[:ro]Descarcă PDF: 1.04 INSCOP 1 Aprilie
- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Românii se simt păcăliți. Mai precis, peste 70% declară că au fost păcăliţi măcar o dată în viaţă cu ocazia zilei de 1 aprilie.
- Deși ziua de 1 aprilie nu este foarte populară în rândul românilor, comparativ cu alte sărbători ale primăverii, aproape jumătate dintre ei (45,1%) obișnuiesc să pună în scenă păcăleli de 1 aprilie cunoscuților.
- Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că obişnuiesc să facă păcăleli de 1 aprilie.
- De asemenea, cei mai înclinaţi să facă păcăleli de 1 aprilie sunt tinerii între 18-35 de ani. Persoanele peste 50 de ani nu sunt mari amatoare de păcăleli de 1 aprilie. De asemenea, locuitorii din mediul urban par mai dispuşi să facă păcăleli decât cei din mediul rural.
- Un procent mult mai mare dintre respondenți, 71,3%, declară că au fost țintă a farselor de 1 aprilie.
- Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că au fost păcăliţi de 1 aprilie. Aceeaşi diferenţă o regăsim între tinerii care au fost ţinta păcălelilor mult mai des decât bătrânii. De asemenea, la oraşe oamenii sunt păcăliţi mai des de 1 aprilie decât în mediul rural.
- Deși foarte mediatizate, unele sărbători laice de primăvară nu sunt foarte agreate de români. Valentine’s Day, contraponderea autohtonă a acesteia (Dragobetele) nu sunt foarte populare pentru majoritatea românilor. De ceva mai multă simpatie se bucură zilele de 1 martie şi 1 mai, dar semnificativ sub nivelul de popularitate al zilei de 8 martie.
- Sărbătorile dragostei – 14 februarie, 1 martie – sunt mai populare printre persoanele tinere (inclusiv printre adolescenţi care nu sunt însă, în mod uzual prinși în eșantioanele sondajelor de opinie), în timp ce 1 mai este mai apreciată de vârstnici.
- 1 aprilie nu este propriu-zis o sărbătoare, nici din punct de vedere tradițional, nici din punct de vedere modern-urban: nu există obiceiul de a oferi cadouri și nu există un instrumentar specific, ca în cazul celorlalte (mărțișoare, flori, ritualuri specifice etc.).
- Cea mai populară sărbătoare laică de primăvară este de departe 8 martie. Dacă eliminăm non-răspunsurile (în spatele cărora putem presupune nu doar persoane neinteresate de ziua respectivă, ci și persoane care nu sunt într-o relație foarte bună cu familiile, partenerele, partenerii de cuplu), aproape 50% dintre cei care au răspuns la întrebare indică 8 martie drept cea mai importantă sărbătoare dintre cele enumerate.
- Popularitatea zilei de 8 martie este explicabilă printr-un tip de tradiționalism al românilor. 8 martie este o sărbătoare învățată în familie, cu semnificație construită nu doar în jurul femeii, ci mai ales în jurul mamei.
- Remarcăm o diferenţă majoră între ponderea foarte mare a femeilor care apreciază ziua de 8 martie şi ponderea ceva mai redusă a bărbaţilor care consideră că 8 martie este o zi foarte importantă pentru ei.
- Raportul se inversează în cazul zilei de 1 mai, mai apreciată de bărbaţi decât de femei.
- De observat că singura sărbătoare legală cu ocazia căreia românii primesc o zi liberă (1 mai) se situează pe poziţia secundă în clasamentul sărbătorilor laice, ceea ce arată că valorizarea acestor sărbători se întemeiază şi pe alte criterii decât cele ce ţin de acordare unor zile liber
Descarcă PDF: 1.04 INSCOP 1 Aprilie
[:en]
- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Românii se simt păcăliți. Mai precis, peste 70% declară că au fost păcăliţi măcar o dată în viaţă cu ocazia zilei de 1 aprilie.
- Deși ziua de 1 aprilie nu este foarte populară în rândul românilor, comparativ cu alte sărbători ale primăverii, aproape jumătate dintre ei (45,1%) obișnuiesc să pună în scenă păcăleli de 1 aprilie cunoscuților.
- Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că obişnuiesc să facă păcăleli de 1 aprilie.
- De asemenea, cei mai înclinaţi să facă păcăleli de 1 aprilie sunt tinerii între 18-35 de ani. Persoanele peste 50 de ani nu sunt mari amatoare de păcăleli de 1 aprilie. De asemenea, locuitorii din mediul urban par mai dispuşi să facă păcăleli decât cei din mediul rural.
- Un procent mult mai mare dintre respondenți, 71,3%, declară că au fost țintă a farselor de 1 aprilie.
- Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că au fost păcăliţi de 1 aprilie. Aceeaşi diferenţă o regăsim între tinerii care au fost ţinta păcălelilor mult mai des decât bătrânii. De asemenea, la oraşe oamenii sunt păcăliţi mai des de 1 aprilie decât în mediul rural.
- Deși foarte mediatizate, unele sărbători laice de primăvară nu sunt foarte agreate de români. Valentine’s Day, contraponderea autohtonă a acesteia (Dragobetele) nu sunt foarte populare pentru majoritatea românilor. De ceva mai multă simpatie se bucură zilele de 1 martie şi 1 mai, dar semnificativ sub nivelul de popularitate al zilei de 8 martie.
- Sărbătorile dragostei – 14 februarie, 1 martie – sunt mai populare printre persoanele tinere (inclusiv printre adolescenţi care nu sunt însă, în mod uzual prinși în eșantioanele sondajelor de opinie), în timp ce 1 mai este mai apreciată de vârstnici.
- 1 aprilie nu este propriu-zis o sărbătoare, nici din punct de vedere tradițional, nici din punct de vedere modern-urban: nu există obiceiul de a oferi cadouri și nu există un instrumentar specific, ca în cazul celorlalte (mărțișoare, flori, ritualuri specifice etc.).
- Cea mai populară sărbătoare laică de primăvară este de departe 8 martie. Dacă eliminăm non-răspunsurile (în spatele cărora putem presupune nu doar persoane neinteresate de ziua respectivă, ci și persoane care nu sunt într-o relație foarte bună cu familiile, partenerele, partenerii de cuplu), aproape 50% dintre cei care au răspuns la întrebare indică 8 martie drept cea mai importantă sărbătoare dintre cele enumerate.
- Popularitatea zilei de 8 martie este explicabilă printr-un tip de tradiționalism al românilor. 8 martie este o sărbătoare învățată în familie, cu semnificație construită nu doar în jurul femeii, ci mai ales în jurul mamei.
- Remarcăm o diferenţă majoră între ponderea foarte mare a femeilor care apreciază ziua de 8 martie şi ponderea ceva mai redusă a bărbaţilor care consideră că 8 martie este o zi foarte importantă pentru ei.
- Raportul se inversează în cazul zilei de 1 mai, mai apreciată de bărbaţi decât de femei.
- De observat că singura sărbătoare legală cu ocazia căreia românii primesc o zi liberă (1 mai) se situează pe poziţia secundă în clasamentul sărbătorilor laice, ceea ce arată că valorizarea acestor sărbători se întemeiază şi pe alte criterii decât cele ce ţin de acordare unor zile liber
[:]
