Februarie 2013: Agenda cetatenilor. Ce-si doresc romanii

de | mart. 1, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: Temerile si asteptarile romanilor

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Percepţia respondenţilor asupra evoluţiei economiei româneşti este departe de a fi optimistă, doar 19% dintre cei intervievaţi mizând pe o tendinţă pozitivă viitoare. În contrapondere, 41% dintre români consideră că economia urmează un trend negativ, iar 31%, se arată mai degrabă sceptici, fiind de părere că economia va stagna în perioada următoare.
  • Pesimismul românilor faţă de dinamica economică poate fi corelat cu o serie de factori  care se reflectă defavorabil asupra proiecției pe anul 2013: veştile negative vizavi de evoluţia economiei în 2012, efectele crizei economice globale şi posibilele lor influenţe asupra României, gradul de îndatorare al ţării noastre, lipsa unor rezultate pozitive în ceea ce priveşte eficientizarea companiilor cu pierderi la buget şi orizontul incert legat de privatizările acestora.

  • Analizând datele din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, concluzia principală care se desprinde este că percepţia populaţiei asupra evoluţiei economiei este, cu mici excepţii, relativ omogenă.
  • Bărbaţii şi femeile percep relativ echivalent evoluţia economiei, neremarcându-se diferenţe semnificative din punct de vedere statisitic cu privire la proiectarea evoluţiei economice de către cele două categorii de populaţie.
  • În ceea ce priveşte caracteristica vârstă, remarcăm faptul că la nivelul categoriei peste 65 de ani opiniile sunt împărţite mult mai tranşant între cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă şi cei care cred că va avea o evoluţie negativă.O pondere mult mai mică decât în cazul celorlalte categorii de vârstă cred că economia României va stagna în următoarea perioadă.
  • Persoanele fără venit sau cu venit mic, dar şi persoanele cu venit mare sunt mai pesimiste cu privire la evoluţia pozitivă a economiei. Persoanele cu venit mediu sunt ceva mai optimiste indicând valori superioare mediei cu privire la evoluţia pozitivă a economiei.  De asemenea, comparativ cu celelalte categorii (fără venit, venit mic şi mediu), persoanele cu venit mare apreciază într-o măsură mai mare că economia va stagna.
  • În mediul urban se conturează o percepţie a populaţiei uşor mai optimistă cu privire la evoluţia economiei, decât în mediul rural.
  • În ceea ce priveşte criteriul regiunii, locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş sunt cei mai optimişti , o pondere mai însemnată decât media considerând că economia va avea o evoluţie pozitivă în perioada următoare. De asemenea, locuitorii din Moldova sunt cei mai pesimişti, o pondere peste medie îndicând faptul că economia va avea o evoluţie negativă.

Sursele de anxietate. Cum văd românii viitorul

  • Principalele îngrijorări ale românilor, raportate la viitor, sunt legate de o perspectivă imediată, de ordin material, care sunt în fond o expresie a nivelului scăzut de trai. Astfel, 34% sunt preocupați de creșterea prețurilor, 22% de pierderea locului de muncă și 16% de diminuarea veniturilor.
  • Aceste temeri sunt în fond o reflexie a lipsei de optimism cu care românii se raportează la evoluția economiei românești în perioada următoare.
  • Faptul că doar 15% dintre respondenți sunt preocupați de înrăutățirea stării lor de sănătate nu trebuie echivalat cu satisfacția față de situația lor actuală.
  • Având ca indicator numărul relativ ridicat de calamități naturale care au afectat România în ultimii ani, numărul respondenților (3%) care declară că sunt îngrijorați de producerea unor asemenea fenomene pare disonant.

  • Principala sursă de îngrijorare a tinerilor (18-36 ani), respectiv a celor cu vârsta între 51-65 de ani este legată de creşterea preţurilor.
  • Perspectiva pierderii locului de muncă reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru persoanele active cu vârsta între 35-50 de ani.
  • Pensionariisunt mai îngrijoraţi în primul rând de înrăutăţirea stării de sănătate, dar şi de perspectiva creşterii preţurilor.
  • Persoanele cu studii primare şi medii sunt mai îngrijorate decât cele cu studii superioare de creşterea preţurilor. De asemenea, persoanele cu studii primare sunt mai puţin îngrijorate decât celelalte categorii de ipoteza pierderii locului de muncă sau de diminuarea veniturilor. În schimb, aceeaşi categorie (studii primare) este mai îngrijorată de starea de sănătate. (această categorie este compusă în majoritate de pensionari).
  • Persoanele inactive sunt mai îngrijorate de creşterea preţurilor, decât persoanele active, iar cele cu venit mic sunt, evident, cele mai îngrijoate de creşterea preţurilor.
  • Sursele de anxietate sunt distribuite similar pe caracteristica ”mediul de rezidenţă”, populaţia din mediul urban şi rural neînregistrând abateri de la medie semnificative din punct de vedere statistic pe acest indicator.
  • Există o relație directă și firească între percepția asupra evoluției economiei și motivele de îngrijorare ale populației, în sensul că:
    • Cei care consideră că economia va avea o evoluţie negativă sunt foarte îngrijoraţi de pierderea locului de muncă şi diminuarea veniturilor
    • Cei care cred că economia va stagna sunt foarte îngrijoraţi de creşterea preţurilor.
    • Cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă sunt mai îngrijoraţi de o temă din afara registrului economic, respectiv de înrăutăţirea stării de sănătate.

Perspectiva asupra priorităților legislative

  • O majoritate semnificativă a românilor consideră că legi esențiale, cu impact social ridicat, trebuie modificate, ceea ce poate fi interpretat drept un semnal al nemulțumirii față de autoritățile cu rol legislativ.
  • O primă concluzie este legată de contrastul între ponderea crescută (79%) a celor care consideră necesară modificarea Legii Sănătății și procentul relativ redus (15%) al respondenților care se declară îngrijorați de perspectiva înrăutățirii propriei sănătăți. De aici se poate trage concluzia că în rândul celor 85% care nu au o asemenea îngrijorare, există totuși o nemulțumire semnificativă față de modul în care funcționează sistemul de sănătate.
  • Trebuie observat că trei dintre cele cinci legi a căror modificare este considerată prioritară se referă la zona veniturilor și a prestațiilor sociale. Astfel, 74% dintre respondenți doresc modificarea Legii Pensiilor, 66% Legea Salarizarii Unitare, iar 63% vor revizuirea Codului Muncii. Desigur, această opțiune are legătură cu principalele preocupări ale românilor în raport cu viitorul, care țin de sfera materială și de traiul zilnic. Dar, ea poate reflecta și o îngrijorare față de diferența tot mai accentuată între cei aflați în câmpul muncii și cei care beneficiază de prestații sociale și, implicit, față de modul în care statul reușește să gestioneze această problemă.
  • De remarcat că 66% dintre respondenți doresc modificarea Legii Salarizării Unitare, semn că există încă o profundă nemulțumire față de modul în care este retribuită munca și este valorizată pregătirea în sistemul public.
  • Situarea Legii Educației în topul priorităților legislative (71%) demonstrează nemulțumirea accentuată a românilor față de rezultatul reformelor succesive care au vizat sistemul de învățământ. Recentele controverse legate de clasa pregătitoare, de mutarea clasei a IX-a înapoi la liceu sau de curricula pentru examenele naționale sunt resorturi care au determinat accentuarea preocupării la nivelul opiniei publice privind modificarea legislației în domeniu.

  • Femeile sunt uşor mai interesate decât bărbaţii de schimbarea Legii Sănătăţii, în condiţiile în care sunt într-un contact mai frecvent cu sistemul de sănătate, atât din perspectiva evaluării stării de sănătate proprii, cât şi a copiilor. Aceeaşi concluzie este valabilă în cazul Legii Educaţiei, explicaţia fiind similară: implicarea mai activă a femeilor/mamelor în activităţile educaţionale ale copiilor. Bărbaţii sunt uşor mai interesaţi decât femeile în ceea ce priveşte schimbarea Codului Muncii.
  • Cum era de aşteptat, pensionari sau persoanele care se apropie de pensionare (51-65 de ani) sunt foarte interesate de modificarea Legii Sănătăţii şi a Legii Pensiilor.
  • Comparativ cu celelalte categorii, persoanele cu studii superiore par a manifesta un interes mai scăzut pentru problema modificării Codului Muncii.
  • Românii cu studii primare sunt mai interesaţi de modificarea legii pensiilor decât cei cu studii superioare şi mai puţin interesaţi de schimbarea Codului Muncii.
  • Persoanele cu studii medii cred într-o măsură semnificativ mai mare decât cele cu studii primare că în următoarea perioadă, Parlamentul României ar trebui să modifice Legea salarizării unitare.
  • Lipsa accesului la servicii medicale determină persoanele din mediul rural să fie mai interesate decât cele din mediul urban de modificarea Legii Sănătăţii. De asemenea, calitatea slabă a procesului educaţional la ţară determină aceeaşi atitudine: un accent mai mare pus de românii din mediul rural pe modificarea Legii Educaţiei.Atitudini similare care ascund un nivel mai ridicat de numulţumiri şi nevoi mai presante sunt înregistrate şi în cazul Codului Muncii şi al Legii Pensiilor despre care locuitorii de la ţară cred, într-o proporţie mai mare decât cei de la oraş, că ar trebui modificate.
  • Modificarea Legii Sănătăţii în perioada următoare este considerată o prioritate de locuitorii din Moldova într-o măsură ceva mai mare decât cei din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania. O posibilă explicaţie poate fi legată atât de calitatea serviciilor medicale din Moldova, cât şi de nivelul de urbanizare mai redus care implică un acces mai dificil la servicii medicale, precum şi venituri mai mici ale populaţiei. Aceeaşi observaţie este valabilă şi în cazul Legii Educaţiei, respectiv a Legii salarizării unitaredespre care populaţia din Moldova crede, într-o măsură mai mare decât locuitorii altor regiuni, că ar trebuie modificată.

Comportament economic/social. Valori fundamentale

  • Criza economică prelungită și riscul pierderii locului de muncă menţin la niveluri ridicate opţiunea românilor pentru stabilitate la locul de muncă în dauna unui câştig mai mare, dar care presupune instabilitate. Chiar dacă opţiunile par echilibrate (52% preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, comparativ cu 48% care preferă un loc de muncă instabil, dar bine plătit), stabilitatea rămâne o valoare dominantă într-o societate marcată de crize economice, politice şi sociale.
  • Faptul că majoritatea respondenților (52%) înclină spre un loc de muncă stabil dar prost plătit poate fi pus în legătură și cu o anume reminiscență din perioada comunistă, când fiecare absolvent avea asigurat un loc de muncă imediat după terminarea studiilor.
  • Un fapt îmbucurător este legat de revalorizarea puternică a muncii. Aproape 70% dintre români cred că pot avea un nivel de trai mai bun doar dacă muncesc mai bine. Pe de altă parte, interesant este faptul că eşecul economiei româneşti este pus de populaţie mai mult pe seama incompetenţei guvernanţilor decât pe o eventuală inapetenţă a cetăţenilor pentru muncă (67% cred că economia României va merge mai bine când va avea guvernanţi mai buni, şi doar o treime consideră că economia României va merge mai bine când toţi românii vor munci mai mult).
  • Discursul politic din ultimii ani legat de diminuarea rolului social al statului şi diminuarea resurselor publice alocate politicilor sociale pare să fi produs un efect la nivelul societăţii. Astfel, mai mult de două treimi (72%) dintre români consideră că în situaţii de criză trebuie mai întâi să se ajute singuri şi abia apoi să ceară sprijinul statului. Doar 29% aşteaptă sprijinul statului în situaţii de criză.
  • Acest procent, corelat cu acela al românilor care consideră că statul nu trebuie să îi ajute decât dacă au nevoie (58%), sugerează o schimbare atitudinală în sensul asumării unui comportament mai pragmatic privind asigurarea condițiilor de trai. Este o tranziție de la statul de tip asistențial, la o formulă diferită.
  • Ponderea ridicată (67%) a celor care susțin că economia României va merge mai bine când va avea guvernanți mai buni reflectă așteptările românilor vizavi de promovarea specialiștilor în funcțiile de răspundere, dar și o nemulțumire față de prestația guvernanților.
  • Majoritatea românilor se declară împotriva mitei oferite funcţionarilor publici. 70% nu ar oferi niciodată o “atenţie” unui funcţionar al statului pentru a-şi rezolva problemele cu administraţia publică. Nu este clar dacă o asemenea opţiune corespunde comportamentului majorităţii cetăţenilor sau ne aflăm mai degrabă în faţa unui răspuns dezirabil stimulat şi de campaniile publice de informare cu privire la caracterul penal al oferirii de mită.
  • Populaţia pare să adopte o atitudine raţională în ceea ce priveşte cheltuielile pentru salarii în perioadele de criză economică. 36% dintre români cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, în timp ce 64% se opun acestui lucru.  Cei 36% reprezintă nucleul populaţiei asistenţiale care, conform studiilor, se remarcă printr-o participare electorală mai largă decât celelalte categorii.
  • Criza a lovit puternic comportamentul de consum şi a stimulat comportamentul de economisire. Dacă ar avea nişte bani în plus, 63% dintre români preferă să facă economii pentru vremuri mai grele, comparativ cu 37% care ar prefera să achiziţioneze bunuri de consum pentru uşurarea vieţii.

  • Femeile valorizează mai mult stabilitateaîn dauna câştiguluiriscant, preferând mai mult decât bărbaţii un loc de muncă stabil, dar prost plătit. Datorită unui patern cultural traditional, femeile valorizează stabilitatea și protecția externă într-o măsură mai mare decât bărbaţii,ținând cont că o pondere mai mare de femei consideră că Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade.
  • Tinerii între 18 şi 34 de ani se opun perspectivei unui loc de muncă stabil dar prost plătit (37% faţă de media de 52%), preferând mai degrabă un loc de muncă instabil, dar bine plătit (63%, faţă de media de 48%)
  • Valorizarea muncii este mai slabă în cazul categoriei de vârstă 51-65 de ani, comparativ cu celelalte categorii de vârstă în condiţiile în care acest grup este mai pesimist cu privire la ideea că munca temeinică poate asigura un nivel de trai mai bun.
  • Populaţia matură (35-50 de ani), dependentă în mare parte de venitul câştigat prin salariu, apreciază mai mult decât alte categorii că Guvernul trebuie să mărească salariile chiar şi atunci când este criză.
  • Remarcăm o ruptură mare între comportamentul de economisire al tinerilor, și cel populaţiei de peste 35 de ani, în sensul în care acestea din urmă sunt mult mai înclinate spre economisire decât tinerii.
  • Populaţia cu studii primare preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit într-o pondere semnificativ mai mare decât media. Doar românii cu studii superioare preferă într-o proporţie mai mare un loc de muncă instabil, dar bine plătit.
  • Raportarea la stat este contrastantă între românii cu studii primare şi cei cu studii superioare în sensul în care 60% dintre cei cu studii primare cred că statul trebuie să-i ajute în orice situaţie, în timp ce 70% dintre cei cu studii superioare cred că statul nu trebuie să-i ajute decât atunci când au nevoie. De asemenea, contrastul se păstrează şi în cazul opiniilor legate de creşterea salariilor în situaţii de criză economică. Jumătate dintre cei cu studii primare cred că guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade, în timp ce 75% dintre cei cu studii superioare cred că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade.
  • Populaţia din mediul rural este adepta stabilităţii, preferând un loc de muncă stabil, dar prost plătit în proporţie de 60%, faţă de media de 52%. De asemenea, locuitorii de la ţară se simt mai dependenţi de stat decât cei de la oraş, considerând, într-o proporţie mai mare, că statul are datoria să-i ajute în orice situaţie. Aceeaşi atitudine dependentă a ruralului se identifică şi în cazul opţiunii mai consistente, decât a locuitorilor de la oraşe, pentru ideea că guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade.
  • Comparativ cu locuitorii din restul ţării, cei din Moldova leagă mult mai puternic succesul economic de calitatea guvernanţilor (83%). În celelalte regiuni, opiniile sunt mai ponderate, în jur de 60% dintre respondenţi considerând că economia va merge mai bine când va avea guvernanţi mai buni.
  • Comportamentul declarat de economisire este mai accentuat în Transilvania şi Moldova şi uşor mai slab în restul ţării.

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 februarie 2013
  • Volumul eşantionului a fost de 1066 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate)
  • Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011

DESPRE PROIECT

  • Barometrul de opinie “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale.
  • Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research.
  • Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.
  • Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice.
  • Barometrul de opinie “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”va avea 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identifica opinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: Temerile si asteptarile romanilor[:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Percepţia respondenţilor asupra evoluţiei economiei româneşti este departe de a fi optimistă, doar 19% dintre cei intervievaţi mizând pe o tendinţă pozitivă viitoare. În contrapondere, 41% dintre români consideră că economia urmează un trend negativ, iar 31%, se arată mai degrabă sceptici, fiind de părere că economia va stagna în perioada următoare.
  • Pesimismul românilor faţă de dinamica economică poate fi corelat cu o serie de factori  care se reflectă defavorabil asupra proiecției pe anul 2013: veştile negative vizavi de evoluţia economiei în 2012, efectele crizei economice globale şi posibilele lor influenţe asupra României, gradul de îndatorare al ţării noastre, lipsa unor rezultate pozitive în ceea ce priveşte eficientizarea companiilor cu pierderi la buget şi orizontul incert legat de privatizările acestora.

  • Analizând datele din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, concluzia principală care se desprinde este că percepţia populaţiei asupra evoluţiei economiei este, cu mici excepţii, relativ omogenă.
  • Bărbaţii şi femeile percep relativ echivalent evoluţia economiei, neremarcându-se diferenţe semnificative din punct de vedere statisitic cu privire la proiectarea evoluţiei economice de către cele două categorii de populaţie.
  • În ceea ce priveşte caracteristica vârstă, remarcăm faptul că la nivelul categoriei peste 65 de ani opiniile sunt împărţite mult mai tranşant între cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă şi cei care cred că va avea o evoluţie negativă.O pondere mult mai mică decât în cazul celorlalte categorii de vârstă cred că economia României va stagna în următoarea perioadă.
  • Persoanele fără venit sau cu venit mic, dar şi persoanele cu venit mare sunt mai pesimiste cu privire la evoluţia pozitivă a economiei. Persoanele cu venit mediu sunt ceva mai optimiste indicând valori superioare mediei cu privire la evoluţia pozitivă a economiei.  De asemenea, comparativ cu celelalte categorii (fără venit, venit mic şi mediu), persoanele cu venit mare apreciază într-o măsură mai mare că economia va stagna.
  • În mediul urban se conturează o percepţie a populaţiei uşor mai optimistă cu privire la evoluţia economiei, decât în mediul rural.
  • În ceea ce priveşte criteriul regiunii, locuitorii din Banat, Crişana, Maramureş sunt cei mai optimişti , o pondere mai însemnată decât media considerând că economia va avea o evoluţie pozitivă în perioada următoare. De asemenea, locuitorii din Moldova sunt cei mai pesimişti, o pondere peste medie îndicând faptul că economia va avea o evoluţie negativă.

Sursele de anxietate. Cum văd românii viitorul

  • Principalele îngrijorări ale românilor, raportate la viitor, sunt legate de o perspectivă imediată, de ordin material, care sunt în fond o expresie a nivelului scăzut de trai. Astfel, 34% sunt preocupați de creșterea prețurilor, 22% de pierderea locului de muncă și 16% de diminuarea veniturilor.
  • Aceste temeri sunt în fond o reflexie a lipsei de optimism cu care românii se raportează la evoluția economiei românești în perioada următoare.
  • Faptul că doar 15% dintre respondenți sunt preocupați de înrăutățirea stării lor de sănătate nu trebuie echivalat cu satisfacția față de situația lor actuală.
  • Având ca indicator numărul relativ ridicat de calamități naturale care au afectat România în ultimii ani, numărul respondenților (3%) care declară că sunt îngrijorați de producerea unor asemenea fenomene pare disonant.

  • Principala sursă de îngrijorare a tinerilor (18-36 ani), respectiv a celor cu vârsta între 51-65 de ani este legată de creşterea preţurilor.
  • Perspectiva pierderii locului de muncă reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru persoanele active cu vârsta între 35-50 de ani.
  • Pensionariisunt mai îngrijoraţi în primul rând de înrăutăţirea stării de sănătate, dar şi de perspectiva creşterii preţurilor.
  • Persoanele cu studii primare şi medii sunt mai îngrijorate decât cele cu studii superioare de creşterea preţurilor. De asemenea, persoanele cu studii primare sunt mai puţin îngrijorate decât celelalte categorii de ipoteza pierderii locului de muncă sau de diminuarea veniturilor. În schimb, aceeaşi categorie (studii primare) este mai îngrijorată de starea de sănătate. (această categorie este compusă în majoritate de pensionari).
  • Persoanele inactive sunt mai îngrijorate de creşterea preţurilor, decât persoanele active, iar cele cu venit mic sunt, evident, cele mai îngrijoate de creşterea preţurilor.
  • Sursele de anxietate sunt distribuite similar pe caracteristica ”mediul de rezidenţă”, populaţia din mediul urban şi rural neînregistrând abateri de la medie semnificative din punct de vedere statistic pe acest indicator.
  • Există o relație directă și firească între percepția asupra evoluției economiei și motivele de îngrijorare ale populației, în sensul că:
    • Cei care consideră că economia va avea o evoluţie negativă sunt foarte îngrijoraţi de pierderea locului de muncă şi diminuarea veniturilor
    • Cei care cred că economia va stagna sunt foarte îngrijoraţi de creşterea preţurilor.
    • Cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă sunt mai îngrijoraţi de o temă din afara registrului economic, respectiv de înrăutăţirea stării de sănătate.

Perspectiva asupra priorităților legislative

  • O majoritate semnificativă a românilor consideră că legi esențiale, cu impact social ridicat, trebuie modificate, ceea ce poate fi interpretat drept un semnal al nemulțumirii față de autoritățile cu rol legislativ.
  • O primă concluzie este legată de contrastul între ponderea crescută (79%) a celor care consideră necesară modificarea Legii Sănătății și procentul relativ redus (15%) al respondenților care se declară îngrijorați de perspectiva înrăutățirii propriei sănătăți. De aici se poate trage concluzia că în rândul celor 85% care nu au o asemenea îngrijorare, există totuși o nemulțumire semnificativă față de modul în care funcționează sistemul de sănătate.
  • Trebuie observat că trei dintre cele cinci legi a căror modificare este considerată prioritară se referă la zona veniturilor și a prestațiilor sociale. Astfel, 74% dintre respondenți doresc modificarea Legii Pensiilor, 66% Legea Salarizarii Unitare, iar 63% vor revizuirea Codului Muncii. Desigur, această opțiune are legătură cu principalele preocupări ale românilor în raport cu viitorul, care țin de sfera materială și de traiul zilnic. Dar, ea poate reflecta și o îngrijorare față de diferența tot mai accentuată între cei aflați în câmpul muncii și cei care beneficiază de prestații sociale și, implicit, față de modul în care statul reușește să gestioneze această problemă.
  • De remarcat că 66% dintre respondenți doresc modificarea Legii Salarizării Unitare, semn că există încă o profundă nemulțumire față de modul în care este retribuită munca și este valorizată pregătirea în sistemul public.
  • Situarea Legii Educației în topul priorităților legislative (71%) demonstrează nemulțumirea accentuată a românilor față de rezultatul reformelor succesive care au vizat sistemul de învățământ. Recentele controverse legate de clasa pregătitoare, de mutarea clasei a IX-a înapoi la liceu sau de curricula pentru examenele naționale sunt resorturi care au determinat accentuarea preocupării la nivelul opiniei publice privind modificarea legislației în domeniu.

  • Femeile sunt uşor mai interesate decât bărbaţii de schimbarea Legii Sănătăţii, în condiţiile în care sunt într-un contact mai frecvent cu sistemul de sănătate, atât din perspectiva evaluării stării de sănătate proprii, cât şi a copiilor. Aceeaşi concluzie este valabilă în cazul Legii Educaţiei, explicaţia fiind similară: implicarea mai activă a femeilor/mamelor în activităţile educaţionale ale copiilor. Bărbaţii sunt uşor mai interesaţi decât femeile în ceea ce priveşte schimbarea Codului Muncii.
  • Cum era de aşteptat, pensionari sau persoanele care se apropie de pensionare (51-65 de ani) sunt foarte interesate de modificarea Legii Sănătăţii şi a Legii Pensiilor.
  • Comparativ cu celelalte categorii, persoanele cu studii superiore par a manifesta un interes mai scăzut pentru problema modificării Codului Muncii.
  • Românii cu studii primare sunt mai interesaţi de modificarea legii pensiilor decât cei cu studii superioare şi mai puţin interesaţi de schimbarea Codului Muncii.
  • Persoanele cu studii medii cred într-o măsură semnificativ mai mare decât cele cu studii primare că în următoarea perioadă, Parlamentul României ar trebui să modifice Legea salarizării unitare.
  • Lipsa accesului la servicii medicale determină persoanele din mediul rural să fie mai interesate decât cele din mediul urban de modificarea Legii Sănătăţii. De asemenea, calitatea slabă a procesului educaţional la ţară determină aceeaşi atitudine: un accent mai mare pus de românii din mediul rural pe modificarea Legii Educaţiei.Atitudini similare care ascund un nivel mai ridicat de numulţumiri şi nevoi mai presante sunt înregistrate şi în cazul Codului Muncii şi al Legii Pensiilor despre care locuitorii de la ţară cred, într-o proporţie mai mare decât cei de la oraş, că ar trebui modificate.
  • Modificarea Legii Sănătăţii în perioada următoare este considerată o prioritate de locuitorii din Moldova într-o măsură ceva mai mare decât cei din Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania. O posibilă explicaţie poate fi legată atât de calitatea serviciilor medicale din Moldova, cât şi de nivelul de urbanizare mai redus care implică un acces mai dificil la servicii medicale, precum şi venituri mai mici ale populaţiei. Aceeaşi observaţie este valabilă şi în cazul Legii Educaţiei, respectiv a Legii salarizării unitaredespre care populaţia din Moldova crede, într-o măsură mai mare decât locuitorii altor regiuni, că ar trebuie modificată.

Comportament economic/social. Valori fundamentale

  • Criza economică prelungită și riscul pierderii locului de muncă menţin la niveluri ridicate opţiunea românilor pentru stabilitate la locul de muncă în dauna unui câştig mai mare, dar care presupune instabilitate. Chiar dacă opţiunile par echilibrate (52% preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit, comparativ cu 48% care preferă un loc de muncă instabil, dar bine plătit), stabilitatea rămâne o valoare dominantă într-o societate marcată de crize economice, politice şi sociale.
  • Faptul că majoritatea respondenților (52%) înclină spre un loc de muncă stabil dar prost plătit poate fi pus în legătură și cu o anume reminiscență din perioada comunistă, când fiecare absolvent avea asigurat un loc de muncă imediat după terminarea studiilor.
  • Un fapt îmbucurător este legat de revalorizarea puternică a muncii. Aproape 70% dintre români cred că pot avea un nivel de trai mai bun doar dacă muncesc mai bine. Pe de altă parte, interesant este faptul că eşecul economiei româneşti este pus de populaţie mai mult pe seama incompetenţei guvernanţilor decât pe o eventuală inapetenţă a cetăţenilor pentru muncă (67% cred că economia României va merge mai bine când va avea guvernanţi mai buni, şi doar o treime consideră că economia României va merge mai bine când toţi românii vor munci mai mult).
  • Discursul politic din ultimii ani legat de diminuarea rolului social al statului şi diminuarea resurselor publice alocate politicilor sociale pare să fi produs un efect la nivelul societăţii. Astfel, mai mult de două treimi (72%) dintre români consideră că în situaţii de criză trebuie mai întâi să se ajute singuri şi abia apoi să ceară sprijinul statului. Doar 29% aşteaptă sprijinul statului în situaţii de criză.
  • Acest procent, corelat cu acela al românilor care consideră că statul nu trebuie să îi ajute decât dacă au nevoie (58%), sugerează o schimbare atitudinală în sensul asumării unui comportament mai pragmatic privind asigurarea condițiilor de trai. Este o tranziție de la statul de tip asistențial, la o formulă diferită.
  • Ponderea ridicată (67%) a celor care susțin că economia României va merge mai bine când va avea guvernanți mai buni reflectă așteptările românilor vizavi de promovarea specialiștilor în funcțiile de răspundere, dar și o nemulțumire față de prestația guvernanților.
  • Majoritatea românilor se declară împotriva mitei oferite funcţionarilor publici. 70% nu ar oferi niciodată o “atenţie” unui funcţionar al statului pentru a-şi rezolva problemele cu administraţia publică. Nu este clar dacă o asemenea opţiune corespunde comportamentului majorităţii cetăţenilor sau ne aflăm mai degrabă în faţa unui răspuns dezirabil stimulat şi de campaniile publice de informare cu privire la caracterul penal al oferirii de mită.
  • Populaţia pare să adopte o atitudine raţională în ceea ce priveşte cheltuielile pentru salarii în perioadele de criză economică. 36% dintre români cred că Guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade, în timp ce 64% se opun acestui lucru.  Cei 36% reprezintă nucleul populaţiei asistenţiale care, conform studiilor, se remarcă printr-o participare electorală mai largă decât celelalte categorii.
  • Criza a lovit puternic comportamentul de consum şi a stimulat comportamentul de economisire. Dacă ar avea nişte bani în plus, 63% dintre români preferă să facă economii pentru vremuri mai grele, comparativ cu 37% care ar prefera să achiziţioneze bunuri de consum pentru uşurarea vieţii.

  • Femeile valorizează mai mult stabilitateaîn dauna câştiguluiriscant, preferând mai mult decât bărbaţii un loc de muncă stabil, dar prost plătit. Datorită unui patern cultural traditional, femeile valorizează stabilitatea și protecția externă într-o măsură mai mare decât bărbaţii,ținând cont că o pondere mai mare de femei consideră că Guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade.
  • Tinerii între 18 şi 34 de ani se opun perspectivei unui loc de muncă stabil dar prost plătit (37% faţă de media de 52%), preferând mai degrabă un loc de muncă instabil, dar bine plătit (63%, faţă de media de 48%)
  • Valorizarea muncii este mai slabă în cazul categoriei de vârstă 51-65 de ani, comparativ cu celelalte categorii de vârstă în condiţiile în care acest grup este mai pesimist cu privire la ideea că munca temeinică poate asigura un nivel de trai mai bun.
  • Populaţia matură (35-50 de ani), dependentă în mare parte de venitul câştigat prin salariu, apreciază mai mult decât alte categorii că Guvernul trebuie să mărească salariile chiar şi atunci când este criză.
  • Remarcăm o ruptură mare între comportamentul de economisire al tinerilor, și cel populaţiei de peste 35 de ani, în sensul în care acestea din urmă sunt mult mai înclinate spre economisire decât tinerii.
  • Populaţia cu studii primare preferă un loc de muncă stabil, dar prost plătit într-o pondere semnificativ mai mare decât media. Doar românii cu studii superioare preferă într-o proporţie mai mare un loc de muncă instabil, dar bine plătit.
  • Raportarea la stat este contrastantă între românii cu studii primare şi cei cu studii superioare în sensul în care 60% dintre cei cu studii primare cred că statul trebuie să-i ajute în orice situaţie, în timp ce 70% dintre cei cu studii superioare cred că statul nu trebuie să-i ajute decât atunci când au nevoie. De asemenea, contrastul se păstrează şi în cazul opiniilor legate de creşterea salariilor în situaţii de criză economică. Jumătate dintre cei cu studii primare cred că guvernul trebuie să crească salariile chiar şi dacă economia scade, în timp ce 75% dintre cei cu studii superioare cred că guvernul nu trebuie să crească salariile atunci când economia scade.
  • Populaţia din mediul rural este adepta stabilităţii, preferând un loc de muncă stabil, dar prost plătit în proporţie de 60%, faţă de media de 52%. De asemenea, locuitorii de la ţară se simt mai dependenţi de stat decât cei de la oraş, considerând, într-o proporţie mai mare, că statul are datoria să-i ajute în orice situaţie. Aceeaşi atitudine dependentă a ruralului se identifică şi în cazul opţiunii mai consistente, decât a locuitorilor de la oraşe, pentru ideea că guvernul trebuie să crească salariile chiar dacă economia scade.
  • Comparativ cu locuitorii din restul ţării, cei din Moldova leagă mult mai puternic succesul economic de calitatea guvernanţilor (83%). În celelalte regiuni, opiniile sunt mai ponderate, în jur de 60% dintre respondenţi considerând că economia va merge mai bine când va avea guvernanţi mai buni.
  • Comportamentul declarat de economisire este mai accentuat în Transilvania şi Moldova şi uşor mai slab în restul ţării.

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 februarie 2013
  • Volumul eşantionului a fost de 1066 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 74 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate)
  • Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populaţiei din 2011

DESPRE PROIECT

  • Barometrul de opinie “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale.
  • Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research.
  • Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.
  • Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice.
  • Barometrul de opinie “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA”va avea 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identifica opinii pe teme foarte specifice.

[:]