DECEMBRIE 2014 – REVOLUȚIA

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. REVOLUTIA

REVOLUŢIA

  • 33,5% dintre români cred că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat voinţa poporului român care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. 33,4% cred că mai degrabă a fost o lovitură de stat dată de persoane care au încercat să îl îndepărteze pe Ceauşescu, în timp ce 20,9% consideră că evenimentele au fost consecinţa deciziei marilor puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de est. La 25 de ani de la schimbarea de regim din 1989, opiniile cu privire la evenimentul de atunci sunt foarte împărțite. Acest lucru poate fi pus în primul rând pe seama unei cunoașteri precare a evenimentelor, pe fondul multitudinii de scenarii vehiculate în spațiul public de-a lungul anilor, care au alimentat percepții diferite la nivelul publicului larg. Concluzia acestor cifre care nu indică o percepție clară este că populația mai degrabă nu cunoaște cauzele și semnificațiile evenimentului care a dus la schimbarea regimului politic din România. Cu cât ne îndepărtăm temporal de momentul 1989, percepția publică se diluează, mai ales în lipsa unei analize istorice clare a evenimentelor.
  • Pe segmente de vârstă, cei mai convinşi de autenticitatea revoluţiei sunt românii peste 50 de ani (36,4% dintre ei cred că a fost voinţa poporului). Cei între 31-50 de ani (34,7% dintre ei) şi cei peste 50 de ani (35,8% dintre ei) sunt în cea mai mare proporţie convinşi şi de varianta loviturii de stat.
  • Cea mai mare proporţie de non-răspunsuri (28,2% din acest segment) apare la cei sub 30 de ani. De altfel, e de aşteptat ca segmentul de vârstă 18-30 să fie cel mai neinformat asupra evenimentelor din decembrie 1989, în condițiile în care în 1989 respondenţii din această categorie aveau maxim 5 ani ori s-au născut ulterior.
  • 49,5% dintre respondenţi cred că evenimentele din decembrie 1989 au fost iniţiate din interiorul României, în timp ce 36,2% cred că au fost iniţiate din afara României. Iarăşi, cele mai multe non-răspunsuri (26,9%) sunt la segmentul care nu a avut contact direct cu perioada – 18-30 de ani. Percepția este ceva mai clară în acest caz, aproape jumătate din populație localizând în interiorul țării sursa schimbării de regim. Cu toate acestea, numărul foarte mare de non-răspunsuri indică un grad de necunoaștere mare asupra acestui eveniment major al unei istorii recente încă insuficient analizate.
  • 78,3% dintre români nu cred că ştiu adevărul despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Este un procent foarte mare care indică indubitabil faptul că, la 25 de ani de la schimbarea de regim, românii nu consideră că au informațiile necesare cu privire la evenimentele de atunci. 16,8% consideră că ştiu adevărul. Segmentul peste 50 de ani crede în măsură mai mare decât celelalte că ştie adevărul despre evenimente – fapt natural având în vedere că e generaţia cea mai ataşată de revoluţie şi cea mai direct informată în chestiune.
  • Legat de rolul jucat de diferite personalităţi la evenimentele din decembrie 1989: cea mai bună imagine o are regretatul Sergiu Nicolaescu (45,3% apreciază un rol mai degrabă pozitiv), urmat de Petre Roman (44,8% pozitiv), Ion Iliescu (41,2%) şi Mircea Dinescu (39,9%). Cei patru nominalizați înregistrează un bilanț pozitiv din punctul de vedere al percepțiilor favorabile compartiv cu cele defavorabile, cu precizarea că în cazul lui Ion Iliescu cele două grupuri sunt foarte apropiate ca pondere.
  • Următoarele persoanje înregistrează un bilanț negativ, ponderea celor care percepții defavorabile fiind mai mare decât a celor cu percepții favorabile. Silviu Brucan e văzut cu un rol mai degrabă pozitiv de 32,9% dintre români, Laszlo Tokes de 25,8%. Dan Iosif e apreciat ca având un rol pozitiv de 23% dintre români, Victor Athanasie Stănculescu – 22%, Gelu Voican Voiculescu – 20,4%, Virgil Măgureanu – 19,4%.
  • Cele mai puţin cunoscute personaje de la revoluţie sunt, pe indicatorul de mai sus, Dan Iosif – 16,7% nu au auzit de el, Virgil Măgureanu – 15,8%, Victor Stănculescu – 12,1%, Silviu Brucan – 10,6%, Gelu Voican Voiculescu – 10%.
  • Persoanele peste 50 de ani apreciază de regulă mai mult decât celelalte segmente de vârstă rolul personajelor centrale ale evenimentelor din decembrie 1989. Persoanele între 18 şi 30 de ani declară că au cele mai puţine informaţii despre evenimente sau persoanele implicate.
  • 68,4% dintre români cred că procesul soţilor Ceauşescu a fost un proces incorect. 12,7% cred că a fost un proces corect.
  • Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „După ce a trecut un timp de la revoluţie, spaţiul public şi mediatic românesc a acreditat şi opiniile critice privind procesul soţilor Ceauşescu. Pe măsură ce o serie de elemente legate de revoluţie s-au dovedit a  fi manipulări sau, în orice caz, nu atât de clare pe cât păreau în epocă, s-a instituţionalizat şi ideea neajunsurilor juridice legate de procesul soţilor Ceauşescu. Asta nu înseamnă că românii consideră că Ceauşeştii sunt nevinovaţi. Vorbim strict despre cât de mult a respectat procesul condiţiile unui act juridic democratic.”
  • 70,7% dintre români cred că verdictul în procesul soţilor Ceauşescu a fost unul incorect, 10,7% consideră că a fost corect. 9,1% nu cunosc evenimentul, 9,5% non-răspunsuri. Și aici, răspunsurile sunt puternic influențat de doi factori. Percepția unui proces incorect din punct de vedere juridic care influențează evident și percepția asupra verdictului și, posibil, valorile acumulate în ultimii 25 de ani de democrație care judecă într-o cheie mai critică ideea de pedeapsă cu moartea în fața plutonului de execuție.
  • Persoanele peste 30 de ani cred în mult mai mare măsură decât cele sub 30 de ani că a fost vorba de un proces incorect. Desigur, cele mai multe non-răspunsuri apar la segmentul 18-31 de ani.

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 73 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP Dec.2014. REVOLUTIA

DECEMBRIE 2014 – REVOLUȚIA
Derulează în sus