APRILIE 2016 – INTENȚIA DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_VOT alegeri PARLAMENTARE

INTENȚIA DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

 

• Pentru prima dată de la prezidențialele din 2014, PSD tinde să depășească PNL în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, existând o evoluție continuă în acest sens. Astfel, 38% dintre respondenții care își exprimă intenția de vot ar alege PSD (față de 36,3% în noiembrie), iar 37,2% PNL (față 40,1% în noiembrie).
• Tendința este facilitată și de faptul că PNL pierde aproape 3 procente, pe fondul asocierii percepute de public cu un cabinet care nu a reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor, dar și ca urmare a modului în care liberalii au gestionat pregătirile pentru alegerile locale (de la strategia de alianțe, la alegerea candidaților). În plus, liberalii nu au reușit încă să suplinească golul lăsat de Klaus Iohannis care, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul alegerilor prezidențiale, devine tot mai puțin potrivit să funcționeze ca o locomotivă electorală pentru PNL.
• În clasament urmează ALDE cu 5,3% în martie, față de 4% în noiembrie și PMP cu 5,1% (față de 4,4% în noiembrie 2015). Cele două formațiuni profită de pe urma scăderii înregistrate de liberali în intenția de vot, în special ca urmare a tracțiunii oferite de aparițiile incisive ale liderilor lor (Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu).
• Singura formațiune care ar mai reuși să depășească pragul electoral dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare este UDMR (cotată în martie cu 5% din intenția de vot, față de 5,2% în noiembrie).
• Formațiunea maghiară este urmată în clasamentul intenției de vot de M10 cu 2,2% (față de 2,4% în noiembrie) și de PSRO cu 1,8% (față de 2,1% în noiembrie).
• Pe fondul expunerii mediatice negative generată de dosarele deschise de procurorii anti-corpuție pe numele lui Gabriel Oprea și Neculai Onțanu, intenția de vot a UNPR continuă se deprecieze, ajungând la 1,2% în martie față de 2,6% în noiembrie 2015. Trebuie ținut cont însă că sondajul s-a încheiat în aceeași zi în care UNPR și-a ales o nouă conducere. Așadar rămâne de văzut în cercetările sociologice viitoare ce efect vor avea schimbările de la vârful formațiunii progresiste asupra intenției de vot cu care este cotată Uniunea.
• Clasamentul este încheiat de PRU cu 1,2%, PRM cu 1% (față de 1,1% în noiembrie) și PNȚCD cu 0,4% (față de 1% în noiembrie).
• În sfârșit, trebuie remarcat procentul ridicat (40,8%) al celor care nu indică o opţiune de vot (26,5% nehotărâţi, 11,1% nu merg la vot, 3,2% non-răspunsuri). Pe măsură însă ce se apropie alegerile, acest procent este de așteptat să se reducă, dovadă și faptul că, față de luna noiembrie, se înregistrează deja o scădere de 3,3%. Or, în aceste condiții, și clasamentul intenției de vot poate suferi modificări semnificative.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul Inscop – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP raport martie 2016_VOT alegeri PARLAMENTARE[:en]INTENȚIA DE VOT LA ALEGERILE PARLAMENTARE

 

• Pentru prima dată de la prezidențialele din 2014, PSD tinde să depășească PNL în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, existând o evoluție continuă în acest sens. Astfel, 38% dintre respondenții care își exprimă intenția de vot ar alege PSD (față de 36,3% în noiembrie), iar 37,2% PNL (față 40,1% în noiembrie).
• Tendința este facilitată și de faptul că PNL pierde aproape 3 procente, pe fondul asocierii percepute de public cu un cabinet care nu a reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor, dar și ca urmare a modului în care liberalii au gestionat pregătirile pentru alegerile locale (de la strategia de alianțe, la alegerea candidaților). În plus, liberalii nu au reușit încă să suplinească golul lăsat de Klaus Iohannis care, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul alegerilor prezidențiale, devine tot mai puțin potrivit să funcționeze ca o locomotivă electorală pentru PNL.
• În clasament urmează ALDE cu 5,3% în martie, față de 4% în noiembrie și PMP cu 5,1% (față de 4,4% în noiembrie 2015). Cele două formațiuni profită de pe urma scăderii înregistrate de liberali în intenția de vot, în special ca urmare a tracțiunii oferite de aparițiile incisive ale liderilor lor (Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu).
• Singura formațiune care ar mai reuși să depășească pragul electoral dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare este UDMR (cotată în martie cu 5% din intenția de vot, față de 5,2% în noiembrie).
• Formațiunea maghiară este urmată în clasamentul intenției de vot de M10 cu 2,2% (față de 2,4% în noiembrie) și de PSRO cu 1,8% (față de 2,1% în noiembrie).
• Pe fondul expunerii mediatice negative generată de dosarele deschise de procurorii anti-corpuție pe numele lui Gabriel Oprea și Neculai Onțanu, intenția de vot a UNPR continuă se deprecieze, ajungând la 1,2% în martie față de 2,6% în noiembrie 2015. Trebuie ținut cont însă că sondajul s-a încheiat în aceeași zi în care UNPR și-a ales o nouă conducere. Așadar rămâne de văzut în cercetările sociologice viitoare ce efect vor avea schimbările de la vârful formațiunii progresiste asupra intenției de vot cu care este cotată Uniunea.
• Clasamentul este încheiat de PRU cu 1,2%, PRM cu 1% (față de 1,1% în noiembrie) și PNȚCD cu 0,4% (față de 1% în noiembrie).
• În sfârșit, trebuie remarcat procentul ridicat (40,8%) al celor care nu indică o opţiune de vot (26,5% nehotărâţi, 11,1% nu merg la vot, 3,2% non-răspunsuri). Pe măsură însă ce se apropie alegerile, acest procent este de așteptat să se reducă, dovadă și faptul că, față de luna noiembrie, se înregistrează deja o scădere de 3,3%. Or, în aceste condiții, și clasamentul intenției de vot poate suferi modificări semnificative.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul Inscop – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 martie 2016
• Volumul eșantionului a fost de 1063 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 92 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]