Aprilie 2013: ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

Descarcă PDF: 9.04 INSCOP incredere institutii

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

  • INSCOP Research propune o modalitate diferită de măsurare şi mai ales comparare a încrederii în instituţii.
  • Masurarea încrederii în instituţii, propusă de INSCOP în prezentul sondaj, a pornit de la necesitatea separării tipurilor de instituţii în care subiecţilor li s-a cerut să îşi exprime gradul de încredere. În acest fel se evită comparaţiile oarecum nenaturale între încrederea în instituţii predominant politice (Parlament, Preşedinte, Guvern), respectiv instituţii care au predominant alte roluri şi nu sunt afectate de imaginea negativă a politicului autohton (Biserică, Armată).
  • În acest fel, s-au prezentat respondenţilor liste mai omogene de instituţii, pe patru categorii: instituţii politice, instituţii executive, instituţii sociale şi/sau private, precum şi o categorie mai puţin măsurată în România, instituţiile internaţionale.

INSTITUŢII POLITICE

  • Ierarhia instituţiilor politice este, în ceea ce priveşte instituţiile măsurate şi luna trecută, identică. Dacă luam în calcul şi non-răspunsurile, nicio instituţie politică nu se apropie măcar de 50% încredere (deci multă şi foarte multă încredere).
  • Primăriile sunt cele mai de încredere instituţii politice (41,3% din totalul populaţiei, respectiv 43,1% din răspunsurile valide, după ce s-au eliminat variantele de răspuns „nu cunosc”, „nu ştiu”, „nu răspund”), urmate de Guvern (38,8% din totalul populaţiei şi 40,1% din răspunsurile valide), Consiliul Judeţean (33,2% din totalul populaţiei şi 34,5% din răspunsurile valide), Parlament (30,5% din totalul populaţiei şi 31,1% din răspunsurile valide), şi Presedinţie, sub Parlament, ca şi în sondajul trecut (27,2% din totalul populaţiei şi 27,6% din răspunsurile valide). Nici cifrele nu sunt modificate substanţial, cu excepţia Consiliului Judeţean, care scade cu 4% faţă de luna trecută, dar îşi păstrează locul în ierarhie între instituţiile măsurate.
  • Instituţiile nou introduse în listă sunt Curtea Constituţionala şi partidele politice. Curtea Constituţională este cotată cu multă şi foarte multă încredere de 28,7% din totalul populaţiei (31,1% din răspunsurile valide). În cazul Curţii Constituţionale se înregistrează şi cel mai mare procent de non-răspunsuri şi de persoane care nu cunosc CCR între institutiile politice – 6%. Deşi de obicei nu apare în sondaje, putem bănui totuşi că poziţia în partea de jos  a clasamentului de încredere nu este generată de o bună cunoaştere a instituţiei, ci mai ales de faptul că, probabil, o bună parte a votanţilor de la referendumul pentru suspendarea preşedintelui din vara trecută plasează, într-o anumită măsură, “vina” eşecului referendumului asupra Curţii, în condiţiile în care episodul a fost  foarte mediatizat la vremea aceea.
  • Partidele politice au un scor de încredere mai scazut (17,7% din totalul populaţiei şi 18,5% din răspunsurile valide) chiar decât al preşedinţiei. Tradiţional, în România, partidele şi parlamentul sunt cotate cu cea mai multa neîncredere. Preşedinţia depinde în fapt de popularitatea titularului fotoliului de la Cotroceni. Este de discutat însă în ce masură neîncrederea în partide se referă la nişte partide anume sau la ansamblul sistemului de partide româneşti, asa cum a intrat acesta în conştiinţa publică după mai mult de 20 de ani de politică democratică.
  • Încrederea scăzută în Parlament şi în partidele politice sunt indicatori îngrijorători care exprimă de fapt un deficit mare de încredere în două dintre fundamentele instituţionale ale unui regim democratic. Adăugată la nivelul de participare politică tot mai scăzut reflectat inclusiv în prezenţa mică de la alegerile parlamentare (puţin peste 40%), încrederea redusă în Parlament şi partidele politice reprezintă un semn evident de criză a democraţiei româneşti.

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • În cazul instituţiilor executive rămân aproape neschimbate cifrele încrederii în Armată (61,8% din totalul populaţiei şi 64,3% din răspunsurile valide), Poliţie (47% din totalul populaţiei şi 48,5% din răspunsurile valide), SRI (42,8% din totalul populaţiei şi 47% din răspunsurile valide), DNA (41,6% din totalul populaţiei şi 44,2% din răspunsurile valide). Cel mai mare număr de non-răspunsuri (7,5%) s-a înregistrat în cazul Serviciului Român de Informaţii.
  • Nou introdusă în sondaj, BNR are o cotă de încredere de 47,2% din totalul populaţiei şi 50,3% din răspunsurile valide.
  • Dacă ne referim la încredere multă şi foarte multă, dar calculăm cifrele doar din totalul celor care au evaluat instituţiile, deci fără non-răspunsuri şi fără cei care au declarat că nu cunosc instituţiile respective, Armata şi BNR sunt singurele care trec peste 50% încredere publică (64,3%, respectiv 50,3%).
  • Cota de încredere a BNR este interesantă mai ales în contextual unei crize prelungite. În mod clar, publicul vede BNR ca un factor de stabilitate economică şi probabil îi atribuie merite în suplinirea incapacităţii executive a unor instituţii politice. De asemenea, este de observat că există o tendinţă ca bărbaţii să aprecieze mai favorabil BNR decât femeile, fenomen care se întamplă de obicei şi l-am măsurat in cazul institutiilor de forţă, militarizate (Armata, SRI).

INSTITUŢII SOCIALE ŞI/SAU PRIVATE

  • La aceasta categorie, Biserica este în continuare cea mai apreciată instituţie (67,2% din totalul populaţiei şi 69,1% din răspunsurile valide). Rămâne de evaluat modificarea scorului în lunile următoare pentru a se vedea ce semnificaţie sociologică a avut scăderea încrederii în Biserică sub pragul de 70%.
  • 44,9% dintre români acordă încredere universităţilor (49% din totalul răspunsurilor valide), scor foarte bun având în vedere tirul mediatic şi politic la care au fost expuse în ultimii ani. Deşi foarte separate după simpatii şi antipatii politice şi, de asemenea, foarte afectată de criză, presa este cotată cu un nivel de încredere bun de 40,2% din totalul populaţiei (41,9% din răspunsurile valide). În cazul presei, pluralismul opiniilor pare a fi funcţionat bine: chiar dacă sunt de multe ori contradictorii, coexistenţa acestora este apreciată de respondenţi.
  • 30,4% din totalul populaţiei (38,4% din totalul răspunsurilor valide) au încredere în ONG-uri. Diferenţa se explică prin existenţa unui mare număr de non-răspunsuri (12,3% nu ştiu/nu răspund, 8,5% nu cunosc ONG-urile). Aici trebuie precizat că mulţi oameni, chiar dacă au auzit sau ştiu ce sunt ONG-urile, poate nu au direct contact cu activitatea acestora.  Aşa se poate explica de ce numarul de non-răspunsuri în acest caz este mai mare decât la alte instituţii din listă.
  • În sindicate au încredere 26,1% dintre români (29,1% din totalul răspunsurilor valide). Fenomenul trebuie privit şi în contextul în care mass-media în ultimii ani nu au înfaţişat sindicatele într-o lumină prea favorabilă, de obicei ştirile trimiţând la scandaluri de corupţie etc. În plus, pe tot parcursul crizei, sindicatele româneşti au fost acuzate că nu reuşesc să strângă participanţi pentru mitinguri de amploare etc., ceea ce cumva trimite la o anumită ruptură între acestea şi marea masă a persoanelor active pe piaţa muncii.
  • Băncile şi patronatele se bucură de cea mai mică încredere. Publicul nu le percepe ca parteneri economici şi sociali, mai ales în contextul crizei.
  • Pe variabile socio-demografice remarcăm ca persoanele cu venit mare şi cele din mediul urban (comparativ cu ruralul) au tendinţa de a acorda încredere mai scazută Bisericii, persoanele cu studii superioare acordă o încredere mai mare universităţilor.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • 46,3% dintre români au încredere în NATO (52,1% din totalul răspunsurilor valide – fără non-răspunsuri) şi 45,5% din totalul populaţiei în ONU (52,7 % din răspunsurile valide). Diferenţa în clasamentul încrederii între cele două instituţii menţionate, dintre varianta % din totalul populaţiei, respectiv % din răspunsuri valide este dată de eliminarea numărului mai mare de non-răspunsuri în cazul ONU. În contextul în care puţine instituţii naţionale se apropie de cota de încredere 50% este evident că orientarea euro-atlantică a românilor nu pune probleme.
  • Comisia Europeană, deşi acuzată în repetate rânduri pe anumite media că ar fi vinovată de agravarea crizei politice din România, are un grad de încredere bun de 39,6% din totalul populaţiei (45,5% din totalul răspunsurilor valide).
  • Parlamentul European este creditat de 37,2% dintre români (41,9% din totalul răspunsurilor valide, fără non-răspunsuri). Deci, ca şi luna trecută, Parlamentul European se situează peste Parlamentul naţional.
  • Banca Mondială se situează mai jos în clasament (35,7% din totalul populaţiei şi 40,9% din răspunsurile valide).
  • Cea mai prost vazută instituţie internaţională, dintre cele măsurate, este  Fondul Monetar Internaţional (24,3% din totalul populaţiei şi 27,7% din răspunsurile valide), explicabil în contextul politicilor de austeritate puse pe seama acordului cu FMI.
  • Numărul de non-răspunsuri la această categorie este, în medie, mai mare decât în cazul instituţiilor interne, ceea ce sugerează un grad de cunoaştere mai scăzut al populaţiei faţă de instituţiile internaţionale.

Descarcă PDF: 9.04 INSCOP incredere institutii

 

 

Aprilie 2013: ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII
Derulează în sus