OCTOMBRIE – MANDATUL PREZIDENȚIAL DE 4 ANI

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP. Oct.2014. Mandatul prezidintial de 4 ani

MANDATUL PREZIDENȚIAL DE 4 ANI

• Ipoteza reducerii mandatului președintelui la 4 ani se bucură de un sprijin puternic în rândul românilor. Aproape 70% dintre respondenți cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susțin că aceasta este o idee proastă. 12,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile favorabile reducerii mandatului sunt ușor mai accentuate în cazul votanților (cei care declară că vin în mod sigur la vot), mai interesați de procesul politic și electoral. Astfel, 73,2% dintre votanți susțin ideea reducerii mandatului președintelui României la 4 ani.
• Ideea ca viitorul președinte ales în noiembrie să aibă un mandat de 2 ani pentru ca în 2016 să fie organizate simultan alegeri parlamentare și prezidențiale surprinde opinii semnificativ mai echilibrate. Astfel, 45,5% dintre respondenți consideră că un mandat de 2 ani al viitorului președinte pentru a se putea organiza alegeri prezidențiale în 2016, în același timp cu parlamentarele este o idee bună. Pe de altă parte, un bazin relativ similar, 38,9% nu sunt de acord cu acest lucru, considerând scenariul prezentat ca fiind o idee proastă. 15,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile votanților (cei care declară că merg la vot în mod sigur) sunt relativ similare. 47,7% dintre votanți cred că este o idee bună, în timp ce 39,2% cred că este o idee proastă. 13,1% nu știu sau nu răspund la întrebare.
• Următoarea întrebare a prezentat o explicație, urmărind testarea opiniilor românilor în condițiile obținerii unor informații legate de consecințele reducerii mandatului prezidențial. În condițiile în care au fost informați că ”reducerea mandatului prezidențial la 4 ani și organizarea simultană de alegeri prezidențiale și parlamentare în 2016, va avea drept rezultat faptul că se vor organiza alegeri mai rar”, ponderea celor care apreciază ipoteza reducerii duratei mandatului prezidențial și organizării concomitente a alegerilor parlamentare și prezidențiale crește semnifictiv la 65,5%. 19,5% cred în continuare că un asemenea scenariu este o idee proastă, în timp ce 15% nu știu sau nu răspund. Raportat la populația care votează, 70,6% susține reducerea duratei mandatului prezidențial și organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare.
• CONCLUZIE: Datele relevă în primul rând suprasaturarea românilor față de frecvența ridicată a momentelor electorale. Deși ponderea celor care apreciază ideea unui mandat prezidențial scurt, de 2 ani, până în 2016, pentru a permite sincronizarea alegerilor, nu este majoritară, perspectiva unei prezențe mai rare la urne determină o creștere semnificativă a sprijinului pentru scenariul prezentat.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Acest lucru nu trebuie înțeles ca pe un refuz popular al exercițiului democratic al votului. Chiar dacă ratele de prezență la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii își doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate și crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care putem adăuga și al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidențiale din acest an. În 5 din ultimii 7 ani, românii s-au prezentat o dată sau de mai multe ori la urne, lucru care a provocat o anumită stare de oboseală față de consecințele campaniilor electorale succesive. Acest climat s-a caracterizat adesea printr-o conflictualitate ridicată în spațiul public, irosirea unor oportunități importante în procesul de bună guvernare care a stimulat o deconectare a politicilor publice față de nevoile de modernizare a țării.”

 

METODOLOGIE

• Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul

• Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP. Oct.2014. Mandatul prezidintial de 4 ani

 [:en]MANDATUL PREZIDENȚIAL DE 4 ANI

• Ipoteza reducerii mandatului președintelui la 4 ani se bucură de un sprijin puternic în rândul românilor. Aproape 70% dintre respondenți cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susțin că aceasta este o idee proastă. 12,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile favorabile reducerii mandatului sunt ușor mai accentuate în cazul votanților (cei care declară că vin în mod sigur la vot), mai interesați de procesul politic și electoral. Astfel, 73,2% dintre votanți susțin ideea reducerii mandatului președintelui României la 4 ani.
• Ideea ca viitorul președinte ales în noiembrie să aibă un mandat de 2 ani pentru ca în 2016 să fie organizate simultan alegeri parlamentare și prezidențiale surprinde opinii semnificativ mai echilibrate. Astfel, 45,5% dintre respondenți consideră că un mandat de 2 ani al viitorului președinte pentru a se putea organiza alegeri prezidențiale în 2016, în același timp cu parlamentarele este o idee bună. Pe de altă parte, un bazin relativ similar, 38,9% nu sunt de acord cu acest lucru, considerând scenariul prezentat ca fiind o idee proastă. 15,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile votanților (cei care declară că merg la vot în mod sigur) sunt relativ similare. 47,7% dintre votanți cred că este o idee bună, în timp ce 39,2% cred că este o idee proastă. 13,1% nu știu sau nu răspund la întrebare.
• Următoarea întrebare a prezentat o explicație, urmărind testarea opiniilor românilor în condițiile obținerii unor informații legate de consecințele reducerii mandatului prezidențial. În condițiile în care au fost informați că ”reducerea mandatului prezidențial la 4 ani și organizarea simultană de alegeri prezidențiale și parlamentare în 2016, va avea drept rezultat faptul că se vor organiza alegeri mai rar”, ponderea celor care apreciază ipoteza reducerii duratei mandatului prezidențial și organizării concomitente a alegerilor parlamentare și prezidențiale crește semnifictiv la 65,5%. 19,5% cred în continuare că un asemenea scenariu este o idee proastă, în timp ce 15% nu știu sau nu răspund. Raportat la populația care votează, 70,6% susține reducerea duratei mandatului prezidențial și organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare.
• CONCLUZIE: Datele relevă în primul rând suprasaturarea românilor față de frecvența ridicată a momentelor electorale. Deși ponderea celor care apreciază ideea unui mandat prezidențial scurt, de 2 ani, până în 2016, pentru a permite sincronizarea alegerilor, nu este majoritară, perspectiva unei prezențe mai rare la urne determină o creștere semnificativă a sprijinului pentru scenariul prezentat.
• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Acest lucru nu trebuie înțeles ca pe un refuz popular al exercițiului democratic al votului. Chiar dacă ratele de prezență la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii își doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate și crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care putem adăuga și al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidențiale din acest an. În 5 din ultimii 7 ani, românii s-au prezentat o dată sau de mai multe ori la urne, lucru care a provocat o anumită stare de oboseală față de consecințele campaniilor electorale succesive. Acest climat s-a caracterizat adesea printr-o conflictualitate ridicată în spațiul public, irosirea unor oportunități importante în procesul de bună guvernare care a stimulat o deconectare a politicilor publice față de nevoile de modernizare a țării.”

 

METODOLOGIE

• Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul

• Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
• Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 [:]