Aprilie 2013: SCHENGEN. SIMPATIE-ANTIPATIE TARI

de | apr. 17, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]

Descarcă PDF: 17.04 INSCOP. Schengen. Simpatie tari

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Marea majoritate a românilor (79,2%) cred că România ar trebui inclusă în spaţiul Schengen. 10,9% sunt de părere că nu, iar 9,9% au spus că nu ştiu sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
    • În mod evident, tema admiterii în Schengen generează o opinie publică majoritară pro-admitere a României în respectivul spaţiu, în contextul în care mesajul dominant al clasei politice şi al comentatorilor este acela că România a îndeplinit toate criteriile tehnice de aderare.
    • Orice mesaj politic pe tema Schengen va trebui, în concluzie, să pornească atât de la percepţia înalt pozitivă a aşteptatei admiteri a ţării noastre în clubulstatelorSchengen, cât şi de la credinţa populaţiei că România trebuie acceptată în spaţiul Schegen.
    • Răspunsul majoritar în favoarea admiterii României în spaţiul Schengen include şi o formulă de reproş la adresa ţărilor europene care se opun aderării ţării noastre.
    • Numărul redus al celor care sunt de părere că România nu ar trebui inclusă în spaţiul Schengen sau nu ştiu ce să răspundă la această întrebare indică atât partizani ai curentului eurosceptic, cât şi pe cei care cred că România nu îndeplineşte criteriile de aderare.
  • Din punct de vedere socio-demografic, diferenţe mai mari în privinţa susţinerii admiterii în Schengen se găsesc între nivelurile de instrucţie, statusurile pe piaţa muncii şi între categoriile de venit. Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât este mai probabil ca oamenii să fie favorabili intrării în spaţiul Schengen. Persoanele active pe piaţa muncii sunt de asemenea mai favorabile admiterii, lucru care ne arată că, în bună măsură, persoanele inactive nu mai văd spaţiul european ca element care să le rezolve problemele pe piaţa muncii. Altfel, ar fi trebuit să perceapă Schengen ca o şansă din acest punct de vedere. Intervine, desigur, şi gradul de informare privind semnificaţia discuţiei din jurul chestiunii Schengen.
  • În ceea ce privește simpatia pentru țări, nu înregistrăm modificări spectaculoase față de aceeași întrebare din sondajul din februarie-martie. Schimbările de cifre sunt în marja de eroare.
  • Întrebarea a măsurat orientarea generală românilor faţă de diverse ţări, prin indicarea unor variante de răspunsgenerale: “un sentiment mai degrabă pozitiv”, respectiv “un sentiment mai degrabă negativ”.
  • Cercetarea surprinde niveluri foarte ridicate de simpatie (peste 70%) pentru ţările occidentale, într-o corelaţie pozitivă cu procentul foarte mare al celor care cred că România ar trebui să fie inclusă în spaţiul Schengen (aproape 80%). Cei doi indicatori confirmă faptul că orientarea strategică dominantă a populaţiei înspre spaţiul european occidental, nu este afectată de amplificarea din ultima perioadă a discursului eurosceptic.
    • Marea Britanie şi Statele Unite, Franţa, Germania şi Spania sunt în top. Pare să mai fi scăzut simpatia față de Germania, evaluată pozitiv de 77% în sondajul trecut și de 74% din respondenți în prezentul sondaj. Schimbarea nu este neapărat semnificativă, dar se poate ca la ea să fi contribuit asocierea Germaniei cu refuzul UE din martie de a accepta România în Schengen. Modificări mai mari apar la evaluarea pozitivă a Olandei (care a crescut de la 61% la 65%), China a scăzut de la 58 la 54% (poate şi în condiţiile în care zona de care aparţine China începe să fie prost văzută în media din cauza crizei din Coreea de Nord).
    • În ceea ce priveşte cota de simpatie de care se bucură Marea Britanie în ochii românilor, este interesant de observat că rămâne la un nivel foarte ridicat, în pofida campaniei mediatice negative din Regat la adresa românilor.
    • A crescut uşor procentul celor care văd favorabil Ungaria (deşi Rusia, Ungaria şi Ucraina rămân la coada clasamentului). Datele fiind culese la sfârşitul lunii martie, deja se depăşise perioada de inflamare mediatică a cazului „steagul secuiesc”, care consemnase un minim istoric în percepţia publică reciprocă româno-maghiară din anii 2000 încoace.
    • Acest sondaj a inclus şi câteva noi ţări în măsurătoarea de la acest indicator: Moldova, Grecia, Turcia. 55% dinte români au o evaluare pozitivă a Moldovei, 49% pentru Grecia şi 47% pentru Turcia. Deşi simpatia nu este la cote comparabile cu statele occidentale, totuşi cele trei state apar printre cele mai simpatizate ţări sud-est europene. Aceasta simpatie poate fi pusă în legătură şi cu faptul că Grecia şi Bulgaria se numără printre destinaţiile turistice predilecte ale românilor.
    • Criza severă din Grecia nu pare să fi avut mare impact asupra imaginii ţării în ceea ce îi priveşte pe români, Grecia, Turcia şi Moldova nefiind evaluate chiar atât de diferit.
    • Moldova este cam la jumătatea clasamentului, ceea ce se integrează în tendinţa generală a populaţiei de a avea sentimente pozitive în primul rând pentru ţările occidentale dezvoltate care sunt un reper de bunăstare economică, nivel de trai ridicat şi civilizaţie democratică. Pe de altă parte, dintre ţările vecine sau din proximitatea geografică, Republica Moldova este cea mai simpatizată de către români pe fondul identităţii istorice, etnice şi lingvistice.
  • Topul “sentimentelor mai degrabă negative” este format din acelaşi grup de ţări (Ungaria, Rusia, Ucraina), cu mici variaţii procentuale comparativ cu luna trecută.

Descarcă PDF: 17.04 INSCOP. Schengen. Simpatie tari

[:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Marea majoritate a românilor (79,2%) cred că România ar trebui inclusă în spaţiul Schengen. 10,9% sunt de părere că nu, iar 9,9% au spus că nu ştiu sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
    • În mod evident, tema admiterii în Schengen generează o opinie publică majoritară pro-admitere a României în respectivul spaţiu, în contextul în care mesajul dominant al clasei politice şi al comentatorilor este acela că România a îndeplinit toate criteriile tehnice de aderare.
    • Orice mesaj politic pe tema Schengen va trebui, în concluzie, să pornească atât de la percepţia înalt pozitivă a aşteptatei admiteri a ţării noastre în clubulstatelorSchengen, cât şi de la credinţa populaţiei că România trebuie acceptată în spaţiul Schegen.
    • Răspunsul majoritar în favoarea admiterii României în spaţiul Schengen include şi o formulă de reproş la adresa ţărilor europene care se opun aderării ţării noastre.
    • Numărul redus al celor care sunt de părere că România nu ar trebui inclusă în spaţiul Schengen sau nu ştiu ce să răspundă la această întrebare indică atât partizani ai curentului eurosceptic, cât şi pe cei care cred că România nu îndeplineşte criteriile de aderare.
  • Din punct de vedere socio-demografic, diferenţe mai mari în privinţa susţinerii admiterii în Schengen se găsesc între nivelurile de instrucţie, statusurile pe piaţa muncii şi între categoriile de venit. Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât este mai probabil ca oamenii să fie favorabili intrării în spaţiul Schengen. Persoanele active pe piaţa muncii sunt de asemenea mai favorabile admiterii, lucru care ne arată că, în bună măsură, persoanele inactive nu mai văd spaţiul european ca element care să le rezolve problemele pe piaţa muncii. Altfel, ar fi trebuit să perceapă Schengen ca o şansă din acest punct de vedere. Intervine, desigur, şi gradul de informare privind semnificaţia discuţiei din jurul chestiunii Schengen.
  • În ceea ce privește simpatia pentru țări, nu înregistrăm modificări spectaculoase față de aceeași întrebare din sondajul din februarie-martie. Schimbările de cifre sunt în marja de eroare.
  • Întrebarea a măsurat orientarea generală românilor faţă de diverse ţări, prin indicarea unor variante de răspunsgenerale: “un sentiment mai degrabă pozitiv”, respectiv “un sentiment mai degrabă negativ”.
  • Cercetarea surprinde niveluri foarte ridicate de simpatie (peste 70%) pentru ţările occidentale, într-o corelaţie pozitivă cu procentul foarte mare al celor care cred că România ar trebui să fie inclusă în spaţiul Schengen (aproape 80%). Cei doi indicatori confirmă faptul că orientarea strategică dominantă a populaţiei înspre spaţiul european occidental, nu este afectată de amplificarea din ultima perioadă a discursului eurosceptic.
    • Marea Britanie şi Statele Unite, Franţa, Germania şi Spania sunt în top. Pare să mai fi scăzut simpatia față de Germania, evaluată pozitiv de 77% în sondajul trecut și de 74% din respondenți în prezentul sondaj. Schimbarea nu este neapărat semnificativă, dar se poate ca la ea să fi contribuit asocierea Germaniei cu refuzul UE din martie de a accepta România în Schengen. Modificări mai mari apar la evaluarea pozitivă a Olandei (care a crescut de la 61% la 65%), China a scăzut de la 58 la 54% (poate şi în condiţiile în care zona de care aparţine China începe să fie prost văzută în media din cauza crizei din Coreea de Nord).
    • În ceea ce priveşte cota de simpatie de care se bucură Marea Britanie în ochii românilor, este interesant de observat că rămâne la un nivel foarte ridicat, în pofida campaniei mediatice negative din Regat la adresa românilor.
    • A crescut uşor procentul celor care văd favorabil Ungaria (deşi Rusia, Ungaria şi Ucraina rămân la coada clasamentului). Datele fiind culese la sfârşitul lunii martie, deja se depăşise perioada de inflamare mediatică a cazului „steagul secuiesc”, care consemnase un minim istoric în percepţia publică reciprocă româno-maghiară din anii 2000 încoace.
    • Acest sondaj a inclus şi câteva noi ţări în măsurătoarea de la acest indicator: Moldova, Grecia, Turcia. 55% dinte români au o evaluare pozitivă a Moldovei, 49% pentru Grecia şi 47% pentru Turcia. Deşi simpatia nu este la cote comparabile cu statele occidentale, totuşi cele trei state apar printre cele mai simpatizate ţări sud-est europene. Aceasta simpatie poate fi pusă în legătură şi cu faptul că Grecia şi Bulgaria se numără printre destinaţiile turistice predilecte ale românilor.
    • Criza severă din Grecia nu pare să fi avut mare impact asupra imaginii ţării în ceea ce îi priveşte pe români, Grecia, Turcia şi Moldova nefiind evaluate chiar atât de diferit.
    • Moldova este cam la jumătatea clasamentului, ceea ce se integrează în tendinţa generală a populaţiei de a avea sentimente pozitive în primul rând pentru ţările occidentale dezvoltate care sunt un reper de bunăstare economică, nivel de trai ridicat şi civilizaţie democratică. Pe de altă parte, dintre ţările vecine sau din proximitatea geografică, Republica Moldova este cea mai simpatizată de către români pe fondul identităţii istorice, etnice şi lingvistice.
  • Topul “sentimentelor mai degrabă negative” este format din acelaşi grup de ţări (Ungaria, Rusia, Ucraina), cu mici variaţii procentuale comparativ cu luna trecută.

[:]