AUGUST 2013 – OPŢIUNILE POLITICE ALE ROMÂNILOR

de | aug. 14, 2013 | -2013-, Cercetari

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

OPŢIUNILE POLITICE ALE ROMÂNILOR

Perioada de culegere a datelor (12-21 iulie 2013) surprinde foarte puţin momentele care au retensionat relaţiile politice dintre preşedinte şi prim-ministru sau lansarea oficială a Partidului Mișcarea Populată. Prin urmare, rezultatele prezentate reprezintă o fotografie a clasamentelor politice la momentul culegerii datelor.

ALEGERILE PARLAMENTARE

  • Opţiunile politice ale românilor au rămas neschimbate în luna iulie ceea ce priveşte ordinea formaţiunilor politice. Cu toate acestea înregistrăm uşoare tendinţe de scădere, într-o analiză comparativă a măsurătorilor realizate din luna martie şi până în prezent.
  • Astfel, USL este cotată cu 57,1% din totalul celor care au exprimat o opţiune de vot pentru alegerile parlamentare. Comparativ cu lunile anterioare, USL pierde procente, dar foarte lent(60,1% în martie, 59,7% în aprilie, 58,8% în mai-iunie şi 57,1% în iulie).
  • PDL pare a se stabiliza în jurul procentului de 15% intenţie de vot pentru alegerile parlamentare. În luna iulie îşi exprimau opţiunea de vot pentru democrat-liberali 15,1% dintre votanţi, comparativ cu 15,6% în mai-iunie, 15,2% în aprilie şi 14,1% în martie.
  • PPDD la rândul său îşi continuă tendinţa descrescătoare, ajungând în iulie la 7,4% intenţie de vot pentru alegerile parlamentare. În cadrul măsurătorilor efectuate lunile anterioare, PPDD a pierdut procente, de la 9% în martie, la 8,2% în aprilie, respectiv 8,1% în mai-iunie.
  • Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat s-a stabilizat în jurul procentului de 5% intenţie de vot. În luna iulie, Alianţa Dreptate şi Adevăr atrăgea sprijinul a 5,1% dintre votanţi (5,4% în martie, 5,6% în aprilie şi 5,5% în mai-iunie).
  • UDMR s-a stabilizat de asemenea la 5% (5,3% la măsurătoarea din luna iulie), în timp ce PRM oscilează între 3 şi 4% (3,9% în iulie), cu precizarea că măsurătoarea a fost efectuată înainte de înlocuirea lui Corneliul Vadim Tudor din fruntea PRM şi preluarea conducerii partidului de Gheorghe Funar.
  • Noutatea acestui sondaj este măsurarea în premieră, în cadrul unei intrebări cu listă închisă privind intenţia de vot pentru alegerile parlamentare, a Partidului Mişcarea Populară. Conform datelor culese în perioada 12-21 iulie, deci anterior lansării oficiale a partidului, PMP trecea pragul parlamentar, obţinând 5,6% din opţiunile românilorcare au exprimat o intenţie de vot.
  • Însumat, Partidul Democrat Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi Alianţa Deptate şi Adevăr ar obţine împreună 25,8% din opţiunile de vot pentru alegerile parlamentare.
  • Din modul în care a fost formulată întrebarea, dincolo de o listă închisă cu opţiuni de vot, respondenţii au avut posibilitatea să opteze şi pentru variantele “nu m-am hotărât”, “nu merg la vot”, “nu ştiu/nu răspund”. Din totalul respondenţilor care au fost chestionaţi, 24,9% au declarat că nu sunt hotărâţi, 12,4% au indicat că nu se vor prezenta la vot, iar 4,9% au declarat că nu ştiu sau nu au răspuns.

 

ALEGERILE PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN

  • La întrebarea privind opţiunile de vot pentru alegerile europarlamentare am testat separat cele două alianţe care compun USL. Alianţa de Centru Stanga formată din PSD şi UNPR, respectiv Alianţa de Centru Dreapta compusă din PNL şi PC.
  • Conform opţiunilor declarate de respondenţi la mijlocul lunii iunie, PSD-UNPR se situează pe primul loc, obţinând votul a 38,8%dintre cei care au exprimat o opţiune de vot. PSD-UNPR a avut o evoluţie oscilantă din martie şi până în iulie cu scoruri care au variat între 38,6% (martie), 40,2% (aprilie), 39% (mai-iunie) şi 38,8% în iulie.
  • PNL-PC obţine 19,3% din intenția de vot pentru alegerile europarlamentare. Din martie şi până în prezent, PNL-PC a obținut (22,7% în martie, 21,3% în aprilie, 20,2% în mai-iunie, 19,3% în iulie).
  • Pe locul 3 în opţiunile de vot pentru scrutinul europarlamentar se situează Partidul Democrat Liberal cu 14,2% în scădere faţă de măsurătoarea precedentă din mai-iunie când înregistra 16,2%. O posibilă explicaţie pentru acest ușor recul ar putea fi introducerea în lista de opţiuni a Partidului Mişcarea Populară şi migrarea unei mici părţi din alegătorii PDL spre această formaţiune. PDL a avut o evoluţie sinuoasă în ultimele 5 luni, înregistrând 13,4% în martie, 15% în aprilie, 16,2% în mai-iunie, şi 14,2% în iulie.
  • La fel ca şi în cazul opţiunilor pentru alegerile parlamentare, PPDD pierde din popularitate şi în ceea ce priveşte intenţia de vot pentru alegerile europene, doar 6% dintre votanţi declarându-şi preferinţa pentru partidul lui Dan Diaconescu (7,4% în mai-iunie, 7,7% în aprilie şi 8,1% în martie). Față de opțiunile de vot pentru alegerile parlamentare, PPDD pierde din popularitate în cursa pentru alegerile europarlamentare.
  • Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat îşi conservă scorul din mai-iunie de 5,5% (5,2% la măsurătorile din aprilie şi martie).
  • UDMR îşi menţine intenţia de vot în jurul a 5 procente (5,3% în iulie, comparativ cu 5% în mai-iunie, 4,9% în aprilie şi 4,7% în martie).
  • PRM înregistrează un scor aproape similar cu cel de luna trecută de 3,8%.
  • La fel ca şi în cazul întrebării privind intenţia de vot pentru alegerile parlamentare, întrebarea privind opţiunile electorale pentru alegerile europene a inclus în premieră în lista predefinită varianta Partidul Mişcarea Populară care ar fi votat de 5,5% dintre alegători.
  • PSD-UNPR şi PNL-PC ar obţine împreună 58,1% din voturi în timp ce Partidul Democrat Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi Alianţa Dreptate şi Adevăr ar obţine împreună 25,2% din voturi în cazul organizării acum a alegerilor pentru Parlamentul European.
  • Din totalul respondenţilor care au fost chestionaţi, 23% au declarat că nu sunt hotărâţi, 14,3% au indicat că nu se vor prezenta la vot, iar 5,6% au declarat că nu ştiu sau nu au răspuns.