AUGUST 2013 – ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

de | aug. 12, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP. Iul.2013. Increderea in institutii

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

  • Exceptând Curtea Constituţională, toate instituţiile politice măsurate sunt afectate de o diminuare a încrederii, comparativ cu luna trecută. Este o tendinţă care arată acumularea lentă, dar certă a nemulţumirilor populaţiei, inclusiv în contextul în care perioada de graţie populară de după anul electoral 2012 începe să se apropie de sfârşit.
  • Instituţia politică cea mai de încredere este Primăria (37,9%, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai), urmată de Curtea Constituţională (35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai) şi Guvern (35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă).
  • Parlamentul are o pierdere importantă de încredere de la 29,1% la sfârşitul lunii mai, la 25,8% în iulie.
  • Instituţia prezidenţială îşi conservă capitalul de încredere din mai (25,6%), înregistrând în iulie 25,1%.
  • Consiliul Judeţean este de asemenea stabil cu 32,9%, faţă de 33,1% în mai.
  • Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu doar 14,7% faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.
  • O analiză a evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), Partidele Politice (cu o pierdere de 3,8%) şi instituţia Preşedintelui (cu o pierdere de 2,5%).

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Tendinţa negativă măsurată în cazul instituţiilor politice nu este la fel de clară în ceea ce priveşte instituţiile executive. Astfel, încrederea în Armată, BNR, Poliţie, ANSVSA scade uşor, în timp ce încrederea în SRI, SIE şi DNA creşte, cu un procent ceva mai mare în cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  • Topul încrederii în instituţiile executive continuă să fie dominat categoric de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai).
  • Urmează Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută).
  • Creşterea uşoară a indicelui de încredere în serviciile de informaţii poate fi explicată atât prin mediatizarea unor anchete/acţiuni care au implicat aceste structuri (frauda de la Bacalaureat, de exemplu), cât şi prin suprapunerea parţială a unei părţi din perioada de culegere a datelor de sondaj cu momentul aducerii în România a lui Omar Hayssam.
  • În clasamentul încrederii în instituţiile politice urmează DNA care înregistrează un salt important de la 42% în luna mai, la 47,4% la mijlocul lunii iulie. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă şi ANSVSA cu 35,3%.
  • Remarcăm faptul că aproape toate insituţiile executive măsurate înregistrează indici de încredere semnificativ superiori încrederii în instituţiile politice.
  • Faţă de situaţia din urmă cu cinci luni, instituţiile executive se remarcă prin cel mai mare grad de stabilitate, fluctuaţiile fiind mai mici decât în cazul celorlalte categorii de instituţii măsurate (politice, sociale/private, internaţionale).

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Încrederea în instituţiile sociale şi/sau private, urmează o involuţie similară tendinţei măsurate în cazul instituţiilor politice.
  • Singura excepţie o reprezintă Universităţile care înregistrează o creştere uşoară de la 50,2% în luna mai la aproape 52% în iulie. Explicaţia cea mai plauzibilă este una conjuncturală, în condiţiile în care perioada de culegere a datelor a coincis cu perioada organizării admiterii în învăţământul superior, ceea ce a asigurat o expunere mediatică pozitivă şi consistentă universităţilor din România.
  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private este dominat în continuare de Biserică (63,9% încredere multă şi foatre multă, faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai). Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când se apropia de 70% (69,1%, mai precis).
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 51,9%, presă (42,7% faţă de 44,5% în mai), Organizaţiile societăţii civile (34,9% faţă de 37,6% în mai), Sindicate (25,7%, faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), Patronate (21,1% comparativ cu 21,9% în sondajul anterior), şi Bănci cu 22,3% care se înscriu pe o uşoară tendinţă de creştere (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5 în aprilie).
  • În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie 2013, Biserica şi Sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce Universităţile şi Băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Încrederea în instituţiile internaţionale fluctuează uşor. În unele, încrederea a crescut faţă de luna mai (ONU, UE), în altele a scăzut (NATO, FMI).
  • Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU (52,5%, faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană (49,1%, faţă de 46% în mai) şi NATO (48,2%, comparativ 49,5% în sondajul anterior).
  • Instituţiile UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană stagnează la 44,8%, respectiv 44,4% în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).
  • Cea mai importantă observaţie pe care o putem face este intrarea Uniunii Europene în topul primelor instituţii, alături de NATO şi ONU, ceea ce confirmă o revenire a încrederii în Uniune după o perioadă marcată de scepticism.

COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN INSTITUŢII

  • În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români indică sistemul de sănătate (33,6%), urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%).
  • 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Descarcă PDF: INSCOP. Iul.2013. Increderea in institutii[:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

  • Exceptând Curtea Constituţională, toate instituţiile politice măsurate sunt afectate de o diminuare a încrederii, comparativ cu luna trecută. Este o tendinţă care arată acumularea lentă, dar certă a nemulţumirilor populaţiei, inclusiv în contextul în care perioada de graţie populară de după anul electoral 2012 începe să se apropie de sfârşit.
  • Instituţia politică cea mai de încredere este Primăria (37,9%, faţă de 41,3% la sfârşitul lunii mai), urmată de Curtea Constituţională (35,7% faţă de 32,7% la sfârşitul lunii mai) şi Guvern (35,6% faţă de 37,3% în măsurătoarea precedentă).
  • Parlamentul are o pierdere importantă de încredere de la 29,1% la sfârşitul lunii mai, la 25,8% în iulie.
  • Instituţia prezidenţială îşi conservă capitalul de încredere din mai (25,6%), înregistrând în iulie 25,1%.
  • Consiliul Judeţean este de asemenea stabil cu 32,9%, faţă de 33,1% în mai.
  • Partidele politice continuă să ocupe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile politice cu doar 14,7% faţă de 16,8% în sondajul realizat la finalul lunii mai.
  • O analiză a evoluţiei încrederii în instituţiile politice în ultimele luni indică faptul că pierderile cele mai mari de încredere – măsurătoarea din luna martie, comparativ cu măsurătoarea din iulie – au înregistrat în ordine, Parlamentul (cu o pierdere de 5,3 procente), Primăria (cu o pierdere de 5,2%), Guvernul (cu o pierdere de 4,5%), Partidele Politice (cu o pierdere de 3,8%) şi instituţia Preşedintelui (cu o pierdere de 2,5%).

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Tendinţa negativă măsurată în cazul instituţiilor politice nu este la fel de clară în ceea ce priveşte instituţiile executive. Astfel, încrederea în Armată, BNR, Poliţie, ANSVSA scade uşor, în timp ce încrederea în SRI, SIE şi DNA creşte, cu un procent ceva mai mare în cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  • Topul încrederii în instituţiile executive continuă să fie dominat categoric de Armată cu 64,6% încredere multă şi foarte multă (faţă de 66,9% la măsurătoarea precedentă efectuată la sfârşitul lunii mai).
  • Urmează Banca Naţională a României cu 50% (faţă de 51,9% în mai), Serviciul Român de Informaţii cu 48% (faţă de 47,3% la măsurătoarea precedentă) şi Serviciul de Informaţii Externe (47,6%, faţă de 44% luna trecută).
  • Creşterea uşoară a indicelui de încredere în serviciile de informaţii poate fi explicată atât prin mediatizarea unor anchete/acţiuni care au implicat aceste structuri (frauda de la Bacalaureat, de exemplu), cât şi prin suprapunerea parţială a unei părţi din perioada de culegere a datelor de sondaj cu momentul aducerii în România a lui Omar Hayssam.
  • În clasamentul încrederii în instituţiile politice urmează DNA care înregistrează un salt important de la 42% în luna mai, la 47,4% la mijlocul lunii iulie. DNA este urmată de Poliţie cu 45% încredere multă şi foarte multă şi ANSVSA cu 35,3%.
  • Remarcăm faptul că aproape toate insituţiile executive măsurate înregistrează indici de încredere semnificativ superiori încrederii în instituţiile politice.
  • Faţă de situaţia din urmă cu cinci luni, instituţiile executive se remarcă prin cel mai mare grad de stabilitate, fluctuaţiile fiind mai mici decât în cazul celorlalte categorii de instituţii măsurate (politice, sociale/private, internaţionale).

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

  • Încrederea în instituţiile sociale şi/sau private, urmează o involuţie similară tendinţei măsurate în cazul instituţiilor politice.
  • Singura excepţie o reprezintă Universităţile care înregistrează o creştere uşoară de la 50,2% în luna mai la aproape 52% în iulie. Explicaţia cea mai plauzibilă este una conjuncturală, în condiţiile în care perioada de culegere a datelor a coincis cu perioada organizării admiterii în învăţământul superior, ceea ce a asigurat o expunere mediatică pozitivă şi consistentă universităţilor din România.
  • Topul încrederii în instituţiile sociale sau private este dominat în continuare de Biserică (63,9% încredere multă şi foatre multă, faţă de 66,1% la sfârşitul lunii mai). Biserica atinge un minim al indicelui de încredere, comparativ cu luna martie când se apropia de 70% (69,1%, mai precis).
  • Biserica este urmată de Universităţi cu 51,9%, presă (42,7% faţă de 44,5% în mai), Organizaţiile societăţii civile (34,9% faţă de 37,6% în mai), Sindicate (25,7%, faţă de 25,3% la măsurătoarea precedentă), Patronate (21,1% comparativ cu 21,9% în sondajul anterior), şi Bănci cu 22,3% care se înscriu pe o uşoară tendinţă de creştere (comparativ cu 21,5% în mai şi 18,5 în aprilie).
  • În ultimele cinci luni, comparativ cu nivelul de încredere măsurat în martie 2013, Biserica şi Sindicatele au pierdut 5,2, respectiv 3,4 procente din încrederea multă şi foarte multă, în timp ce Universităţile şi Băncile au câştigat fiecare câte 2,9%.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Încrederea în instituţiile internaţionale fluctuează uşor. În unele, încrederea a crescut faţă de luna mai (ONU, UE), în altele a scăzut (NATO, FMI).
  • Pe primul loc în topul încrederii în instituţiile internaţionale se situează ONU (52,5%, faţă de 49,9% în mai), urmată de Uniunea Europeană (49,1%, faţă de 46% în mai) şi NATO (48,2%, comparativ 49,5% în sondajul anterior).
  • Instituţiile UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană stagnează la 44,8%, respectiv 44,4% în timp ce Banca Mondială şi FMI înregistrează 34,7% (35,2% în mai), respectiv 29% (30,1% în mai).
  • Cea mai importantă observaţie pe care o putem face este intrarea Uniunii Europene în topul primelor instituţii, alături de NATO şi ONU, ceea ce confirmă o revenire a încrederii în Uniune după o perioadă marcată de scepticism.

COMBATEREA CORUPŢIEI ÎN INSTITUŢII

  • În ceea ce priveşte opinia populaţiei referitoare la domeniul în care instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se implice cel mai mult pentru combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre români indică sistemul de sănătate (33,6%), urmat de instituţiile administraţiei centrale (31,2%).
  • 15% dintre români aşteaptă acţiuni de combatere a corupţiei din sistemul de învăţământ, iar alţi 15% acţiuni de combatere a corupţiei în administraţia locală. 5,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

[:]