11 FEBRUARIE 2021: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19

[:ro]Descarcă prezentarea grafică: Raport-final

Sondajul a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda și în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).

ANALIZA DATELOR

Sondajul de opinie, realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie 2021, reprezintă o  evaluare independentă sintetică a opiniilor românilor cu privire la vaccinarea anti-COVID 19.  Cercetarea sociologică este împărțită în trei capitole:

  1. Capitolul 1. Intenția de vaccinare a populației
  2. Capitolul 2. Campania de vaccinare
  3. Capitolul 3. Informarea/Dezinformarea cu privire la vaccinare.

 

Capitolul I: Intenția de vaccinare a populației

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică: ”Mai mult de jumătate dintre români (55%) declară că intenționează să se vaccineze anti COVID19 în cursul acestui an, iar dintre cei aproape 40% care afirmă că nu doresc să se vaccineze, jumătate susțin că și-ar putea schimba opinia în viitor, iar cealaltă jumătate afirmă că este o decizie definitivă. Analizând datele în ansamblu, constatăm că aproximativ 20% din populația României are opinii foarte ferme împotriva vaccinării, un alt grup de 20% fiind relativ sceptic, dar dispus să își schimbe opinia în viitor funcție de mai mulți factori, printre cei mai importanți fiind  un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului să fi provocat efecte adverse, respectiv o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical. Convingerea acestui public încă neîncrezător, dar deschis la argumente raționale ar putea duce rata de acceptare a vaccinării în România la aproximativ 75%. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este însă necesar un efort major de informare corectă, detaliată, coerentă și coordonată care să includă entități specializate, academice, culturale, politice.”

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group:  ”Este îmbucurătoare dorința de vaccinare înaltă în rândul vârstnicilor, categoria socio-demografică cea mai vulnerabilă la COVID-19. Lipsa de încredere în procesul de vaccinare sau în necesitatea acestuia sunt semnificative în mediul rural și în rândul celor mai săraci dintre români (două categorii care în bună măsură se suprapun) de oriunde de pe teritoriul țării. Viitoare inițiative de comunicare și mobilizare trebuie să se concentreze pe aceste grupuri.”

Ioan Hosu, doctor în sociologie, director al Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Studiul de față este rezultatul efortului pe care-l fac entitățile din acest parteneriat de a susține informarea opiniei publice din România în chestiunea combaterii COVID 19. Aceste date ne ajută să înțelegem modul în care este perceput procesul de vaccinare, gradul de informare și procesele aferente unor decizii asumate.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Percepția asupra pandemiei

68.3% dintre români sunt de părere că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate, 17.2% că este reală, dar nepericuloasă pentru sănătate, iar 10.4% că este o minciună. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și urbanul mare, din regiunile Vest, Nord-Vest și București Ilfov și cei cu un venit lunar peste 2000 lei cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că epidemia de coronavirus este reală și periculoasă pentru sănătate.

Tind să creadă că epidemia de coronavirus este o minciună mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi potențial activi, rezidenții din orașele mici sau mediul rural, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Percepția asupra vaccinurilor

76.6% dintre respondenți consideră că vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli, în timp ce 21.4% își exprimă dezacordul, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Vaccinarea este cea mai eficientă modalitate de a ne apăra față de unele boli” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din urbanul mare.

Au încredere în informațiile oficiale pe care le primesc despre vaccinuri 62.4% dintre cei chestionați, în timp ce 33.9% afirmă contrariul. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%.

Analiza socio-demografică: Au încredere în informațiile oficiale mai ales persoanele peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, inactivi pasivi sau gulere albe, cei cu un venit lunar mai ridicat.

70.4% dintre cei intervievați apreciază că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile, 21.4% își exprimă dezacordul, iar 8.1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile cu precădere: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, locuitorii din București și din urbanul mare, cei inactivi pasivi sau gulere albe și cei cu un venit lunar mai ridicat.

Ca o sumarizare: să luăm în calcul următoarele patru afirmații: 1) “pandemia este o minciună” 2) “beneficiile vaccinării NU sunt mai mari decât riscurile” 3) “NU intenționez să mă vaccinez contra COVID-19”; 4) “Nimic n-ar putea să-mi mărească încrederea în vaccinurile anti-COVID-19”. Persoanele care împărtășesc una sau mai multe din aceste percepții aparțin în special unor categorii defavorizate din punct de vedere socio-economic, acestea – după cum s-a văzut în SUA – suferind disproporționat din punct de vedere medical din cauza pandemiei. În cazul României, este vorba despre persoane fără venituri, din mediul rural și cu studii primare, adică tocmai persoanele care datorită accesului limitat la îngrijire medicală constantă și datorită nivelului scăzut de trai au o situație medicală generală mai proastă decât restul populației. Mai mult, în cazul agravării stării de sănătate în urma infectării cu COVID-19, prin comparație cu românii din mediul urban aceștia ar avea dificultăți în a obține rapid îngrijire medicală. Un aspect pozitiv, care atenuează în bună parte impactul acestei situații, este că acest pachet de percepții este prezent într-o foarte mică măsură în rândul celor mai vârstnici dintre români – adică cei mai vulnerabili – și prezent într-o mai mare măsură în rândul tinerilor (a căror vulnerabilitate la COVID-19 este mai redusă).

65.8% dintre cei chestionați declară că nu s-au vaccinat niciodată în ultimii cinci ani împotriva vreunei boli. 12.7% afirmă că s-au vaccinat o singură dată în ultimii cinci ani, 7.8% de două-trei ori, 12.7% în fiecare an din ultimii cinci, iar 0.5% mai des. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.6%.

În opinia a 54.8% dintre români, vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus. 33.7% sunt de părerea contrară, iar 11.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că vaccinarea în masă a populației României împotriva COVID-19 va opri epidemia de coronavirus sunt mai ales: vârstnicii, persoanele cu educație medie sau superioară, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.

Încrederea în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-COVID19

Cât privește încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din diverse țări, românii au cea mai mare încredere în procesul din Uniunea Europeană.

Astfel, 54.2% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din Uniunea Europeană. 50.4% au încredere multă și foarte multă în procesul derulat de instituții de profil din Statele Unite ale Americii, iar 45% în procesul din România.

În procesul de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulat de instituții medico-sanitare din China au încredere multă și foarte multă 26.3% dintre cei intervievați, iar în procesul derulat de instituții de profil din Rusia 25.9% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Încrederea în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din UE, SUA  sau România este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei peste 45 de ani, cei cu educație mai ridicată, cei inactivi pasivi sau gulere albe, locuitorii din București și din mediul urban, cei cu un venit lunar peste 2000 lei.

Tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut și cei cu un venit redus tind să aibă o încredere scăzută în procesele de avizare și aprobare a vaccinurilor anti-Covid19 derulate de instituții medico-sanitare din toate țările enumerate în sondaj.

Încrederea în procesul de avizare a vaccinurilor este direct proporțional cu nivelul de încredere al românilor în țara/entitatea transnațională despre care e vorba. Astfel, procedurile anti-COVID din Uniunea Europeană și SUA beneficiază de o evaluare superioară celor din Federația Rusă sau China. În context, poziționarea României este bună, apropiată de SUA/Europa și semnificativ superioară celei din țările aflate la est de noi.

Alegere personală vs. Obligativitate

În opinia majorității covârșitoare a românilor (83%), vaccinarea împotriva COVID-19 trebuie să fie o alegere personală a fiecărui cetățean. Sunt de părere că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie 16.4% dintre participanții la sondaj, iar 0.6% nu știu sau nu răspund.

83% din respondenți consideră că vaccinarea ar trebui să fie o alegere personală, doar o șesime – în special românii cu venituri considerabil peste medie – considerând că ar trebui să fie obligatorie. Cheia de interpretare a informației este complexă: pe de o parte, impunerea voinței statului în perioada comunistă a lăsat răni adânci, creând suspiciune față de orice “obligativitate” impusă de autorități. Deceniile de democrație au mărit de asemenea apetitul societății pentru autonomie individuală și chestionarea critică a acțiunilor deținătorilor puterii. Aceste aspecte sunt pozitive: societatea românească are o reziliență înaltă la eventuale tentative totalitare de diminuare a libertății personale. Pe de altă parte, este îngrijorător că până și în contextul unei urgențe medicale serioase, care a ucis până acum 18 mii de români, cea mai mare parte a societății nu înțelege necesitatea unei acțiuni comune și energice.

Sursele creșterii încrederii în vaccinurile anti-COVID19

Întrebați care ar fi principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii  în vaccinurile anticovid, 23.5% menționează un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse, 22.4%  o rată mare de vaccinare în rândul personalului medical, 13.1% o rată mare de vaccinare în alte țări, 10.3% vaccinarea liderilor statelor lumii (președinți, prim-miniștri, miniștri). 22.5% declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19, iar 8.1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit mai ridicat invocă mai des decât celelalte categorii ”un număr foarte mic de cazuri în care administrarea vaccinului a avut efecte adverse” drept principalul lucru care ar putea contribui la creșterea încrederii în vaccinurile anticovid.

Declară că nimic nu le-ar crește încrederea în vaccinurile anti-COVID19 mai ales: tinerii, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei inactivi potențial activi, rezidenții din regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia, cei fără venit sau cu un venit redus, sub 1000 lei.

Cea mai mare parte a respondenților indică elemente care se concretizează sau care sunt pe cale de concretizare în acest moment. Ar fi, deci, de așteptat ca încrederea în vaccinare să crească în condițiile în care efectele adverse raportate la numărul tot mai mare de vaccinuri sunt neglijabile, iar comparativ cu numărul foarte mare de decese provocate de pandemie, practic nu există niciun termen de comparație. De asemenea, ritmul bun de vaccinare a personalului medical este o informație utilă cu condiția ca aceasta să fie valorificată activ de autorități în planurile de comunicare.

Intenția de vaccinare anti-COVID19

55.2% dintre români declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an, 39.4% afirmă că nu intenționează să facă acest lucru, iar 5.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care declară că intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: bărbați, persoane peste 45 de ani, și în special vârstnicii (peste 6o de ani) cu educație mai ridicată, inactivi pasivi sau gulere albe, locuitori din București și din urbanul mare, persoane cu un venit lunar peste 2000 lei.

Cei care declară că NU intenționează să se vaccineze împotriva Covid-19 în cursul acestui an sunt mai ales: persoane sub 45 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitori din orașe mai mici sau din mediul rural, fără venit sau cu un venit redus.

Remarcabilă este diferența dintre persoanele foarte tinere (18-29 de ani) și vârstnici (peste 60 de ani) în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Astfel, doar 42% dintre tinerii de 18-29 de ani declară că intenționează să se vaccineze împotriva COVID19, comparativ cu 72% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani care susțin că se vor vaccina. Explicațiile acestui decalaj evident sunt multiple: riscurile medicale diferite ale celor două grupuri de populație, o cultură a vaccinării consolidată în cazul populației cu vârsta de peste 60 de ani care a experimentat campaniile de vaccinare extinsă din perioada comunistă, precum și expunerea mult mai puternică a populației tinere la informațiile culese de pe rețelele sociale unde circulă nestingherite teorii ale conspirației și o avalanșă de informații false. Comparativ, vârstnicii se informează mai mult din media tradiționale unde controlul știrilor false și al dezinformărilor este mult mai strict.

Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, 49% spun că decizia lor în acest sens este una definitivă, în timp ce aceeași pondere, 49%, apreciază și-ar putea schimba opinia în viitor. Nu știu sau nu răspund 2%. Practic, aproximativ 20% din populația României poate fi considerată drept adeptă fermă a opțiunii anti-vaccin, în timp ce alți aproximativ 20% dintre români, deși sceptici, iau în considerare schimbarea alegerii inițiale de a nu se vaccina în cazul în care argumentele favorabile vor deveni mai convingătoare pentru ei. Este grupul de populație care observă câți români se vaccinează, cine sunt cei care se vaccinează, care este ponderea efectelor adverse, care este eficiența vaccinului și în funcție de analiza acestor concluzii va lua o decizie personală. Pentru a se tinde un prag de 75% populație dispusă să se vaccineze, autoritățile vor trebui să își concentreze campaniile de informare în special pe acest grup de populație.

Analiza socio-demografică: Declară că decizia lor de a nu se vaccina este una definitivă mai ales: bărbații, cei sub 30 de ani, cu un nivel de educație scăzut, inactivi potențial activi sau gulere albastre, locuitorii din mediul rural, din regiunile Sud-Vest Oltenia sau Sud Muntenia, cei fără venit sau cu venit între 2000 și 3000 lei.

Apreciază că și-ar putea schimba opinia în viitor cu precădere: femeile, cei cu un nivel de educație mai ridicat, cei din categoria gulerelor gri, locuitorii din București sau din regiunea Vest, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.

Motivațiile refuzului vaccinării

Principalele motive invocate de cei care nu intenționează să se vaccineze sunt: teama de posibile reacții adverse (30.9% invocă acest lucru drept principalul motiv pentru care nu sunt de acord să se vaccineze), neîncrederea în eficiența vaccinului (26.8%) și informațiile insuficiente despre vaccinarea anti COVID 19 (14.7%). 12.7% își justifică refuzul de a se vaccina prin faptul că nu cred că virusul Covid-19 există, iar 5.8% menționează că sunt împotriva vaccinurilor, în general. 8.2% invocă alt motiv. Procentul non-răspunsurilor este 0.9%.

Analiza socio-demografică: Teama de reacții adverse este invocată mai ales de: femei, persoane peste 30 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu un venit între 1000 și 2000 lei.

Neîncrederea în eficiența vaccinului este menționată cu precădere de către: bărbați, tineri, gulere albastre, locuitorii din București sau din urbanul mare.

Doar o cincime din cei 39,4% care nu doresc să se vaccineze indică motive teoretic implacabile (nu cred că virusul există sau se opun vaccinării în genere). Cea mai mare parte a celor care nu doresc să se vaccineze indică drept motivație aspecte care sunt în curs de evidențiere: absența aproape totală a reacțiilor adverse, eficiența vaccinării etc.

Percepții privind vaccinarea altor persoane

Puțin peste jumătate dintre respondenți (53.8%) apreciază că, în general,  apropiații lor (prietenii, membrii familiei) intenționează mai degrabă să se vaccineze împotriva Covid-19. 39.7% estimează că apropiații lor intenționează mai degrabă să nu se vaccineze, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Nu există diferențe semnificative între numărul celor care doresc să se vaccineze (intenția de vaccinare) și numărul celor estimați ca dorind să se vaccineze (percepția privind vaccinarea altor persoane). De asemenea și în același sens, nu există diferențe semnificative între numărul celor care NU doresc să se vaccineze și numărul celor care sunt PERCEPUȚI ca dorind să NU se vaccineze. Acest aspect este interesant întrucât, deseori, există o disonanță de percepție în astfel de situații, apetitul societății de a (nu) face ceva fiind supra-apreciat sau sub-apreciat de către respondenții unui sondaj de opinie. Nu este cazul aici – românii percep corect dorința societății de a se vaccina.

Chestionați cu privire la ponderea celor care se opun vaccinării în rândul diverselor categorii de persoane, 46.6% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre români, 40.5% că ar fi mai mult de jumătate dintre români, iar 3.6% aproape toți românii. 2.9% apreciază că aproape niciunul dintre români nu ar fi împotriva vaccinării, iar 6.5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că mai mult de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special tinerii între 18 și 29 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții care lucrează la privat.

Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre români sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, respondenții din regiunea de Vest, cei care câștigă peste 3.000 de lei pe lună și cei care lucrează la stat.

36.2% dintre respondenți estimează că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, 28% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc, iar 13.7%  că ar fi aproape toți oamenii pe care îi cunosc. 14.4% apreciază că aproape niciunul dintre oamenii pe care îi cunosc nu ar fi împotriva vaccinării, iar 7.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Estimează că sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai mult de jumătate dintre oamenii pe care îi cunosc în special persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, respondenții care câștigă sub 1.000 de lei și respondenții din regiunea Sud Vest Oltenia.

Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre persoanele pe care le cunosc sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special gulerele albe și respondenții care câștigă între 2001 și 3000 de lei pe lună.

33.6% dintre respondenți apreciază că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre oamenii ca ei, 22.8% că ar fi mai mult de jumătate dintre oamenii ca ei, iar 13.9% că ar fi aproape toți oamenii ca ei. 20.4% consideră că aproape niciunul dintre oamenii ca ei nu ar fi împotriva vaccinării, iar 9.3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: În rândul gulerelor gri și al persoanelor care locuiesc în regiunea de Sud Est există procente mai ridicate decât media al celor care sunt părere că mai mult de jumătate dintre persoanele ca ei sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.

29.7% dintre cei intervievați consideră că ar fi împotriva vaccinurilor/vaccinării anti-COVID19 mai puțin de jumătate dintre prietenii lor apropiați, 24% că ar fi mai mult de jumătate dintre prietenii lor apropiați, iar 17.5% aproape toți prietenii lor apropiați. 23.1% sunt de părere că aproape niciunul dintre prietenii lor apropiați nu ar fi împotriva vaccinării, iar 5.7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu studii primare, cei inactivi potențiali activi, gulerele albastre și persoanele fără venit sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice că aproape toți dintre prietenii apropiați împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19.

Estimează că mai mult de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 mai ales gulerele gri și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.

Sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre prietenii apropiați sunt împotriva vaccinurilor/ vaccinării anti-COVID19 în special persoanele care câștigă lunar între 2001 și 3000 de lei.

Capitolul al II-lea: Campania de vaccinare

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică”Marea majoritate a populației (73%) are o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti COVID 19, iar peste jumătate (56%) apreciază modul în care a fost pregătită campania de vaccinare în România. Totuși, jumătate dintre români consideră drept utile, dar insuficiente informațiile publice despre vaccinul anti-COVID19. De asemenea, implicarea Armatei în campania de vaccinare a fost o decizie utilă, două treimi din populație (66%) considerând-o o idee bună, iar jumătate dintre români consideră că Biserica ar trebui să sprijine campania de vaccinare.

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group”Implicarea cultelor religioase în campania de vaccinare este nepopulară în rândul românilor cu vârsta sub 45 de ani. Publicul în rândul căruia bisericile beneficiază de încredere și susținere este, însă, în principal compus din persoane cu vârsta peste 45 de ani. Implicarea cultelor în campanie este, deci, utilă pentru că ajută la cristalizarea deciziei pentru grupurile cele mai vulnerabile de populație.”

Campania de vaccinare în Uniunea Europeană

92.6% dintre români au auzit de campania de vaccinare a populației împotriva Covid-19 începută de țările Uniunii Europene, inclusiv România, la finalul lunii decembrie. 7.2% nu au auzit de această campanie, iar 0.3% nu știu sau răspund.

Implicarea Uniunii Europene în achiziția de vaccinuri

73.2% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre decizia Uniunii Europene de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 destinate vaccinării populației din toate statele membre ale Uniunii. 22.5% au o părere proastă despre această decizie a UE. Ponderea non-răspunsurilor este 4.3%.

Analiza socio-demografică: Cei sub 45 de ani, cei cu un nivel de educație scăzut, cei inactivi potențial activi sau gulere albastre, cei fără venit sau cu un venit redus tind să aibă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii socio-demografice o părere proastă despre decizia UE de a negocia și achiziționa vaccinurile anti-COVID19 pentru toate statele membre ale Uniunii.

Pregătirea campaniei naționale de vaccinare

56.6% dintre participanții la sondaj sunt de părere că până acum campania națională de vaccinare împotriva Covid-19 a fost pregătită foarte bine sau bine, 39.3% că a fost pregătită prost sau foarte prost. Nu știu sau nu răspund 4.1%.

Analiza socio-demografică: Apreciază că până acum, campania a fost pregătită bine sau foarte bine în special persoanele peste 60 de ani, respondenții cu studii superioare, inactivii pasivi, cei care nu au cont pe rețele sociale și respondenții care câștigă peste 3000 de lei.

Implicarea Armatei și a Bisericii în campania de vaccinare

În opinia a două treimi dintre respondenți (66%) implicarea Armatei în derularea campaniei naționale de vaccinare este o idee foarte bună sau bună. Doar 30% consideră implicarea instituției drept o ideea proastă sau foarte proastă. 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, gulerele gri și persoanele cu studii superioare apreciază implicarea Armatei în derularea campaniei de vaccinare drept o idee bună și foarte bună  într-o proporție mai ridicată decât restul categoriilor socio-demografice.

Sunt de părerea contrarie în special tinerii între 18 și 29 de ani, cei inactivi potențial activi și respondenții fără venit.

49.8% dintre respondenți sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, în timp ce 46.3% se opun acestei idei, iar 4% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că Biserica, indiferent de confesiune, NU ar trebui să sprijine campania de vaccinare în special locuitorii din regiunea Centru și respondenții între 18 și 29 de ani, respectiv cei cu vârsta între 30 și 44 de ani.

Strategia de vaccinare pe grupe specifice de populație

85.8% dintre români sunt de acord cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare stabilită în cadrul strategiei naționale. 11.6% își exprimă dezacordul față de ierarhia stabilită de autorități.  Procentul non-răspunsurilor este 2.6%.

Analiza socio-demografică: Respondenții peste 60 de ani, gulerele albe și cei din urbanul mare sunt de acord într-o proporție mai ridicată decât restul cu ordinea categoriilor de persoane prioritare la vaccinare.

Informațiile pe tema vaccinurilor și a vaccinării

Cât privește informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum, 32.6% dintre respondenți apreciază că acestea sunt utile și suficiente, 49.5% că sunt utile, dar insuficiente, iar 15.1% că sunt inutile. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2.8%. Distribuția opiniilor populației este clară și indică în mod necesar o densitate și o diversitate mai mare a informațiilor oficiale despre vaccinurile anti-COVID19 și vaccinare.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile și suficiente în special gulerele gri și respondenții care lucrează la stat. 

Consideră că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt utile, dar insuficiente mai ales persoanele care au studii superioare, cele care locuiesc în urbanul mare și respondenții care câștigă peste 3.000 de lei.

Persoanele care au studii primare, gulerele albastre și respondenții fără venit consideră într-un procent mai ridicat că informațiile legate de vaccinul anti-Covid și campania națională de vaccinare oferite de autorități până acum sunt inutile.

Administrarea vaccinurilor în locații din afara unităților sanitare

Declară că au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare, inclusiv în caravane mobile, 53% dintre participanții la sondaj, în timp ce 45.3% își exprimă neîncrederea în administrarea vaccinului în astfel de locații, iar 1.8% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, gulerele albe, respondenții care locuiesc în regiunea București-Ilfov și cei care câștigă peste 3.000 de lei.

Nu au încredere în administrarea vaccinului în locații în afara unităților sanitare mai ales respondenții cu vârsta până în 29 de ani, respondenții inactivi potențiali activi și persoanele fără venit.

Încrederea în diverse tipuri de vaccin

Dintre diversele formulele de vaccin deja avizate pentru utilizare sau aflate în fazele finale de avizare, românii au cea mai mare încredere în cel dezvoltat de Pfizer – BioNTech.

Astfel, 51.6% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech (SUA – Germania), în timp ce 33.6% declară că puțină și foarte puțină încredere, iar 9.2% că nu au auzit de acest vaccin. Nu știu sau răspund 5.6%.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul Pfizer – BioNTech mai ales respondenții cu vârsta peste 60 de ani, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinul Moderna au încredere multă și foarte multă 44.1% dintre respondenți, în timp ce 38.6% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 11.6% că nu au auzit de acest vaccin. 5.7% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Moderna mai ales respondenții care au vârsta peste 60 de ani, cei care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 2000 de lei pe lună, respondenții cu studii superioare și gulerele albe.

Au încredere multă și foarte multă în vaccinul Oxford- AstraZeneca 38.5% dintre respondenți, în timp ce 35.7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 17.3% că nu au auzit de acest vaccin. 8.5% nu știu sau răspund.

Analiza socio-demografică: Au multă și foarte multă încredere în vaccinul produs de Oxford – AstraZeneca mai ales respondenții care locuiesc în regiunea Centru, respondenții care câștigă peste 3.000 de lei, cei cu studii superioare și gulerele albe.

În vaccinurile dezvoltate de China au încredere multă și foarte multă 17,8% dintre respondenți, în timp ce 58,7% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 16.4% că nu au auzit de aceste vaccinuri. Ponderea non-răspunsurilor în acest caz este de 7.1%.

Analiza socio-demografică: În rândul categoriei gulerelor gri și a respondenților cu vârsta între 30 și 44 de ani se înregistrează procente mai ridicate ale celor care au puțină și foarte puțină încredere în vaccinurile dezvoltate de China.

17.7% dintre români declară că au multă și foarte multă încredere în vaccinul Sputnik (Rusia), în timp ce 55.2% declară că au puțină și foarte puțină încredere, iar 19% că nu au auzit de acest vaccin. 8.1% este ponderea non-răspunsurilor.

Analiza socio-demografică: Au puțină și foarte puțină încredere în vaccinul Sputnik mai ales respondenții din categoria gulerelor gri, cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din regiunea Centru și respondenții care câștigă sub 1.000 de lei lunar.

Ipoteza vaccinării sezoniere anti-COVID19

În cazul în care datele epidemiologice vor indica nevoia unei vaccinări sezoniere anti-COVID19 (la fel ca în cazul vaccinării pentru virusul gripal), 57.6% dintre cei intervievați ar fi dispuși să se vaccineze anual, 37.2% nu ar fi dispuși, iar 5.2% nu știu sau nu răspund.

Analiză socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, gulerele albe și persoanele cu un venit luna peste 3.000 de lei declară într-un procent mai ridicat că ar fi dispuse să se vaccineze anual.

De părere contrarie sunt în special gulerele gri și respondenții fără venit.

Recomandări de la medicul de familie privind vaccinarea

75.7% dintre români spun că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie sau de la medicul specialist, 11.6% că au primit o singură dată astfel de recomandări, iar 12.3% de mai multe ori. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 0.4% din totalul eșantionului.

Analiza socio-demografică: Declară că nu au primit niciodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie în special respondenții din categoria gulerelor albastre și cei fără venit.

Capitolul al III-lea: Informarea/Dezinformarea cu privire la vaccinare

Remus Ștefureac, director Strategic Thinking Group / Asociația Grupul de Gândire Strategică”În general, români au unele informații esențiale despre vaccinurile anti-COVID 19 precum faptul că vaccinarea nu este obligatorie, este gratuită sau se aplică doar populației de peste 16 ani. Totuși dezinformările par să funcționeze eficient, având succes mai ales la populația tânără care se informează cu preponderență de pe rețelele sociale, un mediu destul de toxic și complet nereglementat în ceea ce privește filtrarea informațiilor adevărate, respectiv false. Îngrijorător este faptul că peste o treime dintre români (35,7%) sunt de acord cu una dintre cele mai absurde teorii ale conspirației și anume răspândirea intenționată a virusului pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare. În plus, 14% cred că simptomele coronavirusului sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G, deși acestea încă nu există fizic în cea mai mare parte a lumii. Datele arată o vulnerabilitate majoră a populației României din punctul de vedere al rezilienței la manipulări. În aceste condiții, îmbunătățirea procesului de comunicare a informației științifice este vitală pentru a se crea anticorpii combaterii epidemiei de știri false care poate zădărnici eforturile uriașe ale sectorului medical de a stăpâni pandemia. De asemenea, două treimi dintre români susțin ipoteza potrivit căreia, coronavirusul COVID 19 a fost creat în mod artificial, în laborator.” 

Barbu Mateescu, sociolog, membru în Consiliul Consultativ al Strategic Thinking Group”Există o disonanță semnificativă între numărul celor care dau credit teoriilor conspiraționiste (de exemplu 35,7% din totalul respondenților cred că virusul a fost creat pentru ca, prin procesul de vaccinare, oamenilor să le fie introduse cipuri) și numărul celor care se opun în mod hotărât vaccinării (19,3% din totalul respondenților). În alte cuvinte, o șesime din românii aflați în țară susțin teorii năstrușnice despre COVID-19 în planul unei discuții abstracte, dar în mod concret, odată puși în fața pericolului iminent al bolii, acționează rațional.”

Cunoașterea unor informații esențiale despre vaccinuri/vaccinare

90.6% dintre cei chestionați afirmă că știau că vaccinarea anti-COVID-19 NU este obligatorie, în timp 9.3% spun că nu știau acest lucru. Nu știu sau nu răspund 0.1%.

Se declară informați cu privire la faptul că vaccinarea anti-COVID este gratuită 88.4% dintre respondenți, în timp ce 11.3% afirmă că nu știau acest lucru. 0.3% nu știu sau răspund.

73% dintre respondenți au auzit de faptul că cei sub 16 ani nu vor fi vaccinați anti-COVID-19, în timp 26.8% că nu știau acest lucru. Ponderea non-răspunsurilor este 0.2%.

Cauzele curentului de opinie anti-vaccinare, în general

Întrebați care ar fi cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare, 34.8% dintre cei intervievați menționează știrile și informațiile false care apar în presă, 32.6% slaba informare a publicului din surse oficiale, 11.5% calitatea slabă a vaccinurilor și medicamentelor de pe piața românească, 9.1% mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării, 5.5% influența unor persoane din grupul de prieteni. Nu știu sau nu răspund 6.4% dintre respondenți.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei fără venit și locuitorii din regiunea de Nord Vest consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că știrile și informațiile false drept cauza principală a apariției și în România a unui curent de opinie sceptic cu privire la vaccinare.

Mediatizarea unor persoane cu opinii ostile vaccinării este cauza indicată în procent mai ridicat de respondenții din categoria celor cu studii superioare și a gulerelor albe.

Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia consideră într-o proporție mai ridicată că slaba informare a publicului din surse oficiale reprezintă cauza principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare.

Influența unor persoane din grupul de prieteni este indicată drept cauză principală pentru apariția și în România a unui curent sceptic cu privire la vaccinare în special de respondenții din regiunea de Vest.

Percepția publică referitoare la posibilele reacții adverse

În opinia a 72.3% dintre cei chestionați, reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate (fără legătură cu vaccinarea) ale acestora. 18.3% sunt de părere că reacțiile adverse sunt cauzate de vaccinare, iar 9.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din Sud Vest Oltenia sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât celelalte categorii că reacțiile adverse pe care le-au suferit unii pacienți la vaccinare se leagă de alte probleme de sănătate.

Expunerea la dezinformări și știri false

Percepția românilor privind expunerea personală în ultimul an la știri false legate epidemia de coronavirus a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”deloc”, iar nota 10 înseamnă ”foarte mult”. 5.6% dintre respondenți au ales nota 1, 2.7% nota 2, 4.1% nota 3, 3.3% nota 4. Nota 5 a fost aleasă de 15.6% dintre respondenți, în timp ce pentru nota 6 au optat 7.5% dintre cei chestionați, pentru nota 7 au optat 11.9%, iar pentru nota 8 au optat 15.3%. 5.7% dintre respondenți au ales nota 9, în timp ce 23.5% au ales nota 10. 4.9% nu știu sau nu pot aprecia.

Cumulat, 12.3% dintre respondenți au ales note între 1 și 3, 26.4% au optat pentru note între 4 și 6, iar 56.3% pentru note între 7 și 10. Altfel spus, majoritatea respondenților conștientizează faptul că în ultimul an au fost expuși la știri false legate de epidemia de coronavirus.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani consideră într-o proporție mai ridicată decât media că au fost expuși foarte mult (acordând nota 10) știrilor false legate de epidemia de coronavirus.

Sursa coronavirusului: fenomen natural vs. fenomen artificial

Două treimi dintre români (66.9%) cred că virusul Covid19 a fost creat artificial, în laborator. Puțin sub un sfert (23.9%) sunt de părere că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial în laborator. Procentul non-răspunsurilor este de 9.2%.

Analiza socio-demograficăSunt de părere într-o proporție mai ridicată decât media că virusul a apărut natural și că nu a fost creat artificial persoanele cu studii superioare și gulerele albe, precum și locuitorii din regiunea Vest.

Consideră că virusul a fost creat artificial, în laborator mai ales respondenții din categoria gulerelor gri.

Teorii ale conspirației: implantarea de cipuri, efectul rețelelor 5G

35.7% dintre cei intervievați își exprimă acordul față de afirmația ”Coronavirusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare”. 57.8% sunt în dezacord cu afirmația dată, iar 6.4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Împărtășesc într-o proporție mai ridicată decât media opinia că virusul a fost produs și răspândit intenționat pentru a se pregăti inocularea populației cu cipuri prin vaccinare respondenții cu studii primare și venituri sub 1000 de lei lunar, în timp ce procentul cel mai ridicat de persoane care își exprimă dezacordul cu această afirmație se întâlnește în rândul gulerelor gri.

Sunt de acord cu afirmația ”Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” 12.2% dintre respondenți, în timp ce aproape trei sferturi (73.4%) își exprimă dezacordul. Nu știu sau nu răspund 12.2% dintre cei intervievați.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de dezacord față de afirmația potrivit căreia ”Simptomele de coronavirus sunt legate de radiațiile rețelelor de telefonie mobilă de tip 5G” se regăsesc în rândul categoriei de populație cu studii superioare, a persoanelor cu venituri peste 3.000 de lei, a gulerelor albe și a locuitorilor din regiunea de Vest.

Frecvența informării cu privire la vaccinarea anti-COVID19

49.7% dintre respondenți declară că, în ultima perioadă, au urmărit zilnic știri legate de campania de vaccinare anti-COVID19, 24.7% afirmă că au urmărit astfel de știri o dată pe săptămână sau mai rar, iar 18.5% o dată la câteva zile. 6.9% spun că nu urmăresc niciodată astfel de știri, iar 0.3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Urmăresc zilnic știri legate de campania de vaccinare în special respondenții peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și care nu au cont pe rețele sociale. Urmăresc asemenea știri o dată la câteva zile mai ales respondenții cu studii superioare, o dată pe săptămână sau mai rar, în special tinerii până în 29 de ani și locuitorii din regiunea de Vest.

Sursele de informare cu privire la vaccinarea anti-COVID19

Întrebați de unde s-au informat cel mai mult în ultimele săptămâni cu privire la vaccinarea anti-COVID19, 72.4% dintre cei intervievați menționează programele TV, 24.3% rețelele sociale, 24.1% paginile de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. 23.6% declară că s-au informat din discuții cu familia, cunoscuții, vecinii, colegii, 12.4% că s-au informat de la medicul de familie, 11.3% de la radio, iar 9.2% din ziare tipărite și online. 7.6% spun că au citit studii, rapoarte științifice. Procentul non-răspunsurilor este de 2.9%.

De notat că la această întrebare respondenții au putut alege una sau mai multe variante de răspuns.

Analiza socio-demografică: Procentele cele mai ridicate de persoane care s-au informat cel mai mult de la TV se regăsesc în rândul celor peste 60 de ani, inactivi pasivi și care nu au cont pe rețelele sociale. În rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe și al celor gri se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care s-au informat mai ales din ziare tipărite și online. Tot din rândul persoanelor cu studii superioare și al gulerelor albe sunt și cei mai mulți respondenți care declară că s-au informat cel mai mult de pe pagini de internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale. Procentul cel mai ridicat de persoane care declară că s-au informat de la medicul de familie se înregistrează în rândul gulerelor gri, iar în categoria locuitorilor din regiunea de Vest se regăsește procentul cel mai ridicat al celor care s-au informat mai ales din discuții cu familia.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19” a fost realizat de către INSCOP Research și Verifield, în parteneriat cu Centrul de Cercetare in Comunicare si Inovare Sociala (CoRe) din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca la comanda think-tankului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro), în cadrul unui proiect independent de cercetare inițiat și coordonat de Asociație.

Datele au fost culese  în perioada 13 ianuarie  – 3 februarie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1200 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8% la un grad de încredere de 95%.

O parte a activităților de cercetare din cadrul acestui proiect independent inițiat de think-tankul STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost sponsorizată de AstraZeneca.

Partenerii media ai proiectului: Societatea Română de Televiziune, Adevărul.ro, G4media.ro, PSNews.ro, Revista Cultura și Revista 22

Descarcă prezentarea grafică: Raport-final[:]

11 FEBRUARIE 2021: Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19
Scroll to top