Martie 2013: ATITUDINEA ROMÂNILOR FAŢĂ DE ALTE ŢĂRI

[:ro]Descarcă PDF: 08.03.2013 INSCOP. Raport de cercetare. Tari

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

• Întrebarea a măsurat orientarea generală românilor faţă de diverse ţări, prin indicarea unor variante de răspuns (un sentiment mai degrabă pozitiv sau un sentiment mai degrabă negativ)mai detaşate.
• De asemenea, este important de precizat că datele au fost culese înainte de episodul Schengen marcat de atitudinea critică a Germaniei (aflată în topul ţărilor faţă de care românii au sentimente mai degrabă pozitive). Cu toate acestea, este foarte posibil ca episodul Schengen să nu fi influenţat foarte puternic sentimentele românilor având vedere că episodul ostilităţii faţă de români a presei din Marea Britanie, nu pare să fi alterat sentimentele românilor faţă de aceată ţară (care se află pe locul doi, după Germania în s topul simpatiei).
• În clasamentul țărilor preferate de români conduc Germania (77%), Marea Britanie (75%) și Franța (72%).
• Ţările faţă de care românii au sentimente mai degrabă negative sunt Ungaria (53%), Rusia (48%) şi Bulgaria (46%)
• În privința Statelor Unite, sentimentele pozitive ale românilor se menţin la cote ridicate (71%), dar sub atitudinea faţă de principalele ţări europene (Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania).
• De remarcat că la coada clasamentului se situează țări vecine: Bulgaria (37%), Ucraina (32%) şi Ungaria (31%) Faptul că sentimentele negative ale respondenților se îndreaptă cu predilecție către statele vecine este explicabil prin aceea că românii tind în continuare să valorizeze țările occidentale în detrimentul statelor din zona de sud-est a Europei. În plus, percepţia unor rivalităţi istorice sau de dată mai recentă contribuie la această opinie negativă.
• Rusia, alături de Ucraina şi Ungaria împart topul ţărilor faţă de care românii au sentimente mai degrabă negative.
• În mod tradiţional se vorbeşte despre o simpatie reciprocă româno-chineză, inclusiv la nivel popular. O anumită simpatie a românilor faţă de China există şi poate poate fi constatată în urma măsurătorilor. China este văzută pozitiv de aproape 60% dintre români, mult mai bine decât Polonia, Bulgaria, Ungaria sau Rusia etc.

 

• Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mai puţin populare printre bărbaţi decât printre femei. Aceasta în condiţiile în care cam acelaşi procent de bărbaţi şi femei apreciază în mod pozitiv ţările menţionate, restul de diferenţă provenind de obicei de la non-răspunsuri. Un număr ceva mai mare de femei decât bărbaţi aleg non-răspunsul mai degrabă decât evaluarea negativă a Franţei, Germaniei sau Marii Britanii. La fel în cazul Italiei.
• Deşi de obicei asociată cu Italia, Spania are, în funcţie de genul respondneţilor, un tratament diferit decât cele patru ţări europene menţionate mai sus. Un procent ceva mai mic dintre femei (70,7%) evaluează pozitiv Spania prin comparaţie cu bărbaţii (73,2%). Evaluarea negativă pe gen este în procente aproape identice.
• În cazul aprecierii Rusiei şi Ungariei sunt iarăşi diferenţe vizibile între femei şi bărbaţi. 39% dintre bărbaţi evaluează pozitiv Rusia şi 36,5% evaluează pozitiv Ungaria. Doar 28% dintre femei apreciază pozitiv Rusia şi 25,8% Ungaria. Procentele în care se evaluează negativ pe gen cele două ţări sunt însă aproape identice, femeile oferind în ambele cazuri mai multe non-răspunsuri decât bărbaţii.
• Pe scurt, femeile sunt mai puţin dispuse să evalueze negativ ţările europene „prototipice” şi, în acelaşi timp, mai puţin dispuse să evalueze pozitiv cele două state cu care, istoric, nu am avut cele mai bune relaţii: Ungaria şi Rusia.
• Din punct de vedere al categoriilor vârstă, distribuţia preferinţelor pentru statele din listă este destul de uniformă. Statele „euro-atlantice” sunt uniform de bine apreciate, în timp ce Rusia este uniform evaluată mai degrabă negativ, cu o uşoară creştere a evaluării negative la categoriile 51-65 şi peste 65 de ani. Totuşi, diferenţa nu este mare, deşi ar fi fost cumva de aşteptat ca Rusia să fie mai prost văzută de către persoanele care au mai multe amintiri din perioada de dinainte de 1989. Se pare însă că imaginea Rusiei post-1990 nu este în niciun caz mai bună decât a fostului URSS.
• Cea mai mare fluctuaţie se întâlneşte în cazul Ungariei: ţara vecină este evaluată negativ de 60,7% din românii între 18-35 de ani, de 45,2% dintre românii între 36 şi 50 de ani, 51,8% din categoria 51-65 de ani şi de 47% dintre cei peste 65 de ani. Probabil statutul Ungariei de ţară membră a UE, dar şi experienţele fie obiective, fie subiective legate de Ungaria au generat o apreciere neuniformă a acesteia. La fel, informarea privind episodul „steagurilor secuieşti” din cursul lunii februarie este posibil să fi acutizat lipsa de simpatie a persoanelor mai bine informate – de exemplu, segmentul 18-35 de ani.
• Din perspectiva nivelului de educaţie, există o tendinţă generală ca persoanele cu studii superioare să aprecieze pozitiv într-un procent mai mare decât cele cu studii medii sau primare cam toate ţările din listă. Cazuri cumva aparte sunt cele ale Italiei şi Spaniei: un procent mai mare de persoane cu studii primare (77,7% în cazul Italiei, 77,7% în cazul Spaniei) şi medii (72,5%, respectiv 73,6%) evaluează pozitiv cele două ţări mediteraneene. 68,1% dintre românii cu studii superioare văd Italia într-o lumină pozitivă şi 65,3% în cazul Spaniei. Este explicabil având în vedere că Spania şi Italia au reprezentat în mai mare măsură o şansă pentru migraţia de muncă a persoanelor fără studii superioare, decât ţinte predilecte ale intelectualilor români.
• Din punct de vedere al mediului de rezidenţă opiniile sunt împărţite. Există un patternde diferenţiere între rural şi urban. În aproape toate cazurile, numărul de non-răspunsuri din rural este aproape dublu faţă de cel din urban.
• Nici în privinţa distribuţiei preferinţelor pe regiuni nu găsim diferenţe foarte spectaculoase, cu excepţia majoră şi pevizibilă a Ungariei: doar 16,3% din locuitorii din Moldova-Bucovina au un sentiment pozitiv privind Ungaria spre deosebire de 40,8% în Transilvania. 62,6% dintre moldoveni văd în mod negativ Ungaria, dar şi 49,8% dintre transilvăneni. În celelalte regiuni simpatiile şi antipatiile privind Ungaria sunt „pe medie”. Repetăm, având în vedere dilema steagului secuiesc este posibil ca simpatia/antipatia faţă de Ungaria să fi căpătat aliniamente etnice la o parte a populaţiei din regiunea Transilvaniei.

Descarcă PDF: 08.03.2013 INSCOP. Raport de cercetare. Tari[:en]�

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

• Întrebarea a măsurat orientarea generală românilor faţă de diverse ţări, prin indicarea unor variante de răspuns (un sentiment mai degrabă pozitiv sau un sentiment mai degrabă negativ)mai detaşate.
• De asemenea, este important de precizat că datele au fost culese înainte de episodul Schengen marcat de atitudinea critică a Germaniei (aflată în topul ţărilor faţă de care românii au sentimente mai degrabă pozitive). Cu toate acestea, este foarte posibil ca episodul Schengen să nu fi influenţat foarte puternic sentimentele românilor având vedere că episodul ostilităţii faţă de români a presei din Marea Britanie, nu pare să fi alterat sentimentele românilor faţă de aceată ţară (care se află pe locul doi, după Germania în s topul simpatiei).
• În clasamentul țărilor preferate de români conduc Germania (77%), Marea Britanie (75%) și Franța (72%).
• Ţările faţă de care românii au sentimente mai degrabă negative sunt Ungaria (53%), Rusia (48%) şi Bulgaria (46%)
• În privința Statelor Unite, sentimentele pozitive ale românilor se menţin la cote ridicate (71%), dar sub atitudinea faţă de principalele ţări europene (Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania).
• De remarcat că la coada clasamentului se situează țări vecine: Bulgaria (37%), Ucraina (32%) şi Ungaria (31%) Faptul că sentimentele negative ale respondenților se îndreaptă cu predilecție către statele vecine este explicabil prin aceea că românii tind în continuare să valorizeze țările occidentale în detrimentul statelor din zona de sud-est a Europei. În plus, percepţia unor rivalităţi istorice sau de dată mai recentă contribuie la această opinie negativă.
• Rusia, alături de Ucraina şi Ungaria împart topul ţărilor faţă de care românii au sentimente mai degrabă negative.
• În mod tradiţional se vorbeşte despre o simpatie reciprocă româno-chineză, inclusiv la nivel popular. O anumită simpatie a românilor faţă de China există şi poate poate fi constatată în urma măsurătorilor. China este văzută pozitiv de aproape 60% dintre români, mult mai bine decât Polonia, Bulgaria, Ungaria sau Rusia etc.

 

• Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mai puţin populare printre bărbaţi decât printre femei. Aceasta în condiţiile în care cam acelaşi procent de bărbaţi şi femei apreciază în mod pozitiv ţările menţionate, restul de diferenţă provenind de obicei de la non-răspunsuri. Un număr ceva mai mare de femei decât bărbaţi aleg non-răspunsul mai degrabă decât evaluarea negativă a Franţei, Germaniei sau Marii Britanii. La fel în cazul Italiei.
• Deşi de obicei asociată cu Italia, Spania are, în funcţie de genul respondneţilor, un tratament diferit decât cele patru ţări europene menţionate mai sus. Un procent ceva mai mic dintre femei (70,7%) evaluează pozitiv Spania prin comparaţie cu bărbaţii (73,2%). Evaluarea negativă pe gen este în procente aproape identice.
• În cazul aprecierii Rusiei şi Ungariei sunt iarăşi diferenţe vizibile între femei şi bărbaţi. 39% dintre bărbaţi evaluează pozitiv Rusia şi 36,5% evaluează pozitiv Ungaria. Doar 28% dintre femei apreciază pozitiv Rusia şi 25,8% Ungaria. Procentele în care se evaluează negativ pe gen cele două ţări sunt însă aproape identice, femeile oferind în ambele cazuri mai multe non-răspunsuri decât bărbaţii.
• Pe scurt, femeile sunt mai puţin dispuse să evalueze negativ ţările europene „prototipice” şi, în acelaşi timp, mai puţin dispuse să evalueze pozitiv cele două state cu care, istoric, nu am avut cele mai bune relaţii: Ungaria şi Rusia.
• Din punct de vedere al categoriilor vârstă, distribuţia preferinţelor pentru statele din listă este destul de uniformă. Statele „euro-atlantice” sunt uniform de bine apreciate, în timp ce Rusia este uniform evaluată mai degrabă negativ, cu o uşoară creştere a evaluării negative la categoriile 51-65 şi peste 65 de ani. Totuşi, diferenţa nu este mare, deşi ar fi fost cumva de aşteptat ca Rusia să fie mai prost văzută de către persoanele care au mai multe amintiri din perioada de dinainte de 1989. Se pare însă că imaginea Rusiei post-1990 nu este în niciun caz mai bună decât a fostului URSS.
• Cea mai mare fluctuaţie se întâlneşte în cazul Ungariei: ţara vecină este evaluată negativ de 60,7% din românii între 18-35 de ani, de 45,2% dintre românii între 36 şi 50 de ani, 51,8% din categoria 51-65 de ani şi de 47% dintre cei peste 65 de ani. Probabil statutul Ungariei de ţară membră a UE, dar şi experienţele fie obiective, fie subiective legate de Ungaria au generat o apreciere neuniformă a acesteia. La fel, informarea privind episodul „steagurilor secuieşti” din cursul lunii februarie este posibil să fi acutizat lipsa de simpatie a persoanelor mai bine informate – de exemplu, segmentul 18-35 de ani.
• Din perspectiva nivelului de educaţie, există o tendinţă generală ca persoanele cu studii superioare să aprecieze pozitiv într-un procent mai mare decât cele cu studii medii sau primare cam toate ţările din listă. Cazuri cumva aparte sunt cele ale Italiei şi Spaniei: un procent mai mare de persoane cu studii primare (77,7% în cazul Italiei, 77,7% în cazul Spaniei) şi medii (72,5%, respectiv 73,6%) evaluează pozitiv cele două ţări mediteraneene. 68,1% dintre românii cu studii superioare văd Italia într-o lumină pozitivă şi 65,3% în cazul Spaniei. Este explicabil având în vedere că Spania şi Italia au reprezentat în mai mare măsură o şansă pentru migraţia de muncă a persoanelor fără studii superioare, decât ţinte predilecte ale intelectualilor români.
• Din punct de vedere al mediului de rezidenţă opiniile sunt împărţite. Există un patternde diferenţiere între rural şi urban. În aproape toate cazurile, numărul de non-răspunsuri din rural este aproape dublu faţă de cel din urban.
• Nici în privinţa distribuţiei preferinţelor pe regiuni nu găsim diferenţe foarte spectaculoase, cu excepţia majoră şi pevizibilă a Ungariei: doar 16,3% din locuitorii din Moldova-Bucovina au un sentiment pozitiv privind Ungaria spre deosebire de 40,8% în Transilvania. 62,6% dintre moldoveni văd în mod negativ Ungaria, dar şi 49,8% dintre transilvăneni. În celelalte regiuni simpatiile şi antipatiile privind Ungaria sunt „pe medie”. Repetăm, având în vedere dilema steagului secuiesc este posibil ca simpatia/antipatia faţă de Ungaria să fi căpătat aliniamente etnice la o parte a populaţiei din regiunea Transilvaniei.

[:]