Aprilie 2013: ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ şi COMPORTAMENTUL RELIGIOS; PREDAREA RELIGIEI ÎN ȘCOLI

de | apr. 22, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: 22.02 INSCOP – Religie

22.02 INSCOP – Religie

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ şi COMPORTAMENTUL RELIGIOS

  • Biserica se bucură de încrederea a 67,2% din totalul populaţiei, respectiv 69,1% din răspunsurile valide (fără non-răspunsuri).
  • Referitor la unul dintre cei mai importanţi indicatori ai religiozităţii (indicator al statutului de „credincios practicant”), 22,5% dintre cetăţeni declară că merg la biserică în fiecare săptămână, 26% o dată pe lună, 17,6% o dată la 3-4 luni, 18,5% doar la marile sărbători, 9,4% doar la anumite evenimente, 4,2% nu merg la biserică, 1,9% NS/NR.
  • Indiferent de confesiune (şi ţinând cont de semnificativa majoritate creştin-ortodoxă), românii au un anumit grad de religiozitate, manifestat printr-un comportament mai mult sau mai puţin religios.
  • Numărul foarte mic de non-răspunsuri şi numărul mic de persoane care nu merg niciodată la biserică indică faptul că ateismul nu este o opţiune semnificativă statistic în România. 48,5% dintre români declară că merg la biserică măcar o dată pe lună, procent foarte mare pentru o ţară europeană.

 

PREDAREA RELIGIEI ÎN ŞCOLI

  • În ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, 86,7% dintre români sunt de acord cu acest lucru. Numai 10,1% nu sunt de acord, 3,2% reprezentând cota de non-răspunsuri. (Atenţie! Sondajul nu a măsurat în mod explicit ideea unor ore obligatorii sau opţionale în cadrul cărora să fie predată  religia în şcoli, ci doar acordul sau dezacordul general al populaţiei cu privire la predarea religiei în şcoli). Deşi indicatorii nu sunt neapărat comparabili, atrage totuşi atenţia faptul că acordul vizavi de predarea religiei în şcoli este procentual superior încrederii în Biserică. De precizat că nu ne referim, în această fază la predarea unei anumite religii/confesiuni, respondenţii având în minte, probabil, religia predată în şcolile din propria comunitate.
  • Din cele patru regiuni (Moldova-Bucovina, Muntenia-Oltenia-Dobrogea, Banat-Crişana-Maramureş, Transilvania), cel mai mic procent de acord cu predarea religiei în şcoli se înregistrează în Transilvania. Diferenţa faţă de celelalte regiuni nu a migrat spre dezacord, ci spre non-răspunsuri. Explicaţia ar consta în faptul că această regiune are cele mai multe comunităţi multiconfesionale (în care convieţuiesc cetăţeni de religie ortodoxă, catolică sau protestantă). Cum predarea religiei în şcoli are un potenţial de tensiune identitară în comunităţile în care nu este clară confesiunea majoritară, o scădere a interesului faţă de predarea religiei în şcoli în această zonă este explicabil.
  • Femeile sunt în mai mare măsură de acord cu predarea religiei în şcoli decât bărbaţii.
  • Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu (de precizat la această întrebare, respondenţii au avut opţiunea de a indica mai multe variante de răspuns, motiv pentru care o persoană putea indica, de exemplu, opţiunea pentru predarea religiei la toate ciclurile – primar, gimazial, liceal).
  • De aici rezultă două concluzii: având în vedere diferenţa dintre procentul celor care sunt de acord cu religia în şcoli şi cei care declară încredere în instituţia Bisericii, constatăm că, în realitate, indicatorul încrederii în Biserică demonstrează mai degrabă anumite nemulţumiri faţă de instituţia Bisericii şi nu măsoară neapărat o scădere a religiozităţii. Faptul că acordul cu predarea religiei în şcoli descreşte gradual de la predarea în ciclul primar spre predarea la liceu arată că românii sunt destul de conservatori şi încrezători în rolul educativ al religiei (setul de valori indus de morala creştină, indiferent de confesiune), mai ales la vârsta ciclului primar, deci a formării şcolare iniţiale.
  • Dacă în ceea ce priveşte aprecierea predării religiei la liceu sau la gimnaziu nu sunt mari diferenţe între categoriile socio-demografice, în privinţa aprecierii predării religiei la ciclul primar, persoanele cu venit mare sunt mai puţin convinse de utilitatea acesteia decât cele cu venit mic sau mediu.
  • În privinţa curriculei care ar trebui predată în cadrul orei de religie, din totalul respondenţilor, 55,7% cred că ar trebui studiată religia ortodoxă, 42,9% cred că ar trebui să se vorbească despre toate religiile, 21,9% cred că ar trebui studiată istoria religiilor (de precizat la această întrebare, respondenţii au avut opţiunea de a indica mai multe variante de răspuns, motiv pentru care o persoană putea indica, de exemplu, 2 opţiuni – religia ortodoxă şi istoria religiilor).
  • În condiţiile în care Biserica Ortodoxă este considerată biserică naţională şi procentul credincioşilor creştin-ortodocşi este foarte mare (peste 85%), constatăm totuşi că există un grad rezonabil de toleranţă a românilor faţă de predarea altor confesiuni în şcoală (42,9% ar dori să se vorbească la şcoală despre toate religiile). Cei mai conservatori, deci cei care susţin în cel mai mare procent predarea religiei ortodoxe în şcoli, sunt cei din mediul rural şi cei peste 65 de ani, ceea ce este explicabil de altfel. În Transilvania este cel mai mic procent de susţinători ai predării prioritare a confesiunii ortodoxe şi cel mai mare procent de susţinători ai predării unor curricule referitoare la toate religiile. Cifrele confirmă explicaţiile de mai sus referitoare la susţinerea predării religiei în şcoli în regiunea respectivă.

Descarcă PDF: 22.02 INSCOP – Religie

 [:en]22.02 INSCOP – Religie

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

ÎNCREDEREA ÎN BISERICĂ şi COMPORTAMENTUL RELIGIOS

  • Biserica se bucură de încrederea a 67,2% din totalul populaţiei, respectiv 69,1% din răspunsurile valide (fără non-răspunsuri).
  • Referitor la unul dintre cei mai importanţi indicatori ai religiozităţii (indicator al statutului de „credincios practicant”), 22,5% dintre cetăţeni declară că merg la biserică în fiecare săptămână, 26% o dată pe lună, 17,6% o dată la 3-4 luni, 18,5% doar la marile sărbători, 9,4% doar la anumite evenimente, 4,2% nu merg la biserică, 1,9% NS/NR.
  • Indiferent de confesiune (şi ţinând cont de semnificativa majoritate creştin-ortodoxă), românii au un anumit grad de religiozitate, manifestat printr-un comportament mai mult sau mai puţin religios.
  • Numărul foarte mic de non-răspunsuri şi numărul mic de persoane care nu merg niciodată la biserică indică faptul că ateismul nu este o opţiune semnificativă statistic în România. 48,5% dintre români declară că merg la biserică măcar o dată pe lună, procent foarte mare pentru o ţară europeană.

 

PREDAREA RELIGIEI ÎN ŞCOLI

  • În ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, 86,7% dintre români sunt de acord cu acest lucru. Numai 10,1% nu sunt de acord, 3,2% reprezentând cota de non-răspunsuri. (Atenţie! Sondajul nu a măsurat în mod explicit ideea unor ore obligatorii sau opţionale în cadrul cărora să fie predată  religia în şcoli, ci doar acordul sau dezacordul general al populaţiei cu privire la predarea religiei în şcoli). Deşi indicatorii nu sunt neapărat comparabili, atrage totuşi atenţia faptul că acordul vizavi de predarea religiei în şcoli este procentual superior încrederii în Biserică. De precizat că nu ne referim, în această fază la predarea unei anumite religii/confesiuni, respondenţii având în minte, probabil, religia predată în şcolile din propria comunitate.
  • Din cele patru regiuni (Moldova-Bucovina, Muntenia-Oltenia-Dobrogea, Banat-Crişana-Maramureş, Transilvania), cel mai mic procent de acord cu predarea religiei în şcoli se înregistrează în Transilvania. Diferenţa faţă de celelalte regiuni nu a migrat spre dezacord, ci spre non-răspunsuri. Explicaţia ar consta în faptul că această regiune are cele mai multe comunităţi multiconfesionale (în care convieţuiesc cetăţeni de religie ortodoxă, catolică sau protestantă). Cum predarea religiei în şcoli are un potenţial de tensiune identitară în comunităţile în care nu este clară confesiunea majoritară, o scădere a interesului faţă de predarea religiei în şcoli în această zonă este explicabil.
  • Femeile sunt în mai mare măsură de acord cu predarea religiei în şcoli decât bărbaţii.
  • Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu (de precizat la această întrebare, respondenţii au avut opţiunea de a indica mai multe variante de răspuns, motiv pentru care o persoană putea indica, de exemplu, opţiunea pentru predarea religiei la toate ciclurile – primar, gimazial, liceal).
  • De aici rezultă două concluzii: având în vedere diferenţa dintre procentul celor care sunt de acord cu religia în şcoli şi cei care declară încredere în instituţia Bisericii, constatăm că, în realitate, indicatorul încrederii în Biserică demonstrează mai degrabă anumite nemulţumiri faţă de instituţia Bisericii şi nu măsoară neapărat o scădere a religiozităţii. Faptul că acordul cu predarea religiei în şcoli descreşte gradual de la predarea în ciclul primar spre predarea la liceu arată că românii sunt destul de conservatori şi încrezători în rolul educativ al religiei (setul de valori indus de morala creştină, indiferent de confesiune), mai ales la vârsta ciclului primar, deci a formării şcolare iniţiale.
  • Dacă în ceea ce priveşte aprecierea predării religiei la liceu sau la gimnaziu nu sunt mari diferenţe între categoriile socio-demografice, în privinţa aprecierii predării religiei la ciclul primar, persoanele cu venit mare sunt mai puţin convinse de utilitatea acesteia decât cele cu venit mic sau mediu.
  • În privinţa curriculei care ar trebui predată în cadrul orei de religie, din totalul respondenţilor, 55,7% cred că ar trebui studiată religia ortodoxă, 42,9% cred că ar trebui să se vorbească despre toate religiile, 21,9% cred că ar trebui studiată istoria religiilor (de precizat la această întrebare, respondenţii au avut opţiunea de a indica mai multe variante de răspuns, motiv pentru care o persoană putea indica, de exemplu, 2 opţiuni – religia ortodoxă şi istoria religiilor).
  • În condiţiile în care Biserica Ortodoxă este considerată biserică naţională şi procentul credincioşilor creştin-ortodocşi este foarte mare (peste 85%), constatăm totuşi că există un grad rezonabil de toleranţă a românilor faţă de predarea altor confesiuni în şcoală (42,9% ar dori să se vorbească la şcoală despre toate religiile). Cei mai conservatori, deci cei care susţin în cel mai mare procent predarea religiei ortodoxe în şcoli, sunt cei din mediul rural şi cei peste 65 de ani, ceea ce este explicabil de altfel. În Transilvania este cel mai mic procent de susţinători ai predării prioritare a confesiunii ortodoxe şi cel mai mare procent de susţinători ai predării unor curricule referitoare la toate religiile. Cifrele confirmă explicaţiile de mai sus referitoare la susţinerea predării religiei în şcoli în regiunea respectivă.

 [:]