[:ro]Descarcă PDF: 3.04 INSCOP Eurovision
- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Deși parte a efortului Comunității Europene de a crea un spațiu cultural comun, Eurovisionul este un eveniment urmărit doar de 30% din populaţia României. Raportat la publicul consumator de media, este un procent important, dar raportat la totalul populaţiei este un procent redus. Astfel, majoritatea românilor nu par foarte interesaţi de acest subiect, în condiţiile în care 67,5% declară că nu au urmărit selecția națională pentru Eurovision de anul acesta.
- Tinerii au urmărit Eurovisionul într-o proporţie mai mare decât vârstnicii, concursul beneficiind de un interes mai mare în mediul urban decât în cel rural. În aceste condiţii, tinerii şi locuitorii oraşelor cunosc într-o proporţie ceva mai mare câştigătorul selecţiei naţionale.
- 58,8% nu știu nici măcar cine a fost desemnat reprezentant al României, deși episodul s-a bucurat de o bună mediatizare, în contextul controverselor tradiţionale care au însoţit de-a lungul timpului selecţia naţională a concursului Eurovision.
- Dintre cei care cunosc melodia câştigătoare în etapa naţională a Eurovisionului (adică din 36,2% din totalul populaţiei) părerile sunt foarte împărţite: 42,1% nu agreează melodia, în timp de 48,5% o plac.
- Doar 17% cred că România are şanse să câştige finala Eurovision. Restul populaţiei fie respinge categoric o asemenea ipoteză, fie nu se pronunţă asupra subiectului. Dincolo de evaluarea anticipativă a prestației României la concursul de anul acesta, opiniile românilor cu privire la concursul Eurovision trebuie analizate în contextul în care performanţele la ediţiile anterioare nu au fost dintre cele mai strălucite.
- Pesimismul românilor poate fi explicat şi prin percepţia publică asupra criteriilor care asigură succesul în această competiţie, chiar dacă părerile sunt, şi în acest caz, foarte împărţite.
- La prima vedere, subiecții indică drept ingredient al succesului la Eurovision un factor… geopolitic: amiciția dintre țări (23,7%), calitatea melodiei fiind criteriul secundar (16,5%). Percepția aceasta este comună la nivelul publicului european și a transformat Eurovisionul într-un eveniment care nu are conținutul și popularitatea pe care organizatorii le-au vizat încă de la înființare.
- Pe de altă parte, 40,3% dintre respondenţi pun accentul pe alte criterii decât cel geopolitic (calitatea melodiei – 16,5%, prestaţia interpretului/interpretei – 13,6%, spectacolul/show-ul de pe scenă – 10,2%).
Descarcă PDF: 3.04 INSCOP Eurovision[:en]
- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 19-27 martie 2013, pe un eșantion de 1082 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Deși parte a efortului Comunității Europene de a crea un spațiu cultural comun, Eurovisionul este un eveniment urmărit doar de 30% din populaţia României. Raportat la publicul consumator de media, este un procent important, dar raportat la totalul populaţiei este un procent redus. Astfel, majoritatea românilor nu par foarte interesaţi de acest subiect, în condiţiile în care 67,5% declară că nu au urmărit selecția națională pentru Eurovision de anul acesta.
- Tinerii au urmărit Eurovisionul într-o proporţie mai mare decât vârstnicii, concursul beneficiind de un interes mai mare în mediul urban decât în cel rural. În aceste condiţii, tinerii şi locuitorii oraşelor cunosc într-o proporţie ceva mai mare câştigătorul selecţiei naţionale.
- 58,8% nu știu nici măcar cine a fost desemnat reprezentant al României, deși episodul s-a bucurat de o bună mediatizare, în contextul controverselor tradiţionale care au însoţit de-a lungul timpului selecţia naţională a concursului Eurovision.
- Dintre cei care cunosc melodia câştigătoare în etapa naţională a Eurovisionului (adică din 36,2% din totalul populaţiei) părerile sunt foarte împărţite: 42,1% nu agreează melodia, în timp de 48,5% o plac.
- Doar 17% cred că România are şanse să câştige finala Eurovision. Restul populaţiei fie respinge categoric o asemenea ipoteză, fie nu se pronunţă asupra subiectului. Dincolo de evaluarea anticipativă a prestației României la concursul de anul acesta, opiniile românilor cu privire la concursul Eurovision trebuie analizate în contextul în care performanţele la ediţiile anterioare nu au fost dintre cele mai strălucite.
- Pesimismul românilor poate fi explicat şi prin percepţia publică asupra criteriilor care asigură succesul în această competiţie, chiar dacă părerile sunt, şi în acest caz, foarte împărţite.
- La prima vedere, subiecții indică drept ingredient al succesului la Eurovision un factor… geopolitic: amiciția dintre țări (23,7%), calitatea melodiei fiind criteriul secundar (16,5%). Percepția aceasta este comună la nivelul publicului european și a transformat Eurovisionul într-un eveniment care nu are conținutul și popularitatea pe care organizatorii le-au vizat încă de la înființare.
- Pe de altă parte, 40,3% dintre respondenţi pun accentul pe alte criterii decât cel geopolitic (calitatea melodiei – 16,5%, prestaţia interpretului/interpretei – 13,6%, spectacolul/show-ul de pe scenă – 10,2%).
[:]
