Aprilie 2013: VOT POLITIC PARTIDE

Descarcă PDF: 15.04 INSCOP – Vot partide

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Luna trecută, Barometrul INSCOP a testat opţiunile politice ale românilor pentru alegerile parlamentare în cadrul unei întrebări care a măsurat separat cele două alianţe care compun USL, Alianţa de Centru Stânga (PSD-UNPR) şi Alianţa de Centru Dreapta (PNL-PC).
  • La sfârşitul lunii martie am optat pentru două întrebări de testare a popularităţii formaţiunilor politice. O întrebare privind opţiunile politice pentru alegerile parlamentare în care am măsurat Uniunea Social Liberală, respectiv o întrebare privind opţiunile pentru alegerile europarlamentare în care am testat separat cele două componente ale USL, de stânga (PSD-UNPR), respectiv de dreapta (PNL-PC). Am optat pentru această formulă în contextul declaraţiilor publice ale reprezentanţilor celor două entităţi politice privind candidatura pe liste prorpii la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

 

 

ALEGERI PARLAMENTARE

  • Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, marea majoritate a populaţiei îşi păstrează opţiunea pentru USL care ar obţine, conform cercetării, 60,1% din voturile românilor. Uniunea este urmată de PDL cu 14,1%, PPDD cu 9%, Alianţa Dreptate şi Adevăr (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – Forţa Civică) cu 5,4% (sub pragul electoral de 8% pentru alianţe formate din două partide) şi UDMR cu 5,4%. PRM se apropie de pragul electoral cu 4%.
  • Această distribuţie a votului a fost calculată din totalul voturilor, iar nu din totalul populaţiei. 23,2% nu sunt hotărâţi, 11,6% declară că nu merg la vot, iar 7,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • Opţiunile de vot pentru Uniunea Social Liberală confirmă faptul că USL îşi conservă scorul obţinut în alegeri, când s-au prezentat la urne puţin peste 40% dintre cetăţenii cu drept de vot  (cu precizarea că datele sondajului au fost culese înainte de disputele publice din interiorul USL). Spre deosebire de rezultatul votului, sondajul măsoară opţiunile populaţiei la nivel naţional, cu un grad de reprezentativitate de 95%, din care se exclud non-răspunsurile.
  • Din punct de vedere socio-democrafic, USL beneficiază de un plus de susţinere semnificativă statistic, faţă de rezultatele medii, în rândul populaţiei cu vârsta de 51-65 de ani.
  • Partidul Democrat Liberal râmâne la un nivel comparabil cu scorul obţinut de ARD la alegerile parlamentare de anul trecut. Menţinerea PDL în marja rezultatului obţinut în alegerile din decembrie 2012 este un element pozitiv în condiţiile în care imaginea democrat-liberalilor a fost marcată de disputele prilejuite de alegerile interne şi a faptului că, de regulă, în primele luni de după un eşec în alegeri şi pierderea guvernării, partidele suferă un recul inerţial sub pragul obţinut în alegeri.
  • Este important de precizat faptul că perioada de culegere a datelor pentru baromentrul INSCOP-Adevărul a acoperit doar parţial perioada Convenţiei Naţionale a PDL.
  • Partidul Poporului Dan Diaconescu înregistrează un scor sub cel obţinut la alegerile parlamentare din decembrie 2012, probabil pe fondul diminuării expunerii mediatice a lui Dan Diaconescu şi a închiderii postului de televiziune OTV.
  • Noutatea cercetării realizate în această lună este legată de măsurarea noii formule a Alianţei Dreptate şi Adevăr formată din PNŢCD şi Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Proaspăta Alianţă beneficiază atât de procentele Forţei Civice (între 2 şi 3%), cât şi de cele ale PNŢCD (între 1 şi 2%), fiind deocamdată sub pragul de 8% necesar unei alianţe formată din două partide pentru accederea în Parlament. Cu toate acestea, reprezintă unul dintre puţinele cazuri în care alianţa a două partide pare a le însuma integral voturile. Explicaţia poate fi legată de faptul că o parte din susţinerea Alianţei D.A. se bazează şi pe un sprijin latent datorat împrumutului de brand şi confuziei de nume (denumirea identică fostei Alianţe D.A. care a format Guvernul după alegerile din 2004). Este foarte posibil ca o parte dintre respondenţii care au optat pentru Alianţa D.A. să fie foşti alegători ai Alianţei din urmă cu 8 ani.
  • PRM se apropie de pragul electoral electoral cu cele 4 procente, diferenţa dintre scorul obţinut în alegeri (sub 2%) şi procentele din sondaje putând fi explicată pe o mobilizare mai slabă a electoratului acestui partid la alegerile din 2012. Altfel spus, absenteismul masiv de la alegerile parlamentare de anul trecut pare să fi dezavantajat PRM. În plus, perioada premergătoare culegerii datelor a fost marcată de intensificarea vizibilităţii temelor naţionaliste cu dimensiune etnică, ceea ce ar fi putut avantaja PRM.

 

ALEGERI EUROPARLAMENTARE

  • Întrebarea privind opţiunile politice în cazul în care duminica viitoare s-ar organiza alegeri europarlamentare a măsurat separat cele două entităţi politice care compun USL, formate din PSD-UNPR, respectiv PNL-PC.
  • Am ales testarea separată a formaţiunilor din USL în baza anunţurilor repetate ale reprezentanţilor celor partidelor care compun Uniunea Social Liberală cu privire la intenţia de a candida separat la alegerile europarlamentare de anul viitor. Ipoteza este cu atât mai plauzibilă cu cât cele două partide mari din USL sunt afiliate la două grupuri politice diferite în Parlamentul European.
  • Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri eurparlamentare Alianţa de Centru Stânga formată din PSD şi UNPR ar obţine 38,6%, în timp ce Alianţa de Centru Dreapta formată din PNL şi PC ar obţine 22,7% din voturile românilor.
  • Diferenţa dintre cele două partide, care variază între 14 şi 16 procente pare a se menţine relativ constantă. Acutizarea tensiunilor între PSD şi PNL, tot mai evidentă în ultima perioadă ar putea influenţa acest raport în condiţiile în care vor apărea diferenţe clare de poziţionare pe temele principale de agendă economică şi socială ale populaţiei sau pe alte subiecte conflictuale. Pe de altă parte, nu este exclus ca expunerea unor tensiuni politice pe teme neinteresante pentru populaţie, dar interesante pentru politicieni, să coboare sprijinul pentru ambele formaţiuni.
  • Partidul Democrat Liberal ar obţine, dacă s-ar organiza alegeri europene în acest moment,  13,4% , Partidul Poporului Dan Diaconescu 8,1%, Alianţa Dreptate şi Adevăr PNŢCD-FC 5,2%, UDMR 4,8% şi PRM 3,8%.
  • Distribuţia procentelor pentru partidele măsurate a fost calculată în baza totalului voturilor exprimate, iar nu a întregii populaţii investigate. 20,8% nu sunt hotărâţi, 10,4% nu merg la vot, iar 6,2% nu ştiu sau nu răspund.
  • Este important de remarcat faptul că atât în cazul alegerilor parlamentare, cât şi al europarlamentarelor, o parte consistentă a populaţiei (un bazin important de aproximativ 20%) nu este hotărâtă cu cine să voteze. Cel mai probabil, este vorba de o parte a electoratului care nu s-a prezentat la vot la alegerile din decembrie 2012, care poate ar dori să voteze, dar nu identifică nicio opţiune satisfăcătoare printre partidele existente.

Descarcă PDF: 15.04 INSCOP – Vot partide

 

Aprilie 2013: VOT POLITIC PARTIDE
Derulează în sus