul că principalele temeri ale românilor nu se leagă de valori, lipsa oportunităţilor de dezvoltare etc., ci de subzistenţă materială şi socială: sănătate, hrană, taxe, încălzire, venituri.
• Urmează în „topul” temerilor trei itemi care fac trecerea de la sfera privată la cea socială: sănătatea proprie (46,5% foarte mult, 26,3% mult), teama de limitare a accesului la tratamente şi medicamente (39,4% foarte mult, 32,7% mult), teama de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea (36,3% foarte mult, 35,6% mult). Înainte ca efectele crizei să se facă simţite, temerile privind starea de sănătate erau pe primele locuri, aceasta fiind direct legată de capacitatea de muncă. Imediat după declanşarea crizei temerile privind subzistenţa au început să apară în cercetările sociologice ca fiind prioritare.
• Este însă notabil faptul că, într-o perioadă în care preţul alimentelor este considerat o sursă de îngrijorare majoră pentru populaţie, avem peste 70% dintre români preocupaţi de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea. O explicaţie conjuncturală poate fi legată şi de scandalurile publice din ultima perioadă legate de securitatea alimentară (carnea de pui contaminată, expirată, laptele contaminat etc).
• 64,7% dintre români sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de degradarea mediului înconjurător (poluare, despăduriri etc.). Inundaţiile care au afectat cu regularitate ţara noastră în ultimii ani şi dezbaterea din jurul cazului Roşia Montană au creat probabil preocupare şi îngrijorări sociale în jurul temelor ecologiste.
• 60,7% dintre români se tem mult şi foarte mult de producerea unor calamităţi naturale, procent probabil ceva mai mare decât era uzual având în vedere discuţiile din ultimele două luni privind cutremurele.
• 28,8% dintre concetăţenii noştri se tem foarte mult şi 33,3% mult de nerespectarea drepturilor cetăţeneşti; 22,1% se tem foarte mult şi 31% mult se tem de aplicarea defectuoasă/preferenţială a legilor. Deşi întrunesc un număr destul de mare de opţiuni, temerile privind climatul democratic şi justiţia sunt net inferioare în galeria de preocupări a românilor celor privind subzistenţa. Temerile privind criminalitatea (creşterea actelor de violenţă, respectiv activităţile ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate) sunt de asemenea în a doua jumătate a clasamentului.
• Producerea unor agresiuni împotriva României din afara ţării şi apariţia unor tensiuni şi conflicte etnice şi religioase sunt indicate de 39,4% respectiv 38,3% din populaţie drept surse de multă şi foarte multă temere. (Aceasta în ciuda mediatizării în exces în anul în curs a unor evenimente ce au avut în centru subiecte adiacente).

SURSELE PROTEJĂRII

• Sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt: propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni/colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justiţia (27,5%), mass-media (20,3%), instituţiile statului (19,5%), organizaţiile societăţii civile (16,4%), instituţii şi organizaţii internaţionale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentanţii aleşi ai populaţiei (parlamentari, primari, consilieri) – (11,6%).
• Din start se desprinde tripleta în care învestim cea mai mare încredere privind rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm: românii cred în cel mai înalt grad în propriile puteri, în familie şi în graţia divină. Pe această veritabilă plasă de siguranţă, societatea şi statul cu instituţiile sale nu există.
• Iar criza reprezentării relevată de plasarea pe ultimul loc între elementele care îi ajută pe oameni să scape de temeri  a “reprezentanţilor aleşi” sugerează faptul că tocmai în acestă zona publică unde, teoretic, ar trebui să identificăm cea mai puterică legătură dintre individ şi stat – structurile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) – constatăm cea mai slabă încredere că acţiunea acestor instituţii poate combate temerile.
• Avem un al doilea cerc de rezolvare a problemelor, unul mai degrabă comunitar. Biserica este nominalizată aici şi scorul obţinut pune iarăşi problema încrederii ridicate în aceasta: până la urmă, este dificil de spus cât din încredere se datorează credinţei în Dumnezeu, după cum am văzut mai sus, foarte importantă la români, şi cât instituţiei propriu-zise. Tot aici apar medicii, probabil şi ca urmare a faptului că o parte importantă a temerilor populaţiei se leagă starea de sănătate, grupul de prieteni şi, generic, comunitatea.
• Societatea şi statul apar abia în zona a treia a entităţilor care ne rezolvă problemele fiind nominalizate ca atare de mai puţin de o treime dintre respondenţi, prin intermediul unor structuri componente: justiţie, mass-media, instituţii guvernamentale, ong-uri, instituţii şi organizaţii internaţionale.
• Firmele private (practic, baza economiei capitaliste) şi reprezentanţii aleşi prin vot ai populaţiei (baza sistemului politic democratic) sunt pe ultimele două locuri, ambele învestite de respondenţi cu capacităţi reduse de a le „absorbi” temerile, deci cu capacităţi reduse de a rezolva problemele sociale. Practic, ne aflăm în faţa unei populaţii care nu aşteaptă aproape nimic de la piaţă sau de la politicienii aleşi prin vot, deci de la cele două ingrediente fundamentale ale unei democraţii moderne.
• Statul şi societatea nu au capacitatea de a compensa familia în rolul ei de furnizor de suport social. Toate acestea trimit la imaginea unui stat construit deasupra unei societăţi tradiţionale, în care mecanismele politice şi economice moderne sunt percepute ca nefuncţionale.

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani, Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

 [:]

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada  10  – 17 septembrie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Pachetul de întrebări a fost realizat în colaborare cu revista Historia

TOPUL EVENIMENTELOR ISTORICE

• Topul evenimentelor cu consecințele cele mai importante pentru istoria românilor este dominat de Marea Unire de la 1918 valorizat de 43,1% dintre români.
• Pe locul al doilea în clasamentul importanței marilor evenimente din istoria românilor se clasează schimarea de regim din 1989 prin răsturnarea regimului comunist pe care o apreciază 17,5% dintre români.
• Acest lucru este oarecum surprinzător în condițiile în care, în percepția populației, trecerea de la regimul comunist la regimul democratic este considerată ca având consecințe mai importante decât Unirea Principarelor române Moldova și Țara Românească (12%) sau Aderarea României la Uniunea Europeană (10,4%) sau câștigarea independenței (9,9%).
• 3,5% considercă că instalarea regimului comunist a fost evenimentul cu consecințele cele mai importante din istoria românilor.
• Persoanele de peste 65 de ani și persoanele cu studii primare (formează aproximativ același bazin de populație) apreciază într-o proporție semnificativ mai mare decât media importanța Marii Uniri din 1918.
• De asemenea, persoanele între 36 și 50 de ani și persoanele active (formează aproximativ același bazin) apreciază într-o proporție mai mare decât media importanța răsturnării regimului comunist din 1989. Explicația este legată de faptul că aceasta este generația care a participat cel mai activ la schimbarea de regim din urmă cu aproape 25 de ani. Persoanele cu studii superioare apreciază semnificativ mai mult decât restul importanța răsturnării regimului comunist.
• Persoanele din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare decât cele din mediul rural importanța Marii Uniri din 1918. De asemenea, locuitorii orașelor apreciază într-o măsură mai mare decât cei de la sate importanța răsturnării regimului comunist în 1989.
• Instalarea regimului comunist în România este considerată drept un eveniment important mai degrabă de populația urbană, decât de cea din mediul rural, puternic afectată de ”orânduirea comunistă”. De asemenea, în mediul urban este mai apreciată decât în mediul rural declararea independenței în 1877.

VECINII ISTORICI

• Întrebarea ”Dacă vă gândiți la ce știți din istorie, cum au fost de-a lungul timpului țările/imperiile vecine ale României? Un vecin bun sau un vecin rău” a relevat o serie de răspunsuri interesante.
• Serbia/Iugoslavia este considerat cel mai bun vecin istoric pe care l-a avut România, 61% din populație împărtășind această opinie. În contrapartidă, Imperiul Otoman este considerat cel mai rău vecin istoric pe care l-a avut România, opinie împărtășită de 76,1% din populație.
• Al doilea ”vecin bun” pentru România este considerată Bulgaria de 60,9% din populație. Cele două state care și-au construit formațiunile statale târziu și în raport cu care nu am avut conflicte majore (cu excepția Bulgariei după războaiele balcanice) sunt singurele care întrunesc opinii pozitive din partea majorității populației.
• Restul vecinilor istorici întrunesc în majoritate opinii negative. Imperul Otoman este urmat în clasamentul vecinilor istorici rău de Ungaria/Regatul Ungariei (71,2% din populație împărtășește această opinie), Imperiul Habsbugic (62,3% din populuțaie este de această părere) și Rusia/Imperul țarist (58,1% din populație împărtășește opinia).

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada  10  – 17 septembrie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Pachetul de întrebări a fost realizat în colaborare cu revista Historia

TOPUL PERSONALITĂŢILOR ISTORICE

• Întrebările din acest pachet au fost realizate incluzând o listă cu variante. Personalităţile din lista închisă au fost alese în urma dezbaterilor cu redactorii revistei Historia şi nu includ personaje ale istoriei recente, ultima personalitate istorică măsurată în ordine cronologică fiind Carol al II-lea.
• Românii se raportează relativ omogen la personajele clasice ale istoriei medievale (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan ce Mare, Mihai Viteazul) pe care tindă să le considere, într-o proporţie covârşitoare, drept importante pentru istoria românilor.
• Locul I în topul personalităţilor pe care respondenții le consideră cele mai importante din istoria românilor este disputat de Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare cu 95%.
• Cei doi sunt urmaţi de Mircea  cel Bătrân despre care 92,3% consideră că a fost un personaj important în istorie.
• Topul personajelor din istoria medievală este întrerupt de Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii Principatelor despre care 92,3% afirmă că a fost un personaj important al istoriei. El este urmat de Vlad Ţepeş apreciat ca fiind un personaj important de 89,7%. Constantin Brâncoveanu încheie topul domnitorilor importanţi cu 78,0% dintre opţiuni.
• Personajele istorice mai recente, respectiv trei dintre cei patru regi ai României nu reuşesc să depăşească personalităţile istoriei medievale care au beneficiat de-a lungul timpului de o expunere mult mai bună şi pozitivă, comparativ cu regii boicotaţi sau discredinţi în timpul perioadei comuniste.
• Dintre cei trei regi inscluşi în listă, Carol I, sub domnia căruia s-a consolidat statalitatea, iar România şi-a câştigat independenţa este considerat cel mai important (77,7%), fiind urmat de regele Marii Uniri din 1989, Ferdinand I, pe care 72,% îl consideră un personaj important. Cel mai puţin popular personaj al Casei Regale, Carol al II-lea, este considerat şi cel mai puţin important dintre toate personalităţile istorice măsurate.
• Remarcăm diferenţa mare de 20 de procente în percepţiile românilor cu privire la importanţa personalităţilor istorice între domnul Unirii Principatelor, Alexandrul Ioan Cuza (92,3%) şi regele Marii Uniri, Ferdinand I (72,3%), explicabilă atât prin modul în care a fost studiată istoria după 1945, cât şi din prisma opţiunilor pro şi anti monarhiste din prezent.
• Indicatorul „importanţă” nu măsoară popularitatea, ci măsura în care, în percepţia respondenţilor, personalităţile cuprinse în listă şi-au pus amprenta asupra asupra istoriei.  Cu toate acestea, o parte dintre respondenți probabil că nu au făcut diferența între popularitate și rolul jucat de fiecare personalitate în istoria românilor.
• În ce măsură percepţiile populaţiei concordă cu rolul efectiv jucat în istorie de fiecare dintre personalităţile indicate rămâne o problemă care trebuie clarificată de istorici şi corelată, eventual, cu procesul educaţional.

TOPUL PERSONALITĂŢILOR ISTORICE FEMEI

• Întrebările din acest pachet au fost realizate incluzând o listă cu variante predefinite. Personalităţile din lista închisă au fost alese în urma dezbaterilor cu redactorii revistei Historia şi nu includ personaje ale istoriei recente, ultima personalitate istorică măsurată în ordine cronologică fiind Elena Lupescu.
• Regina Maria conduce topul personalităţilor istorice feminine considerate importante în istoria românilor (71,1%), urmată de Ecaterina Teodoroiu (66,7%), un personaj-erou promovat intens mai ales prin intermediul mijloacelor propagandistice. Pe locul al treilea se află Regina Elisabeta, soţia lui regelui Carol I (64,1%). Ea este urmată de Ana Ipătescu (47,2%), eroină a Revoluţiei de la 1848, Elena Cuza (45,2%), soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi Elena Lupescu (31,5%), partenera de viaţă a lui Carol al II-lea.
• Aşa cum am precizat şi anterior, acesta este un top al percepţiei populaţiei cu privire la importanţa fiecărei personalităţi în istorie care, foarte posibil, să nu corespundă cu evaluările istoricilor cu privire la importanța jucată de fiecare personaj feminin în istoria românilor.

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada  10  – 17 septembrie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Simpatie faţă de alte ţări

• Cele mai simpatizate ţări de către români sunt, în septembrie, Marea Britanie (asociată cu un sentiment mai degrabă pozitiv de 75,5% dintre respondenţi), Germania (74,3%), Franţa (73%). Românii rămân consecvenţi în preferinţa pentru cele trei state din nucleul dur al Europei şi, până la urmă, al Uniunii Europene.
• Cele trei ţări sunt urmate în clasamentul simpatiei de Spania şi Italia, destinaţiile predilecte pentru muncă şi nu numai ale românilor în ultimii 7-8 ani, pe care 72,9%, respectiv 70,5% dintre români le asociază mai degrabă cu sentimente pozitive.
• SUA ocupă locul 6, cu 70,3% dintre români care le apreciază mai degrabă.
• Republica Moldova se află la jumătatea clasamentului preferinţelor, cu 65,7% dintre români care o asociază cu sentimente pozitive, fiind cel mai simpatizat vecin al României.
• China rămâne la o cotă de popularitate de peste 50% (mai precis 56,5%), o performanţă stabilă, cu atât mai mult cu cât uzual românii îşi exprimă mai degrabă preferinţa pentru democraţiile occidentale (SUA plus statele occidentale din UE).
• Toate ţările vecine României sunt în a doua jumătate a clasamentului – Serbia (55,5% asocieri mai degrabă pozitive), Bulgaria (50,3%), Turcia (47,1%), Ucraina (41,8%) – Rusia şi Ungaria fiind contraperformeri tradiţionali, beneficiind de cote de simpatie mult sub 50%: Rusia (36,8%), Ungaria (doar 29,3% sentimente mai degrabă pozitive).