20 SEPTEMBRIE 2019 – Barometrul de securitate energetică

Descarca prezentarea grafica INSCOP

Conform Barometrului de securitate energetică, trei sferturi dintre români (74,9%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 17,4% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 7,7% nu știu sau nu răspund.

Barometrul de securitate energetică este un instrument anual ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.

Potrivit Barometrului, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%. Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11%  energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

La întrebarea ”Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.

Aproximativ 90% dintre respondenți se declară preocupați foarte mult (64.6%) sau mult (28,1%) de prețul energiei. 6% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,1% foarte puțin. 52,1% dintre cei intervievați se declară preocupați foarte mult (28,1%) de continuitatea aprovizionarii cu energie, în timp ce 36,8% aleg varianta mult. 8,7% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,7% foarte puțin. 45,3% dintre respondenți se declară preocupați foarte mult de impactul consumului de energie asupra mediului, în timp ce 40,9% aleg varianta mult. 10,3% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,8% foarte puțin.

În ceea ce privește comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievați declară că reduc sau opresc căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă) întotdeauna, 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.      

62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu știu sau nu răspund.  Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investițiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producției de gaze, dezacordul față de OUG 114 este de  66,8%.

Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).

În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. În opinia celor intervievați, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37% dintre respondenți aleg această variantă), câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei românești (16,5%), obținerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătățirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievați consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menționează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenți menționează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte țări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.

58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

Chestionați cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievați consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu știu sau nu răspund.

90,6% dintre respondenți apreciază că este important și foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievați consideră că este important și foarte important ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației.  85,8% dintre români sunt de părere că este important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important și foarte important ca România să exporte energie electrică.

La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind țările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opțiuni, urmate de Germania, cu 14,9% și de Rusia cu 14,1%. Urmează Franța (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%),  Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) și Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte țări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene și mențiunea ”Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opțiuni.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund. 77,3% dintre respondenți sunt de părere că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre, 15,9% sunt de părere contrarie, iar 6,8% nu știu sau nu răspund.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund. Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

66,1% dintre români consideră că este mai bine să lucrezi la stat decât la privat, în timp ce 27% sunt de părere că mai bine să lucrezi la privat decât la stat. 6,9% reprezintă non-răspunsuri.

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)  la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Descarca prezentarea grafica
   
Aparitii media
  • INFO IASI: Românii au cea mai mare încredere în Armată, Mai mult…

  • CURIERUL NATIONAL: Barometrul de securitate energetică este un instrument anual Mai mult…

  • ZIARUL EVENIMENTUL: România are un potenţial de securitate energetică excepţional, Mai mult…

  • REPLICA: Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre respondenţi Mai mult…

  • NEWS PASCANI: Românii au cea mai mare încredere în Armată, Mai mult…

  • CALEA EUROPEANA: Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români Mai mult…

  • RADIO OLTENIA: Românii îşi doresc dezvoltarea sectorului energetic nepoluant – Mai mult…

  • REALITATEA FINANCIARA: Barometrul de securitate energetică arată că 62,7% dintre Mai mult…

  • PRIVESC.EU: Evenimentul organizat de Institutul de Științe Politice și Relații Mai mult…

  • NEWS TEAM: Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion Mai mult…