AUGUST 2013 – INDEPENDENŢA ENERGETICĂ

de | aug. 6, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOp. iul.2013.Independenta energetica

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

INDEPENDENŢA ENERGETICĂ

  • În ultimul an, s-au înmulţit dezbaterile în spaţiul public despre independenţa energetică a României. Anunţului autorităţilor privind explorarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră, a resurselor neconvenţionale de gaz de şist, a investiţiilor posibile la reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a determinat apariţia pe agenda publică a mai multor dezbateri cu privire la avantajele şi dezavantajele exploatării resurselor, costurile de mediu, respectiv avantajele economice şi sociale ale investiţiilor în sectorul energetic naţional.
  • În acest context, INSCOP Research a investigat o serie de indicatori relevanţi pentru măsurarea opiniei publice cu privire la principalele probleme aflate în dezbatere publică şi asociate conceptului de independenţă energetică.
  • Astfel, am testat opinia populaţiei cu privire la efectele exploatării resurselor energetice din România  asupra preţurilor, pieţei muncii, mediului înconjurător, precum şi opţiunea dominantă în contextul unei alegeri nete între avantajele independenţei energetice şi riscurile de mediu.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA PREŢURILOR

  • Raportul dintre cei care cred că independenţa energetică a României asigurată prin exploatarea intensivă a resurselor energetice ale ţării va reduce preţurile produselor specifice şi cei care cred că exploatarea acestor resurse va creşte preţurile este de 4 la 1. Astfel, 40,6% dintre români cred că exploatarea resurselor energetice ale României va determina o reducere a preţurilor, în timp ce 11,4% cred că în urma exploatării, preţurile vor creşte.
  • Pe de altă parte, aproape o treime dintre români (31,2%) cred că independenţa energetică asigurată prin exploatarea intensivă a resurselor naturale nu va avea niciun efect asupra preţurilor.
  • 16,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, fiind vorba despre persoane insuficient informate asupra acestui subiect.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA LOCURILOR DE MUNCĂ

  • Marea majoritate a românilor (60,3%) sunt de părere că independenţa energetică asigurată prin exploatarea resurselor naturale va crea noi locuri de muncă. Pe de altă parte, 22% dintre persoanele interogate consideră că exploatarea resurselor nu va crea noi locuri de muncă. 17,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • Crearea de noi locuri de muncă este aşadar văzută de majoritatea românilor drept o consecinţă pozitivă a exploatării resurselor naturale care pot asigura independenţa energetică. Această percepţie este importantă şi trebuie analizată în contextul în care tot în cadrul Barometrului Adevărul despre Româniaam constatat că una dintre sursele de îngrijoare cele mai importante ale românilor cu privire la viitor este posibilitatea pierderii locului de muncă.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA MEDIULUI

  • O pondere importantă dintre români (44,6%) cred că exploatarea resurselor naturale ale ţării pentru asigurarea independenţei energetice va avea efecte negative asupra mediului înconjurător.
  • 22,7% cred că exploatarea resurselor energetice naturale nu va avea niciun efect asupra mediului, în timp ce 9,8% cred că această exploatare va avea efecte pozitive asupra mediului înconjurător.
  • Raportul dintre cei care indică efecte negative (44,6%) şi cei care nu cred că exploatarea resurselor energetice va afecta mediul înconjurător (32,5%) este în favoarea celor îngrijoraţi de efectele asupra mediului.
  • 23% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • Pe de altă parte, cu toate că se înregistrează un nivel important de conştientizare a efectelor negative asupra mediului ale exploatării resurselor energetice ale ţării, 43% dintre români preferă ca România să fie independentă energetic, chiar dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediul înconjurător. În contrapartidă, 36,5% dintre români preferă ca România să nu fie independentă energetic dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediul înconjurător. 20,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • În ceea ce priveşte catacteristicile socio-demografice importante, constatăm că bărbaţii sunt într-o măsură mai mare adepţii independenţei energetice chiar şi în condiţiile unor riscuri pentru mediu decât femeile. Astfel, 47,8% dintre bărbaţi preferă ca România să fie independentă energetic chiar dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediu, comparativ cu 38,4% dintre femei care susţin o asemenea ipoteză. 32,9% dintre bărbaţi şi 39,9% dintre femei nu susţin independenţa energetică dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediul înconjurător. Explicaţia sociologică a acestei dispuneri a opţiunilor este legată de faptul că femeile împărtăşesc o morală a grijii în măsură mai mare decât bărbaţii, prin urmare preocuparea faţă de mediu este mai mare în rândul acestei categorii de populaţie.
  • Aceleşi diferenţe le constatăm şi în ceea ce priveşte opiniile populaţiei din mediul urban şi rural. Locuitorii oraşelor, mai dependenţi de preţul energiei, preferă într-o proporţie semnificativ mai mare decât locuitorii mediului rural, mai “independenţi” energetic şi aflaţi într-o relaţie mult mai strânsă cu natura, ca România să fie independentă energetic, chiar şi în condiţiile riscurilor de mediu. Astfel, 46,3% din populaţia oraşelor şi 38,8% din populaţia satelor preferă independenţa energetică, deşi pot exista riscuri de mediu. Pe de altă parte, 33% din populaţia oraşelor şi 40,7% din cea a satelor preferă ca România să nu fie independentă energetic dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediu.
  • Aceste rezultate indică faptul că o parte importantă a populaţiei percepe existenţa unor riscuri de mediu, dar cu toate acestea, acceptă într-o majoritate relativă, exploatarea resurselor naturale pentru asigurarea independenţei energetice, chiar şi în condiţiile unor pericole pentru mediul înconjurător.
  • De asemenea, faptul că peste o treime din populaţie nu este de acord ca România să fie independentă energetic în condiţiile unor riscuri de mediu arată faptul că autorităţile trebuie să depună mai multe eforturi atât pentru informarea populaţiei, cât mai ales pentru implementarea unor politici publice de mediu care să garanteze protejarea mediului înconjurător, în ariile vizate de explorări şi, dacă va fi cazul, exploatări.
  • În ceea ce priveşte opţiunile politice, votanţii PSD-UNPR şi cei ai PDL sunt într-o măsură semnificativ mai mare adepţi ai independenţei energetice, decât votanţii PNL-PC. Cu toate acestea, în cazul tuturor celor 3 blocuri politice principale, ponderea celor care susţin independenţa energetică a României, chiar dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediu este mai mare, în proporţii diferite, de la partid, la partid, decât ponderea celor care nu susţin independenţa energetic.

CONCLUZII

  • În viziunea românilor, avantajele independenţei energetice asigurate prin exploatarea intensivă a resurselor naturale ale ţării sunt crearea de locuri de muncă în primul rând şi reducerea preţurilor la produsele specifice. Pe de altă parte, exploatarea resurselor este însoţită de perceperea unor riscuri importante de mediu.
  • Ponderea românilor care aleg independenţa energetică, deşi acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediul înconjurător, este mai mare decât cea a românilor care aleg ca România să nu fie independentă energetic, dacă acest lucru înseamnă unele riscuri de mediu, cu precizarea că ambele tabere sunt foarte consistente din punct de vedere numeric, ceea ce impune un efort suplimentar de explicare din partea autorităţilor şi garanţii de mediu foarte clare.

Descarcă PDF: INSCOp. iul.2013.Independenta energetica

 [:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

INDEPENDENŢA ENERGETICĂ

  • În ultimul an, s-au înmulţit dezbaterile în spaţiul public despre independenţa energetică a României. Anunţului autorităţilor privind explorarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră, a resurselor neconvenţionale de gaz de şist, a investiţiilor posibile la reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a determinat apariţia pe agenda publică a mai multor dezbateri cu privire la avantajele şi dezavantajele exploatării resurselor, costurile de mediu, respectiv avantajele economice şi sociale ale investiţiilor în sectorul energetic naţional.
  • În acest context, INSCOP Research a investigat o serie de indicatori relevanţi pentru măsurarea opiniei publice cu privire la principalele probleme aflate în dezbatere publică şi asociate conceptului de independenţă energetică.
  • Astfel, am testat opinia populaţiei cu privire la efectele exploatării resurselor energetice din România  asupra preţurilor, pieţei muncii, mediului înconjurător, precum şi opţiunea dominantă în contextul unei alegeri nete între avantajele independenţei energetice şi riscurile de mediu.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA PREŢURILOR

  • Raportul dintre cei care cred că independenţa energetică a României asigurată prin exploatarea intensivă a resurselor energetice ale ţării va reduce preţurile produselor specifice şi cei care cred că exploatarea acestor resurse va creşte preţurile este de 4 la 1. Astfel, 40,6% dintre români cred că exploatarea resurselor energetice ale României va determina o reducere a preţurilor, în timp ce 11,4% cred că în urma exploatării, preţurile vor creşte.
  • Pe de altă parte, aproape o treime dintre români (31,2%) cred că independenţa energetică asigurată prin exploatarea intensivă a resurselor naturale nu va avea niciun efect asupra preţurilor.
  • 16,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, fiind vorba despre persoane insuficient informate asupra acestui subiect.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA LOCURILOR DE MUNCĂ

  • Marea majoritate a românilor (60,3%) sunt de părere că independenţa energetică asigurată prin exploatarea resurselor naturale va crea noi locuri de muncă. Pe de altă parte, 22% dintre persoanele interogate consideră că exploatarea resurselor nu va crea noi locuri de muncă. 17,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • Crearea de noi locuri de muncă este aşadar văzută de majoritatea românilor drept o consecinţă pozitivă a exploatării resurselor naturale care pot asigura independenţa energetică. Această percepţie este importantă şi trebuie analizată în contextul în care tot în cadrul Barometrului Adevărul despre Româniaam constatat că una dintre sursele de îngrijoare cele mai importante ale românilor cu privire la viitor este posibilitatea pierderii locului de muncă.

EFECTUL EXPLOATĂRII RESURSELOR ENERGETICE ASUPRA MEDIULUI

  • O pondere importantă dintre români (44,6%) cred că exploatarea resurselor naturale ale ţării pentru asigurarea independenţei energetice va avea efecte negative asupra mediului înconjurător.
  • 22,7% cred că exploatarea resurselor energetice naturale nu va avea niciun efect asupra mediului, în timp ce 9,8% cred că această exploatare va avea efecte pozitive asupra mediului înconjurător.
  • Raportul dintre cei care indică efecte negative (44,6%) şi cei care nu cred că exploatarea resurselor energetice va afecta mediul înconjurător (32,5%) este în favoarea celor îngrijoraţi de efectele asupra mediului.
  • 23% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • Pe de altă parte, cu toate că se înregistrează un nivel important de conştientizare a efectelor negative asupra mediului ale exploatării resurselor energetice ale ţării, 43% dintre români preferă ca România să fie independentă energetic, chiar dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediul înconjurător. În contrapartidă, 36,5% dintre români preferă ca România să nu fie independentă energetic dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediul înconjurător. 20,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • În ceea ce priveşte catacteristicile socio-demografice importante, constatăm că bărbaţii sunt într-o măsură mai mare adepţii independenţei energetice chiar şi în condiţiile unor riscuri pentru mediu decât femeile. Astfel, 47,8% dintre bărbaţi preferă ca România să fie independentă energetic chiar dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediu, comparativ cu 38,4% dintre femei care susţin o asemenea ipoteză. 32,9% dintre bărbaţi şi 39,9% dintre femei nu susţin independenţa energetică dacă acest lucru înseamnă riscuri pentru mediul înconjurător. Explicaţia sociologică a acestei dispuneri a opţiunilor este legată de faptul că femeile împărtăşesc o morală a grijii în măsură mai mare decât bărbaţii, prin urmare preocuparea faţă de mediu este mai mare în rândul acestei categorii de populaţie.
  • Aceleşi diferenţe le constatăm şi în ceea ce priveşte opiniile populaţiei din mediul urban şi rural. Locuitorii oraşelor, mai dependenţi de preţul energiei, preferă într-o proporţie semnificativ mai mare decât locuitorii mediului rural, mai “independenţi” energetic şi aflaţi într-o relaţie mult mai strânsă cu natura, ca România să fie independentă energetic, chiar şi în condiţiile riscurilor de mediu. Astfel, 46,3% din populaţia oraşelor şi 38,8% din populaţia satelor preferă independenţa energetică, deşi pot exista riscuri de mediu. Pe de altă parte, 33% din populaţia oraşelor şi 40,7% din cea a satelor preferă ca România să nu fie independentă energetic dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediu.
  • Aceste rezultate indică faptul că o parte importantă a populaţiei percepe existenţa unor riscuri de mediu, dar cu toate acestea, acceptă într-o majoritate relativă, exploatarea resurselor naturale pentru asigurarea independenţei energetice, chiar şi în condiţiile unor pericole pentru mediul înconjurător.
  • De asemenea, faptul că peste o treime din populaţie nu este de acord ca România să fie independentă energetic în condiţiile unor riscuri de mediu arată faptul că autorităţile trebuie să depună mai multe eforturi atât pentru informarea populaţiei, cât mai ales pentru implementarea unor politici publice de mediu care să garanteze protejarea mediului înconjurător, în ariile vizate de explorări şi, dacă va fi cazul, exploatări.
  • În ceea ce priveşte opţiunile politice, votanţii PSD-UNPR şi cei ai PDL sunt într-o măsură semnificativ mai mare adepţi ai independenţei energetice, decât votanţii PNL-PC. Cu toate acestea, în cazul tuturor celor 3 blocuri politice principale, ponderea celor care susţin independenţa energetică a României, chiar dacă acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediu este mai mare, în proporţii diferite, de la partid, la partid, decât ponderea celor care nu susţin independenţa energetic.

CONCLUZII

  • În viziunea românilor, avantajele independenţei energetice asigurate prin exploatarea intensivă a resurselor naturale ale ţării sunt crearea de locuri de muncă în primul rând şi reducerea preţurilor la produsele specifice. Pe de altă parte, exploatarea resurselor este însoţită de perceperea unor riscuri importante de mediu.
  • Ponderea românilor care aleg independenţa energetică, deşi acest lucru înseamnă unele riscuri pentru mediul înconjurător, este mai mare decât cea a românilor care aleg ca România să nu fie independentă energetic, dacă acest lucru înseamnă unele riscuri de mediu, cu precizarea că ambele tabere sunt foarte consistente din punct de vedere numeric, ceea ce impune un efort suplimentar de explicare din partea autorităţilor şi garanţii de mediu foarte clare.

 [:]