MAI 2014 – INTENTIA DE VOT PENTRU ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP mai.2014. Perceptii Europa

PREZENȚA LA VOT LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Chestionați în legătură cu prezența la alegerile europarlamentare din 25 mai, 32% dintre români au răspuns că se vor prezenta cu sigurață la vot, iar 28,9% indică faptul că probabil vor merge la vot. 9,7% spun că probabil nu se vor prezenta la vot, 9,6% spun că sigur nu se vor prezenta la vot, în timp ce 17,3% declară că încă nu s-au hotărât. 2,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Datele de prezență la urne la alegerile europarlamentare din 2007 și din 2009 când participarea nu a depășit 30% sugerează faptul că indicatorul cel mai potrivit pentru a estima prezența la vot este opțiunea de răspuns ”Cu siguranță Da”, adică 32% dintre votanți. Câți dintre cei 28,9% care declară că ”probabil vor merge la vot”, vor face efectiv acest lucru este imposibil de estimat în condițiile în care un asemenea răspuns poate fi interpretat drept o opțiune de refugiu pentru cei care doresc să ofere răspunsuri dezirabile din punct de vedere social.

OPȚIUNILE DE VOT PENTRU ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• O precizare foarte importantă. Estimarea intenției de vot se bazează pe răspunsurile exprimate de 65% din totalul eșantionului (adică din totalul populației investigate, 65% au ales un partid). Restul de 35% din populația investigată a ales opțiunile de răspuns ”Nu m-am hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund”. Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Prin urmare, rezultatele vor trebui citite cu reținerea firească determinată de faptul că prezența reală la urne pe 25 mai se va situa, probabil, în jurul procentului de 30%, fapt care poate afecta distribuția voturilor pe partide la alegeri, comparativ cu estimarea din sondaje realizată cu 3 săptămâni înainte de data scrutinului. În acest sens, trebuie ținut cont și de faptul că pe fondul unei participări mai reduse la vot, bazinele de votanți fideli ai partidelor vor conta mai mult, așadar, dincolo de simpatia generală de care se bucură fiecare partid la nivelul populației în ansamblu, un indicator decisiv al rezultatelor finale va fi dimensiunea partidului și capacitatea organizațională de mobilizare la vot a alegătorilor proprii. Analizarea opțiunilor celor care declară ferm că vor merge la vot (32%) este mai puțin relevantă în cazul Barometrului INSCOP-ADEVĂRUL deoarece s-ar baza pe un subeșantion destul de mic (aprox. 300 de subiecți), ceea ce presupune o eroare a datelor peste marja de toleranță admisibilă.”
• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri europarlamentare, Alianța PSD-UNPR-PC ar obține 40,7% din voturi, în stagnare comparativ cu măsurătoarea de la începutul lunii martie când aceeași alianță înregistra 40,4% dintre opțiunile de vot.
• Alianța PSD-UNPR-PC este urmată în clasamentul intenției de vot de Partidul Național Liberal care ar fi votat de 16,9% dintre respondenți (17,6% luna trecută).
• PNL este urmat de Partidul Democrat Liberal care suferă o cădere în intenția de vot de la 13,7% în martie, la 11,3% la măsurătoarea din luna mai.
• Partidul Mișcarea Populară își continuă tendința ascendentă, înregistrând 10,2% din inențiile de vot (comparativ cu 9,1% în luna martie). PMP pare a crește pe seama scăderii PDL.
• Conform măsurătorii din luna mai, celelalte formațiuni care trec pragul parlamentar de 5% sunt Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5,2% (5,1% în luna martie) și Forța Civică cu 5,1% (4,7% în luna martie).
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar fi votat de 3,8% dintre cei care exprimă o opțiune (4,1% în martie), urmat de  PRM cu 2,8% (2,7% în martie) și PNȚCD cu 1,3% (1,7% în luna martie).
• Candidatul independent Mircea Diaconu ar fi votat de 1,2% dintre respondenți în timp ce 0,5% ar vota ați candidați independenți. De asemenea, 1% ar vota un alte partide decât cele incluse în lista predefinită de opțiuni.
• Nu s-au hotărât cu cine să voteze 21,1% dintre cetățenii cu drept de vot. De asemenea, 10,9% declară că ferm că nu merg la vot, în timp ce 3% nu știu sau nu răspund. Precizăm că opțiunile de răspuns ”Nu m-am hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund” au fost citite respondenților de către operatorii de interviu.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
• Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
• Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
• Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP mai.2014. Perceptii Europa

[:en]PREZENȚA LA VOT LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Chestionați în legătură cu prezența la alegerile europarlamentare din 25 mai, 32% dintre români au răspuns că se vor prezenta cu sigurață la vot, iar 28,9% indică faptul că probabil vor merge la vot. 9,7% spun că probabil nu se vor prezenta la vot, 9,6% spun că sigur nu se vor prezenta la vot, în timp ce 17,3% declară că încă nu s-au hotărât. 2,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Datele de prezență la urne la alegerile europarlamentare din 2007 și din 2009 când participarea nu a depășit 30% sugerează faptul că indicatorul cel mai potrivit pentru a estima prezența la vot este opțiunea de răspuns ”Cu siguranță Da”, adică 32% dintre votanți. Câți dintre cei 28,9% care declară că ”probabil vor merge la vot”, vor face efectiv acest lucru este imposibil de estimat în condițiile în care un asemenea răspuns poate fi interpretat drept o opțiune de refugiu pentru cei care doresc să ofere răspunsuri dezirabile din punct de vedere social.

OPȚIUNILE DE VOT PENTRU ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• O precizare foarte importantă. Estimarea intenției de vot se bazează pe răspunsurile exprimate de 65% din totalul eșantionului (adică din totalul populației investigate, 65% au ales un partid). Restul de 35% din populația investigată a ales opțiunile de răspuns ”Nu m-am hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund”. Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Prin urmare, rezultatele vor trebui citite cu reținerea firească determinată de faptul că prezența reală la urne pe 25 mai se va situa, probabil, în jurul procentului de 30%, fapt care poate afecta distribuția voturilor pe partide la alegeri, comparativ cu estimarea din sondaje realizată cu 3 săptămâni înainte de data scrutinului. În acest sens, trebuie ținut cont și de faptul că pe fondul unei participări mai reduse la vot, bazinele de votanți fideli ai partidelor vor conta mai mult, așadar, dincolo de simpatia generală de care se bucură fiecare partid la nivelul populației în ansamblu, un indicator decisiv al rezultatelor finale va fi dimensiunea partidului și capacitatea organizațională de mobilizare la vot a alegătorilor proprii. Analizarea opțiunilor celor care declară ferm că vor merge la vot (32%) este mai puțin relevantă în cazul Barometrului INSCOP-ADEVĂRUL deoarece s-ar baza pe un subeșantion destul de mic (aprox. 300 de subiecți), ceea ce presupune o eroare a datelor peste marja de toleranță admisibilă.”
• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri europarlamentare, Alianța PSD-UNPR-PC ar obține 40,7% din voturi, în stagnare comparativ cu măsurătoarea de la începutul lunii martie când aceeași alianță înregistra 40,4% dintre opțiunile de vot.
• Alianța PSD-UNPR-PC este urmată în clasamentul intenției de vot de Partidul Național Liberal care ar fi votat de 16,9% dintre respondenți (17,6% luna trecută).
• PNL este urmat de Partidul Democrat Liberal care suferă o cădere în intenția de vot de la 13,7% în martie, la 11,3% la măsurătoarea din luna mai.
• Partidul Mișcarea Populară își continuă tendința ascendentă, înregistrând 10,2% din inențiile de vot (comparativ cu 9,1% în luna martie). PMP pare a crește pe seama scăderii PDL.
• Conform măsurătorii din luna mai, celelalte formațiuni care trec pragul parlamentar de 5% sunt Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5,2% (5,1% în luna martie) și Forța Civică cu 5,1% (4,7% în luna martie).
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar fi votat de 3,8% dintre cei care exprimă o opțiune (4,1% în martie), urmat de  PRM cu 2,8% (2,7% în martie) și PNȚCD cu 1,3% (1,7% în luna martie).
• Candidatul independent Mircea Diaconu ar fi votat de 1,2% dintre respondenți în timp ce 0,5% ar vota ați candidați independenți. De asemenea, 1% ar vota un alte partide decât cele incluse în lista predefinită de opțiuni.
• Nu s-au hotărât cu cine să voteze 21,1% dintre cetățenii cu drept de vot. De asemenea, 10,9% declară că ferm că nu merg la vot, în timp ce 3% nu știu sau nu răspund. Precizăm că opțiunile de răspuns ”Nu m-am hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu știu/Nu răspund” au fost citite respondenților de către operatorii de interviu.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
• Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
• Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
• Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

[:]